Boc şi-a numit consilierul pe probleme economice, Andreea Paul Vass, membru al comisiei pentru coordonarea procesului de privatizare a companiei Hidroelectrica. Cumnatul Andreei Vass conduce asociaţia brokerilor

Listarea Hidroelectrica a fost decisă de acţionarii companiei, vineri, în AGA, după ce Guvernul a avizat începerea procedurilor de cotare la Bursă a companiei, conform înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Autorităţile române au convenit cu FMI ca procedurile de listare a Hidroelectrica să fie încheiate până la sfârşitul lunii octombrie a acestui an, urmând ca în primele două luni să să fie angajată o bancă de investiţii care să pregătească operaţiunea.În calitate de membru al comisiei guvernamentale de privatizare Hidroelectrica, consilierul premierului va avea acces prioritar, din timp, la mai multe informaţii legate de listarea companiei şi va aproba, alături de ceilalţi membri ai comitetului, atât prospectul final de ofertă publică anterior depunerii acestuia la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, cât şi preţul de ofertă al acţiunilor nou-emise.

Cumnatul Andreei Paul Vass, Dan Paul, deţine firma de brokeraj Finaco Securities, este preşedinte al Asociaţiei Brokerilor şi membru în Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

La firma Finaco Securities a lucrat ca broker şi Cristian Paul, soţul Andreei Paul Vass şi fratele lui Dan Paul. Cristian Paul are acţiuni la mai multe companii listate la Bursa de Valori.

Fondul Proprietatea deţine 19,94% din acţiunile Hidroelectrica şi îşi va putea menţine participaţia dacă va subscrie 2,49% din titlurile emise în cadrul majorării de capital. Hidroelectrica are un capital social de 4,474 miliarde lei.

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale se va întâlni, joi, pe rând, cu preşedintele PSD, Victor Ponta, şi lideri ai USL, precum şi cu conducerea UNPR. Delegația comună se află în România, până pe 6 februarie, pentru a patra misiune de evaluare a Acordului stand-by de tip preventiv.

Preşedintele Uniunii Naţionale pentru Progresul României, Marian Sârbu, anunţa, la începutul acestei săptămâni, că unul dintre subiectele care vor fi abordate în cadrul întâlnirii se referă la revenirea salariilor bugetarilor şi la creşterea pensiilor.

Sârbu a precizat că o eventuală revenire a salariilor şi pensiilor nu reprezintă o măsură populistă, el subliniind că România a luat măsuri de ajustare structurală şi că populaţia a ”suferit” timp de doi ani măsuri de austeritate.

Printre temele care ar mai putea fi discutate la întâlnirea cu reprezentanţii UNPR se numără şi taxarea averilor mari, Uniunea precizând încă de la depunerea proiectului legislativ că legea ar urma să se aplice pe o perioadă de trei ani.

Zeci de oameni au protestat din nou miercuri seară în Piața Universității în pofida gerului de afară.

Oamenii continuă să ceară cu insistență demisia lui Traian Băsescu și a Guvernului.

Protestatarii afișează pancarte cu mesaje antiprezidențiale și antiguvernamentale și spun că nu vor renunța la acțiunea lor până când Traian Băsescu și Emil Boc nu vor demisiona și nu vor fi organizate alegeri anticipate.

Deși termometrele arătau minus 20 de grade Celsius, câteva zeci de oameni au protestat miercuri seară, pentru a 19-a zi consecutiv, și în Suceava cântând “Vine, vine primăvara/ Şi-o să iasă toată ţara!”, potrivit Mediafax.

Manifestanţii au venit cu noi pancarte pe care scria: “Flutur, ia-l pe Băsescu – Putinescu – Minciunescu şi vă roiescu!”, sau “Trăiască partidul unic – PDL!”.

Totodată, protestatarii au cerut retragerea României din acordul ACTA, dar au scandat şi lozinci de genul “Nu vrem parcuri în păduri” sau “Vrem spitale, nu bazine!”.

Traian Băsescu participă la conferinţa aniversară “România în Uniunea Europeană. Cinci ani de la aderare”, la sediul BCU.

Iată principalele declaraţii:

Tratatul de aderare a fost semnat în aprilie 2005. Atât eu, cât şi premierul de atunci am fost extrem de emoţionaţi.

