Vocea manifestanţilor din Piaţa Universităţii a fost auzită la Bruxelles prin intermediul unui tânăr protestatar, la 18 zile de la începutul mişcărilor sociale.

Claudiu Crăciun a ridicat în picioare eurodeputaţii când a vorbit despre nevoia de schimbare şi dorinţele sincere ale manifestanţilor români care îndură frigul şi nepăsarea, fără oprire.

“Sunt aici nu ca lider sau reprezentant. Nu există aşa ceva în piaţa publică. Consideraţi-mă un povestitor. Vă voi spune nişte povestioare din Piaţa Universităţii. Deşi sunt aici cu voi, inima mea este cu ei, acasă” îşi începe încrezător discursul Claudiu Crăciun.

“Unii dintre ei protestează de două săptămâni în continuu la – 15 grade. Vă rog să aplaudaţi şi să salutaţi alături de mine oamenii care au redat încrederea României în democraţie” adaugă românul.

“Sunt vremuri grele atunci când o ţară nu mai are încredere în politicieni, ci în popor. Ar trebui să avem încredere în toţi. Acesta este mesajul principal din Piaţa Universităţii. Vrem să avem încredere în politicieni, vrem să avem încredere în democraţie, în instituţiile publice. Dar nu faceţi să ne fie atât de greu” continuă românul în aplauzele eurodeputaţilor.

“Am fost martorul unui mic miracol în Piaţa Universităţii. Oamenii s-au unit. De la studenţi, activişti, pensionari, oameni care lucrează în corporaţii şi au mulţi bani. Toţi au venit împreună şi au cântat împreună” a adăugat acesta în faţa a sute de politicieni, prezenţi la Bruxelles.

După ce la sfârșitul săptămânii trecute, Emil Boc a declarat că nu are habar în ce condiții a semnat România ACTA, ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a făcut și el marți declaraţie şocantă pe aceeași temă la postul public de televiziune.

Ministrul a ținut să precizeze mai întâi că nu el a semnat controversatul act, ci un ataşat comercial al României la Tokyo

“Eu nu cred că a semnat în secret acest tratat, a fost în dezbatere, dar la Comisia Europeană, bineînţeles, dar suntem într-o primă fază, urmează dezbaterea de către Parlamentul European şi apoi ratificarea de către parlamentele naţionale. Practic suntem în faza în care putem face această dezbatere. Aş vrea să fac şi eu o precizare, pentru că au apărut, cum aţi spus dumneavoastră, pe internet informaţii că eu aş fi semnatarul, nu eu am semnat acest acord, el a fost semnat de către un ataşat comercial la Tokyo. Nu sunt semnatarul acestui acord şi 2. ministerul pe care îl conduc este avizator. Dar faptul că sunt astăzi aici, vreau să vă spun că mă interesează această problematică, ca specialist am studiat-o, i-am găsit şi bune, şi rele, sunt dispus să particip în perioadă următoare la absolut orice dezbatere foarte amplă pe acest…. Nu, vreau să vă spun că aş vrea în primul rând să generăm o dezbatere amplă în care să participe mai ales internauţii, să fie principalii actori. Să zicem că e începutul acestei dezbateri pe care o propunem. Eu personal nu am găsit puncte nevralgice acestui document, dar, comentariile care sunt, le-am luat în analiză şi le tratez foarte serios. Ori comentariile care sunt pe internet, ori comentariile pe care le primesc”, a declarat Valerian Vreme la TVR.

Vreme şi-a continuat apoi declarațiile, cu o afirmație halucinantă: “Aş vrea să nu intru în termeni. Deci când vorbim de semnarea unui acord internaţional, vorbim de anumite elemente mai mult legate de diplomaţie, este un acord internaţional, probabil are ca orice acord internaţional, anumite elemente de discreţie, dar n-a vrea eu să-mi dau cu părerea pe acest domeniu. Deci de ACTA, din momentul când a ajuns la noi la minister, pe 19 ianuarie anul acesta. El este în discuţie de şase ani, din câte am înţeles, a existat o comisie de negocieri care din 2008 funcţionează, inclusiv cu participarea României, de la Ministerul Comunicaţiilor nu au fost reprezentanţi. Asta vroiam eu să spun…. De fapt, noi avem o lege bună şi coerentă pe domeniu, e vorba de legea 8, legea care prevede foarte bine drepturi sau reguli pentru respectarea drepturilor de autor. ACTA este un acord internaţional care vine şi sincronizează de fapt ţările semnatare şi aţi văzut că suntem într-o companie destul de selectă şi mă refer la Statele Unite, mă refer la ţările europene care au semnat, Japonia, Coreea de Nord. Este o sincronizare între aceste ţări pentru combaterea pirateriei, furtului să-i spunem pe româneşte, pe internet.”