Nu vedem mereu la fel viitorul Uniunii Europene.

România a plătit extrem de scump în aceşti cinci ani inconsecvenţele politicienilor: înfiinţarea ANI, desfiinţarea ANI, înfiinţarea DNA, tentativa de desfiinţare a DNA.

Soluţia pentru viitor este consecvenţa în atingerea obiectivelor noastre în interiorul UE.

Orice inconsecvenţă ne trimite înapoi în timp, din punct de vedere al credibilităţii. În ultimii doi-trei ani am dobândit o credibilitate în creştere. Important e să nu ne apucăm să facem nişte modificări cum ne dau nouă bine la partid.

Am remarcat abuzul Olandei împotriva României şi Bulgariei. România avea dreptul să fie în spaţiul Schengen azi. Riscul abuzurilor interne în UE, cu tratament discriminatoriu pentru că în Guvern au pătruns partide anti-europene, nu este un risc de neluat în seamă pe viitor în UE.

În ceea ce priveşte Europa la zi, Europa este un şantier care a fost generat de criză. Probabil că, în lipsa crizei economice declanşate în 2008 şi sesizată de noi în 2009, acest şantier n-ar fi existat. Prin criză am fost obligaţi la progres, în primul rând în procesul de integrare.

Orice dezechilibru la nivelul unui stat al UE generează probleme pentru celelalte. Suntem mult prea puternici legaţi unul de altul pentru a nu privi viitorul împreună.

Paşii pe care i-am făcut înainte în procesul de integrare sunt insuficienţi, dar sunt paşi înainte.

Singura soluţie pentru a garanta siguranţa cetăţenilor noştri este o integrare profundă. Va trebui să avem curajul să spunem naţiunilor noastre că soluţia corectă este realizarea Statelor Unite ale Europei. Noi ne punem suveranitatea la un loc, pentru a face o UE suverană, capabilă să stea în competiţie cu marii actori globali: SUA, India, Brazilia, China.

Cred că în timp va trebui să realizăm un acord de liber schimb între UE şi SUA. După această criză, capitalismul nu mai poate rămâne la fel. Vom avea un altfel de capitalism, unul care trebuie să vizeze realizarea de echilibre în modul în care se distribuie bogăţia. UE are 23 de milioande de şomeri astăzi. Nu putem spune că avem dreptul să spunem “Nu-mi pasă, e capitalism, scapă cine poate!”. Această formulă nu poate funcţiona, cum nu poate funcţiona nici Europa socială pe datorie. Nu avem decât o soluţie, să realizăm Europa performantă, competitivă, Europa în care productivitatea este ridicată.

Că în acest an ni se poate împlini, din nou, blestemul exprimat prin urarea chinezească “Să ai parte de vremuri interesante” pare a se adeveri şi de strângerea rândurilor unor agenţi internaţionali într-un aşa-numit Institut de Analiză, Strategie şi Prognoză “GeoPOL”, o instituţie privată care îşi propune să furnizeze expertiză şi consultanţă geopolitică şi geoeconomică. Institut a cărui menire, anunţată de Cozmin Gusa [Evenimentul zilei, 22 ianuarie 2012], ar fi aceea de a suplini lipsa din spaţiul public a expertizei de sorginte academică şi de a aduce la tribuna dezbaterilor publice specialiştii consacraţi care pot face diferenţa într-o perioadă confuză şi agitată.

Cine-l cunoaşte pe autorul acestei declaraţii ştie că el foloseşte întotdeauna cuvintele pentru ascunderea adevăratelor sale intenţii.

Printre membrii “bordului” noului institut sunt menţionaţi: Dorel Abraham, Sorin Antohi, Iosif Boda, Dan Dungaciu, Cozmin Guşă, Marian Preda şi Lucian Dumitrescu.

Despre Cozmin Guşă se pot spune multe lucruri, dar de bine nu prea. Traiectoria sa meteorică prin viaţa publică, de la gazetarul de provincie la şefia unui trust de presa [pe care era aproape să-l falimenteze], la cea de figură de notorietate postsovietică a turbulenţelor vieţii politice şi de afaceri dâmboviţene, a fost permanent suspectată de legături ombilicale cu partea tenebroasă a lumii serviciilor secrete. De aici, de la noi, dar mai ales de aiurea.

Bine relaţionat cu ex-kaghebiştii care au luat caimacul mai multor mari privatizări şi au dat în România tunuri de succes internaţional, a fost repede remarcat şi livrat, cu kitul de funcţionare cu tot, lui Adrian Năstase, un redutabil colecţionar nu numai de artă, dar şi de talente negative din galeria “gulerelor albe”. Menţionăm, în treacăt şi printre alţii, pe Sorin Tesu, Remus Truică, Ristea Priboi, Gabriel Oprea, cuplul Elena Udrea – Dorin Cocoş, Dan Andronic şi Cozmin Guşă. Numitorul lor comun este acela că toţi au cochetat cu ideea că nu este bine să se pună de-a curmezişul valului criminalităţii transnaţionale de sorginte postsovietică, pe ale cărei resurse continuă a se afirma viaţa politică a Europei Centrale şi de Est.

Fostul prim-ministru, deşi avertizat de către cele mai competente şi îndreptăţite autorităţi discrete că sus-numita garda pretoriană nu îl înconjoară cu dragostea declarată, ci alimentează vulnerabilităţile din partid şi guvern, pe seama slăbiciunilor liderilor, a ignorat avertismentele şi nu i-a îndepărtat de lângă sine pe mercenari, ci pe pe cei de bună credinţă.

În anii 2001-2003, Cozmin Guşă, în calitate de secretar general, a ţinut bine apăsate frânele Partidului Social Democrat, gripându-i motoarele. Dupa rejectarea din PSD, fondează pentru o scurtă perioadă propria mişcare, “Iniţiativa 2003″, şi propriul partid la purtător, PIN. Înainte de alegerile din 2004 se înregimentează în Partidul Democrat şi duce cu el, de la PSD, suportul informaţional secret cu care va susţine prima campanie prezidenţială a lui Traian Băsescu împotriva lui Adrian Năstase.

În decembrie 2004, marile ambiţii ale micului om politic au fost frânte cu brutalitate de Traian Băsescu. Acesta l-a exclus din aria rezervată a Palatului Cotroceni, apoi nu l-a numit director nici la SRI şi nici la SIE, a făcut întrebare pe la servicii despre hramul care-l poartă şi… l-a trecut pe linie moartă…

Cu coatele echimozate de atâta dat cu ele, când în dreapta, când în stânga, personajul îşi consumă anost cariera de deputat [2004-2008] obosindu-se să vorbească în Cameră exact 11 minute şi 59 de secunde, în nouă intervenţii din sumarul a şase şedinţe, dar numai când a fost silit de împrejurări. Iniţiativele legislative, semnate împreuna cu Lavinia Şandru şi Aurelian Pavelescu, i-au fost respinse definitv [5], iar una retrasă de iniţiatori. Zonele de interes ale iniţiatorilor, nesusţinuţi de grupul parlamentar, erau modificări la legile privind petrolul, regimul concesiunilor, siguranţa naţională, procedura penală, statutul magistraţilor şi fosta nomenclatură comunistă. Tripleta anterior menţionată s-a mai raliat unor grupuri parlamentare pentru susţinerea a şase proiecte de legi.

Cu numeroase absente de la şedinţele Camerei, dar nelipsit din platourile televiziunilor şi din paginile presei de senzaţional, Cozmin Guşă aproape că i-a luat locul de prezicător al lui Silviu Brucan, cel care la începutul anilor’90, susţinut de locotenenţii săi, Ion Ilici Iliescu şi Virgil Măgureanu, a reuşit performanţa kaghebizării şi înregimentării societăţii civile, sub acoperirea noului cominternism, reprezentat de retele societăţii deschise, finanţate prin intermediul lui George Soros (György Schwartz n. 12.08. 1930, Budapesta, Ungaria).

Gafeurul prin vocaţie Mircea Geoană îl reşapează şi, în marea lui prostie, i-a angajat serviciile de consultanţă pentru campania prezidenţială împotriva lui… Traian Băsescu! Mercenar la mercenar trage. În pofida dezicerii lui Traian Băsescu de Cozmin Guşă, surse demne de încredere spun că acesta din urmă s-a aflat în staff-ul prezidenţiabilului social-democrat cu ordinul de misiune primit din partea şefului unei structuri speciale, inexistente oficial, dar invocată ori de câte ori ni se întâmplă să trăim experienţe inexplicabile.