Declarațiile lui vreme vin la câteva zile după ce Boc a declarat că nu deţine informaţii despre condiţiile în care România a adoptat Acordul comercial împotriva bunurilor contrafăcute (ACTA).

Emil Boc a fost întrebat de o jurnalistă, sâmbăta trecută, ce poate spune despre modul în care ACTA a fost asumat de România. “Sunt acuzaţii că Guvernul a negociat, a aprobat acest tratat fără dezbatere publică”, i-a spus jurnalista lui Boc.

“Nu am datele să mă pot pronunţa în acest moment cu privire la întrebarea dumneavoastră, nu am o asemenea informaţie”, a replicat halucinant premierul.

Președintele PSD Victor Ponta a cerut tot sâmbăta trecută Guvernului să explice public de ce a semnat ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) în numele României, fără să inițieze în prealabil o consultare publică cu societatea.

“Guvernul trebuie să explice de ce a semnat ACTA în numele României, fără niciun fel de dezbatere publică! Când vom ajunge la guvernare, mă oblig să suspend aplicarea ACTA, până ce nu va avea loc o dezbatere publică. Socialiștii și liberalii, în Parlamentul European, au cerut mai multă transparență. Singurii care s-au opus acestei rezoluții au fost eurodeputații PDL”, a scris Victor Ponta pe Facebook.

Liderul PSD a mai spus că USL se opune ACTA în forma sa actuală. “Votul va fi în vară, și vă asigur că nu vom susține ACTA în forma actuală, fără dezbateri și fără acord cu societatea civilă. Cei din PDL ar trebui să explice de urgență de ce susțin astfel de reglementări fără niciun fel de dialog cu nimeni”, a precizat Victor Ponta.

ACTA este un tratat internațional prin care se dorește reglementarea internetului. Însă lipsa de transparență din jurul acestui proces, precum și unele prevederi, au stârnit deja reacții critice vehemente în rândul societății civile și al mediului on-line, pe motiv că aplicarea acestui acord îngrădește libertatea de exprimare. State precum Germania sau Olanda s-au opus semnării tratatului, România însă și-a exprimat zilele trecut acordul.

Oficial, scopul acordului (între 22 de state ale UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic , Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este, potrivit Parlamentului European, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme.

Raportorul Parlamentului European pentru acordul comercial antipiraterie informatică ACTA, Kader Arif, a demisionat vinerea trecută, denunţând manevre de culise ale oficialilor care pregătesc tratatul, relatează BBC News. Decizia lui Arif de a demisiona survine în urma protestelor din Polonia, unde mii de manifestanţi au ieşit în stradă după semnarea acordului.

Arif a criticat eforturile de a impune măsurile prevăzute în documente înainte de discuţii. “Condamn întregul proces care a dus la semnarea acestui acord: nicio consultare cu societatea civilă, lipsa de transparenţă de la începutul negocierilor, întârzieri repetate ale semnării textului fără să fie oferită nicio explicaţie, respingerea recomandărilor Parlamentului, oferite în mai multe rezoluţii ale adunării noastre”, a spus el.
KADER ARIF(RAPORTEUR DU PARLEMENT EUROPEAN):

ACTA : une mascarade à laquelle je ne participerai pas
26/01/2012
acta : une mascarade a laquelle je ne participerai pas
La Commission européenne a signé aujourd’hui, au nom de l’Union européenne, l’accord commercial anti-contrefaçon, l’ACTA.

Je tiens à dénoncer de la manière la plus vive l’ensemble du processus qui a conduit à la signature de cet accord : non association de la société civile, manque de transparence depuis le début des négociations, reports successifs de la signature du texte sans qu’aucune explication ne soit donnée, mise à l’écart des revendications du Parlement Européen pourtant exprimées dans plusieurs résolutions de notre assemblée.

En tant que rapporteur sur ce texte, j’ai également fait face à des manœuvres inédites de la droite de ce Parlement pour imposer un calendrier accéléré visant à faire passer l’accord au plus vite avant que l’opinion publique ne soit alertée, privant de fait le Parlement européen de son droit d’expression et des outils à sa disposition pour porter les revendications légitimes des citoyens.

Pourtant, et chacun le sait, l’accord ACTA pose problème, qu’il s’agisse de son impact sur les libertés civiles, des responsabilités qu’il fait peser sur les fournisseurs d’accès à internet, des conséquences sur la fabrication de médicaments génériques ou du peu de protection qu’il offre à nos indications géographiques.