Cozmin Horea Guşă a fost consilier pentru milionarul basarabean Vlad Plahotniuc, Adrian Năstase (PSD) Traian Băsescu (PDL), Mircea Geoană (PSD), Marian Vanghelie (PSD), Sorin Ovidiu Vântu [martie 2010].

Cei care mai ştiu câte ceva despre referinţele serviciilor secrete asupra voiajelor, când în est şi când în vest, ori viceversa, ale micului guru pot să-i înţeleagă şi mandatul mai recent de legatar al unor părţi ale din afacerile controversate ale lui Sorin Ovidiu Vântu.

Cozmin Horea Guşă are o bună vocaţie de a combina prost şi a destrăma temeinic. Ceea ce-l face suspect de a fi marioneta lui Virgil Măgureanu. Dar această suspiciune devine certitudine dacă încercăm, chiar şi superficial, o evaluare a membrilor “bordului” Institutului Geopol.

Antedecembriştii provin din acelaşi nucleu al filosofilor, sociologilor şi politologilor care au populat, împreună cu Virgil Măgureanu şi Iosif Boda, institutele “ciupercuţe” de pe lângă Academia Partidului Comunist Român, folosite pentru acoperirea spionilor trimişi în vest, între care şi Dumitru Mazilu.

Postdecembriştii fac parte dintr-o mai nouă grupare informală, constituita, mai mult sau mai puţin întâmplător, în jurul profesorului Virgil Măgureanu şi al celorlalţi antedecembrişti de la Facultatea de Sociologie şi asistenţă socială a Universităţii din Bucureşti.

Membrii anunţaţi public ai bordului institutului au fiecare conexiuni mult prea importante, ca să nu fie trecute cu vederea, dacă dorim să ne ferim de dezinformarea cu ştaif academic.

Dorel Abraham

În 2002, odată cu declaratiile lui Radu Ioanid despre colaborarea cu Securitatea a doi dintre colegii săi de la Laboratorul de Sociologie al fostului Institut de Proiectări Construcţii Tipizate (IPCT), Dorel Abraham şi Dumitru Sandu, “solidaritatea sociologilor” este grav fisurată, pentru ca ulterior să se constate că aproape întreaga breaslă profesională este prea mult marcată de relaţiile trecute cu Partidul Comunist Român şi cu diversele servicii ale Securităţii; spionajul, dezinformarea, influenţa şi manipularea opiniilor publice în străinătate ori în ţară.

Confirmate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), acuzaţiile nu l-au afectat pe Dorel Abraham, care a pretins că nu avusese nici un angajament faţă de Securitate, dar a recunoscut că semna unele referate despre subordonaţii săi, printre care se aflau şi Vladimir Tismăneanu sau Alin Theodorescu.

Documentele declasificate au arătat că Dorel Abraham era una dintre cele două surse folosite pentru supravegherea lui Ioanid. Celălalt, Dumitru Sandu, adjunctul şefului al Laboratorului de Sociologie de la Institutul de Proiectări pentru Construcţii Tipizate, a fost recunoscut uşor datorită unor rapoarte manuscrise. Anunţul lui Ioanid a provocat nervozitate în lumea sociologilor, mai ales că el sublinia faptul că, în afară de Sandu şi Abraham, există şi alţi informatori, unii aflaţi încă sub protecţia anonimatului.

Întâmplător sau nu, Dorel Abraham, Dumitru Sandu, Marian Preda şi Dan Dungaciu sunt pe… aceeaşi lista cu Virgil Măgureanu, a profesorilor Facultăţii de sociologie şi asistenţă socială. Şi nu orice fel de profesori. Ei sunt şi conducători de doctorate, cu discipoli care, unii, au avut surpriza să nu le fie confirmate titlurile ştiinţifice de către Comisia Superioară de acordare a titlului de doctor, titluri obţinute doar ca rezultat al promiscuităţii induse de mentorii lor în viaţa ştiinţifică.

Dacă din partea imposturii vom avea expertiza academică făgăduită de (de ce nu viitorul doctor în geopolitică) Cozmin-Horea Guşă, în pomposul comunicat privind constituirea Institutului GEOPOL, înţelept ar fi să-i reclamăm Parchetului, ori de câte ori îşi vor săvârşi provocările diversioniste şi infracţiunile de comunicare de informaţii false.

Ca orice închipuit, Cozmin-Horea Guşă nu mai cuvântă în nume propriu. Când are de aruncat în spaţiul comunicării publice câte o fumigenă informaţională, dejecţia pregătită în laboratoarele secrete ale… este atribuită şi lansată în numele Institutului Geopol.

Cu ce carti de vizita ni se prezinta membrii bordului numitului institut?

Sorin Antohi

In septembrie 2006 Antohi a trimis ziarului „Cotidianul” o scrisoare prin care recunoaștea că a colaborat cu Securitatea, cu câteva zile înainte de a fi deconspirat de presa românească. Conform propriilor mărturisiri, Antohi a semnat angajamentul de colaborare în anul 1976, pe când era în ultimul an de liceu, continuând să furnizeze rapoarte periodice despre colegi, prieteni și cunoscuți de-a lungul câtorva ani buni. Dosarul său de colaborare a ajuns la CNSAS în anul 2002, dar Colegiul a ascuns activitatea sa de colaborator.

Tot în anul 2006, în luna octombrie, după ce Ziarul de Iași a afirmat că Sorin Antohi nu a obținut titlul de doctor la Universitatea din Iași, deși acesta susținea că îl are încă din 1995, a demisionat din toate funcțiile academice. Tot atunci s-au ridicat semne de întrebare privind activitatea sa academică, atunci când s-a descoperit că unele dintre titlurile de cărți pe care Antohi le includea în cv și pe website-ul său nu fuseseră niciodată scrise sau publicate.

Iosif Boda

Foto: Iosif Boda si minerii

In anul 1972, a fost transferat ca cercetător și apoi secretar științific (din 1976) al Institutului de științe politice și de studiere a problemei naționale, care funcționa în clădirea Academiei “Ștefan Gheorghiu” din București, până la desființarea acestuia în anul 1984.

Este de notorietate ca acest institut a fost una dintre numeroasele „ciupercute” folosite de spionajul roman [in toate denominatiile sale ] pentru acoperirea unor spioni cu staif academic, trimisi in misiuni externe. De altfel, institutul fusese creat pentru sustinerea acoperirii colonelului Dumitru Mazilu, trimis in misiune in S.U.A.

Alte asemenea „institute” au furnizat personal administrativ calificat ambasadelor straine [ofiteri acoperiti]. Reciclati in acoperitii altor servicii la microfoanele unor posturi straine de radio cu emisiuni in limba romana , ori cu prilejul unor misiuni externe, inclusiv ambasadori, acestia au primit diploma cu mentiunea „Bun pentru implementat democratia in Romania” si , daca ne jucam cu telecomanda, ii primim, seara de seara, in casele noastre .

Revenind la prezenta lui Iosif Boda la “Geopol”, nu putem decat sa ne reamintin de lungul sir a tradarilor si schimbarilor de tabere care i-au brazdat fruntea cu ridurile unei apasatoare experiente. Daca i s-ar echivala misiunile secrete in grade, inalte ordine si medalii militare, Joska ar arata precum generalissimul Iosif Vissarionovici.

Dan Dungaciu

S-a afirmat in bransa in ultimul deceniu si jumatate si a indeplinit o perioada functia subsecretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe pentru relatiile cu romanii din strainatate. Apoi, ca sa-si poata indeplini misia de consilier al presedintelui interimar Mihai Ghimpu pentru problemele integrarii europene a Republicii Moldova, a devenit si cetatean al acestui stat.

Desi , Dan Dungaciu s-a exprimat ca, in numele idealului integrarii euro-atlantice, Romania a sacrificat relatiile cu estul, el face parte din categoria acelor romani prezenti la Chisinau , pe care rusofonii au declarat-o indezirabila , fiind pricina de galceava politica intre cele doua state.