Cet accord peut avoir des conséquences majeures sur la vie de nos concitoyens, et pourtant tout est fait pour que le Parlement européen n’ait pas voix au chapitre. Ainsi aujourd’hui, en remettant ce rapport dont j’avais la charge, je souhaite envoyer un signal fort et alerter l’opinion publique sur cette situation inacceptable. Je ne participerai pas à cette mascarade.

Liderul liberal, Crin Antonescu, a declarat, la finalul dezbaterii de la Bruxelles, că nici un reprezentant PDL nu a infirmat “corupţia şi clientela Guvernului Boc”, deşi au fost prezenţi la discuţii.

“Nimeni din numeroşii colegi reprezentanţi ai puterii din România sau ai PPE, care deşi au bagatelizat această reuniune, au fost prezenţi şi ne bucurăm, nimeni la afirmaţiile tranşante, clare, pe care le-am făcut că România azi, puterea din România, statul din România, sunt mai corupte, mai clientelare, mai costisitoare ca niciodată, nimeni nu a venit să spună: nu-i adevărat, nu suntem corupţi, nu suntem clientelari, nu suntem costisitori, şi nu suntem ineficienţi. Nimeni nu a negat asta”, a spus Antonescu.

“Am auzit încă o dată la dna ministru Sulfina Barbu, afirmaţia despre reformă, care mi-au adus aminte ca unuia mai în vârstă, că şi înainte de ’89 dacă cineva reclama în vreun for internaţional încălcarea drepturilor omului în România comunistă, veneau diplomaţi ai regimului ceauşist care citau din Constituţia României că drepturile omului sunt inviolabile şi apărate”, a mai spus liderul PNL.
Liberalii şi socialiştii europeni au organizat marţi, la iniţiativa liderilor USL, o audiere publică cu tema “Democraţia românească”, la care au participat şi europarlamentari PDL, precum şi ministrul Muncii, Sulfina Barbu.

Europarlamentarii PDL vor comunica la nivelul grupului PPE un protest legat de “comportamentul” lui Martin Schulz, preşedintele PE, pe care îl acuză că susţine “masiv” PSD “încălcând neutralitatea” la care îl obligă funcţia, a declarat, pentru MEDIAFAX, eurodeputatul Traian Radu Ungureanu.

“Domnul Schulz continuă linia de susţinere masivă a PSD încălcând neutralitatea pe care i-o impune funcţia de preşedinte al PE. După declaraţii deja regretabile privind România, astăzi el i-a primit pe Victor Ponta şi Crin Antonescu. Mă întreb dacă e un gest demn de un preşedinte al PE”, a comentat el.

Ungureanu a spus că părerile lui Schulz despre situaţia din România sunt, “din păcate”, mult prea cunoscute şi “vin din poziţia de preşedinte al PE care nu are dreptul moral de a se pronunţa în chestiuni de politică internă”.

“Vom comunica la nivelul grupului PPE protestul nostru la adresa comportamentului său. Nu avem alte instrumente în afara celor democratice ale PE. Nu vom recurge la şedinţe de demascare publică, precum dezbaterea de azi”, a spus el.

Ungureanu a mai spus că, “practic, o felie din campania electorala din România a fost mutată în PE, ceea ce este o abatere gravă de la tradiţia parlamentară europeană”.

Locotenetului Alexandru Gheorghe de la Flotila 71 Câmpia Turzii i s-au adus la cunoștință, marți, capetele de acuzare.

Acestea stau la baza trimiterii în fața Consiliului de Judecată, care se va întruni în data de 6 februarie.

„Am primit înștiințarea astăzi (marți, n.r.), prin poștă. Prima ședință de Consiliu de Judecată va avea loc în data de 6 februarie, în prezența apărătorilor aleși de mine. Mai multe nu pot comenta acum”, a declarat, pentru „Adevărul”, ofițerul.

Potrivit înștiințării emise în data de 27 ianuarie de către conducerea Flotilei 71 Aeriană Câmpia Turzii, în temeiul prevederilor articolului 35 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare și al prevederilor articolului 9 din Regulamentul consiliilor de judecată, Alexandru Gheorghe a fost trimis în fața Consiliului de Judecată al unității militare din Câmpia Turzii pentru:

- Neînștiințarea comandantului despre deplasarea și în alte localități pe timpul părăsirii garnizoanei în data de 23 ianuarie 2012, respectiv în municipiul București, încălcând astfel prevederile prevăzute în Regulamentul de ordine interioară în unitate;

- Participarea în data de 23 ianuarie 2012 la mitingul/demonstrația din Piața Universității – municipiul București;

- Purtarea uniformei militare pe timpul participării în data de 23 ianuarie 2012 la mitingul/demonstrația din Piața Universității – municipiul București;

- Acordarea de interviuri și declarații reprezentanților mass-mediei civile fără a păstra echidistanța politică a Armatei și totodată furnizând informații exceptate de la liberul acces, respectiv denumirea funcției și a structurii unde se găsește aceasta.