Marian Preda

Ca si Cozmin Gusa, care si-a parasit vocatia initiala, aceea de fizician, Marian Preda nu face cariera ca inginer mecanic , ci cunoaste o ascensiune fulminanta in cariera didactica la Facultatea de sociologie si asistenta sociala, unde de la asistent in 1995 si lector in 1998, in 2006 este profesor universitar. Ceea ce marii dascali ai neamului au urcat intr-o viata de munca recunoscuta, olteanul Preda din Dabuleni a realizat in nici 12 ani. In ceea ce priveste opera sa, cea mai reecenta ne apare a fi „Situaţia tinerelor din România practicante ale sexului comercial”, în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială (indexată ISI), Universitatea „AL.I. Cuza” Iaşi, 2009, vol. 24, pp. 21-40; ISSN: 1583-3410 (varianta tipărită), ISSN: 1584-5397 (varianta online).

Lucian Dumitrescu

Despre directorul executiv al “Geopol” , vom sti mai multe in viitorul apropiat. Dintre lucrarile sale , ne rein atentia recenziile “Bazele geopoliticii și viitorul geopolitic al Rusiei” – I (15.10.2011) si II (5.12.2011)

Cum a ajuns fizicianul Cosmin Gusa geopolitician si scrierea operei sale in domeniu este o alta poveste, in a carei deslusire Lucian Dumitrescu, directorul executiv al “Geopol” , poate ca are un cuvant greu de spus.

In nici o saptamana, de la anuntarea constituirii, “Geopol” si Cozmin Gusa & Comp. ne apar ca furnizori ai rezultatelor unui sondaj , cel putin dubios, pe care Cotidianul.ro, editia de sambata, 28 ianuarie crt., il sanctioneaza ca atare.

Am vazut care este bordul “Geopol”. La ce sa ne asteptam ? La manipularea informationala cu staif academic pusa in opera de orezidenta de agenti internationali cu personalitate juridica.

Manipulatori din toate tarile uniti-va !

Greva parlamentară a Opoziției a determinat luarea unor măsuri extreme din partea puterii. Deputaţii PDL au fost avertizaţi, miercuri, de conducerea grupului parlamentar să fie prezenţi la şedinţele Camerei, pentru a putea asigura cvorumul de lucru şi a contracara greva opoziţiei şi li s-a sugerat că, în caz contrar, ar putea să nu fie puşi pe liste la alegeri, susţin surse din partid.

Unii parlamentari democrat-liberali au preciza că li s-a cerut să fie toţi prezenţi în Parlament, dar mulţi dintre aceştia sunt sceptici că acest lucru se va întâmpla. Nu cred că vom fi toţi prezenţi, indiferent de sancţiuni”, a spus un deputat.

Printre sancţiunile invocate de conducerea grupului se numără, în afară de tăierea indemnizaţiei de şedinţă, şi sancţiuni pe linie de partid, au precizat sursele citate, care au adăugat că printre acestea poate fi şi tăierea de pe viitoarele liste parlamentare.

Senatorul Mircea Baniaș și-a anunțat demisia din PDL. Președintele Senatului, Vasile Blaga, a încearcă să-l convingă pe senator să renunțe la această decizie, dar fără rezultat. Puterea pierde majoritatea în Senat. Banias a anunţat, în plenul Senatului, că s-a înscris în PC şi că, în continuare, va activa în grupul parlamentar liberal-conservator.

Intenția lui Mircea Banias vine la doar câteva zile după ce și senatorul Iulian Urban a demisionat din PDL. Dacă Banias nu se răzgândește, Puterea este pusă în imposibilitatea de a mai putea trece legile organice în Camera Superioară. Puterea a pierdut majoritatea în Senat. Se poate vorbi chiar de un blocaj total în Senat și datorită grevei parlamentare a Opoziției.

Mircea Baniaș a făcut parte din echipa care l-a susținut pe Vasile Blaga la președinția Partidului Democrat Liberal, iar în trecut a fost implicat într-un dosar privind afacerile ilegale din portul Constanța.

Traian Băsescu a anticipat cererile de demisie, încă de acum 6 luni, pregătindu-și terenul pentru explozia socială cu care se confruntă azi. Băsescu a catalogat abdicarea ca un act de trădare a interesului național și a dat de înțeles că nu își poate negocia o ”iertare a păcatelor” prin retragere. Astfel, se explică abia acum, când i se cere demisia în stradă, gestul paradoxal de a-l ataca pe Mihai I, după o întrebare ”servită” la B1 Tv. Mesajul nu era, însă, adresat marelui public, ci liderilor portocalii, care ar fi putut gândi un plan de sacrificare a președintelui pentru supraviețuirea PDL.

basescu-boc deschidere”Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Din partea Regelui. (…) doar pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare îl iertăm de toate păcatele?”, s-a întrebat retoric Traian Băsescu, generând un imens scandal, care a afectat și PDL, în zona electoratului urban, educat și cu orientare de dreapta.