Întocmirea dosarului cauzei se va face în termen de 30 de zile calendaristice.

Explicaţiile premierului nu i-au mulţumit pe mai mulţi parlamentari ai PDL. Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a răspuns dur, spunând că s-a săturat de lozinci, iar cu calmul ajung în iad. Acesta a vrut răspunsuri clare de la premier spunând că partidul nu moare fără Blaga sau Boc.

“M-am săturat de lozinci, cu calmul ajungem în iad. Dacă ştiţi ce trebuie făcut, spuneţi-ne şi nouă pentru că noi nu ştim. Partidul nu moare fără Blaga sau Boc”, a spus Vasile Blaga.

Instanţa supremă începe miercuri audierea inculpaţilor în procesul în care Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane, între care foşti consilieri, directori de achiziţii şi de buget, asociaţi de firme, sunt judecaţi pentru fraudarea Ministerului Tineretului şi Sportului cu peste 2,7 milioane de lei.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar în 3 mai 2011. Judecarea dosarului a început în septembrie 2011, magistraţii instanţei supreme verificând la termenele anterioare regularitatea rechizitoriului trimis de procurorii anticorupţie.

Instanţa supremă începe miercuri dezbaterile în acest proces, urmând să fie audiaţi inculpaţii din dosarul privind fraudarea Ministerului Tineretului şi Sportului cu peste 2,7 milioane de lei.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Alături de Ridzi este judecată şi Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie – mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen.

În acest fel s-a urmărit crearea unei confuzii cu privire la identitatea prestatorilor pentru ca în final să se poată plăti către SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL sumele substanţiale prevăzute în contracte, chiar şi în absenţa unor contraprestaţii, potrivit procurorilor.

În plus, ea ar fi decis divizarea achiziţiei în trei contracte, pentru a crea aparenţa organizării unor manifestări de amploare la nivel naţional care să justifice plata, către cele doua firme, a întregii sume alocate. Contractele includeau prestaţii supraevaluate, despre care ministrul ştia că nu vor fi executate ori că vor fi realizate, în locul firmelor, de structurile proprii ale MTS, cu implicaţii financiare minime, având ca sursă tot bugetul MTS.

Ulterior atribuirii contractelor, fostul ministru al Tineretului şi Sportului ar fi dispus plata sumei de 3.067.963,99 lei plus TVA prevăzută în cele trei contracte, deşi cunoştea că firmele au efectuat prestaţii minime în valoare totală de 536.579,13 lei plus TVA. Potrivit procurorilor anticorupţie, diferenţa dintre cele două sume, şi anume 2.737.743,35 lei (aproximativ 650.000 euro), reprezintă prejudiciu în dauna MTS şi constă în contravaloarea unor prestaţii neefectuate, supraevaluate sau care nu aveau legătură cu evenimentul. Corelativ, SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL ar fi obţinut foloase materiale în acelaşi cuantum.

Începând din ianuarie 2009, după ocuparea funcţiei de ministru, Monica Iacob-Ridzi a implicat în activităţile de organizare şi gestionare a fondurilor instituţiei persoane din afara acesteia, între care şi pe Ioana-Elena Vârsta. Aceasta a asigurat, în baza unei înţelegeri prealabile cu Ridzi punerea în aplicare a planului conceput de ministrul Tineretului şi Sportului.

Cele două au atras în activităţile ilegale, începând din aprilie 2009, şi alţi angajaţi cu funcţii de decizie şi de execuţie în cadrul MTS, respectiv pe Paul Diaconu, Marius-Mihail Mărcuţă, Dan Petre Toia, Octavian Petru Dragomir, Florin Cătălin Mircea, Daniela Elena Popa şi Claudia Radu, potrivit procurorilor.

Pe de altă parte, cu promisiunea atribuirii unor contracte publice în condiţii extrem de avantajoase au fost angrenaţi şi reprezentanţii unor firme private, respectiv Iacobescu, Nica-Udangiu şi Negrea. Aceştia din urmă, alături de funcţionarii ministerului, au participat efectiv la simularea organizării şi derulării de către MTS a unei proceduri de cerere de oferte, pentru a acoperi caracterul ilegal al activităţilor, au mai arătat procurorii.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.