Sacrificarea lui Boc, inutilă

Vehemența cu care publicul l-a susținut pe Arafat și mai ales semnalele confuze date de serviciile secrete l-au descumpănit pe președintele Băsescu, care a făcut greșeală după greșeală. Aparent în panică, el a retras Legea Sănătății, dinamitând din interior planul PDL de păstrare a Puterii. Strategia ”românii au înțeles de ce au fost necesare sacrificiile” a fost abandonată. PDL nu mai poate pretinde că a început să crească în sondaje, justificând frauda, la comasare. Mai mult, trebuie să reziste unui tsunami de contestare populară, cu un aparat de stat și de partid tot mai puțin încrezător în miracole.

Reuniunea de taină de la Cotroceni, sub pretextul întâlnirii cu un reprezentant PPE, a fost un eșec, din punctul de vedere al partidului. Din surse aflate la vârful PDL, am aflat că în partid este haos, iar semnalul așteptat de la Cotroceni nu a venit. Nu se știe dacă liderii au discutat un plan coerent cu Traian Băsescu și încă nu l-au comunicat organizațiilor, sau dacă lipsește cu adevărat orice perspectivă. Cert este că mesajul primit de activiștii PDL este unul de temporizare (dialog, soluții), așteptându-se o calmare a protestelor prin epuizarea manifestanților.

Ce posibile reacții ar putea avea PDL

Organizarea unor manifestații de susținere a guvernului/președintelui a fost doar invocată, dar pentru moment nu se va apela la ea. Procesul este riscant, din punct de vedere al imaginii. Lipsind sprijinul popular pentru PDL, ar trebui aduși activiști din mai multe județe sau mobilizați angajați ai structurilor controlate de Coaliție. Reacția publicului ar fi contrară, însemnând atât o mobilizarea masivă în Piață, cât și o accentuare a resentimentului față de Băsescu/PDL. După mesajul de la Casa Albă, violențele care ar rezulta dintr-o ciocnire între taberele pro și anti-Băsescu i se vor imputa președintelui.
Demisia lui Boc ar duce la prăbușirea actualei Coaliții și pierderea guvernării, posibil și a președinției. Ca și în cazul Arafat, o cedare ar încuraja publicul să ceară mai mult. Boc ar fi văzut ca o victimă a lașității lui Băsescu, dacă acesta îi va cere/impune demisia. Personal, Boc respinge varianta, conștient că ar ieși definitiv de pe scena politică.
Acceptarea unor alegeri comasate în luna iunie ar reprezenta cea mai bună variantă la care mai poate spera PDL. Bugetul acestui an va fi angajat în contracte de achiziții/investiții de către actualul guvern, ceea ce ar ține sub control baronii locali ai Coaliției; fraudarea votului, dar și frânarea erodării ar permite partidului să rămână în Parlament.

Demisa lui Băsescu, salvarea PDL

Demisia lui Băsescu ar reprezenta salvarea PDL. Astfel, s-ar detensiona situația și ar s-ar câștiga două luni, după care nu s-ar mai putea pune problema alegerilor parlamentare decât în iunie-iulie. Una dintre principalele acuzații la adresa regimului, aceea de dictatură băsistă, ar cădea în derizoriu. Mișcarea ar permite propagandei PDL să fie mai credibilă, iar baronii Coaliției ar face un scor mai bun. Pe măsură ce noua guvernare va face greșeli, s-ar justifica măsurile lui Băsescu (reforme, interes național), absolvit prin gestul demisiei de meschinării personale, cum ar fi agățarea de putere, protejarea găștilor de partid etc. Din păcate pentru partid, este puțin probabil ca vreunul dintre liderii PDL să fi avut curajul să pună această problemă. Nu este exclus ca Băsescu, la fel ca Nicolae Ceaușescu, să caute trădători în jurul său, ceea ce crește riscurile unei propuneri raționale din partea consilierilor. Mai mult, anunțul făcut în iunie de Băsescu, potrivit căruia nu consideră demisia un gest demn, exclude din start această posibilitate.