Arhiva |

TRAIAN BASESCU”TORQUEMADA”ROMANIEI:ESTE TATUCUL MINISTERULUI PUBLIC-DAR UITA CA INCALCA CONSTITUTIA!

7 mart.

Bătălia pentru diminuarea evaziunii fiscale rămâne o prioritate, a declarat luni preşedintele Traian Băsescu,acest „TORQUEMADA”al ROMANIEI-uitand ca incalca CONSTITUTIA, cu prilejul bilanţului Ministerului Public.Şeful statului a arătat că nu doreşte să lanseze cifre care să fie dezbătute sau „întoarse pe toate părţile la nişte televiziuni de evazionişti, de altfel”, dar a subliniat că evaluarea prezentată în CSAT arată că peste 30 % din resursele care se cuvin statului sunt evazionate sau suspectate a fi evazionate.”Este un procent care iese din limitele rezonabilului şi, din acest motiv, toate instituţiile statului trebuie să-şi concentreze efortul pentru diminuarea acestui fenomen. Ca să nu rămână loc de interpretare, în această zonă a lipsei de control pe resursele ce se datorează statului s-au introdus şi activităţi care, în mod natural, rămân în afara sistemului de taxare”, a precizat şeful statului.Preşedintele Băsescu a menţionat că i-ar fi greu să-şi imagineze o Românie fără vamă. Potrivit şefului statului, cel mai mare câştig a fost însă că instituţiile statului au putut lucra împreună împotriva evaziunii fiscale. Preşedintele a declarat că Ministerul de Finanţe va lansa foarte curând ideea desfiinţării Gărzii financiare şi a vămii şi comasarea lor în interiorul ANAF-ului, menţionând că el nu este neapărat de acord cu această idee.Şeful statului susţine că va continua să apere independenţa justiţiei de orice influenţă politică, menţionând că, în ultimii ani, a reuşit acest lucru. AGERPRES

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Sophie Ellis-Bextor – Today The Sun’s On Us

7 mart.

Today The Sun’s On Us!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Sophie Ellis-Bextor – I Won’t Change You

7 mart.

I Won’t Change You!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Lucero – Siempre Contigo (En Concierto Auditorio Nacional)

7 mart.

Siempre Contigo!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Pussycat Dolls – Beep (Official Video) HD

7 mart.

Beep!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

LA BILANTUL MINISTERULUI PUBLIC PE 2010,LAURA CODRUTA LASCU(KOVESI) A PROPUS CA :PERIOADA DE RETINERE PREVENTIVA SA CREASCA DE LA 24 DE ORE LA 48 SAU 72 DE ORE!

7 mart.

Laura Codruţa Kovesi: Numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru evaziune fiscală a crescut 125% în 2010
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, luni, că numărul inculpaţilor trimişi în judecată în 2010 pentru evaziune fiscală şi contrabandă a crescut faţă de anul anterior cu 125%, iar pentru infracţiuni de corupţie – cu 40%.
„Dacă în anul 2009, în 31 de judeţe nu au fost instituite măsuri asigurătorii, în cursul anului trecut, numai pentru infracţiuni de evaziune fiscală şi contrabandă, procurorii au sechestrat bunuri în valoare de peste 300 milioane euro. Suntem conştienţi că aceste cifre nu reflectă încă adevărata amploare a fenomenului infracţional, însă dovedesc o schimbare evidentă în activitatea organelor de urmărire penală”, a spus Kovesi la prezentarea bilanţului activităţii Ministerului Public pe anul 2010.
Procurorul general a adăugat că, după 10 ani în care numărul inculpaţilor trimişi în judecată a scăzut, 2010 este al doilea an consecutiv în care s-a reuşit inversarea acestei tendinţe, numărul inculpaţilor ajungând la 57.000, cu 15% mai mult decât în 2009. De asemenea, numărul persoanelor arestate preventiv a fost de 8.659, cu 25% mai mult decât în 2009.
În acelaşi timp, volumul de activitate la parchete a continuat să crească, numărul de dosare depăşind pentru prima dată în istorie cifra de 1,5 milioane.
Laura Codruţa Kovesi s-a plâns de faptul că există parchete care funcţionează cu un singur procuror. „Imaginaţi-vă un parchet cum este cel de la Strehaia, unde un singur procuror trebuie să soluţioneze toate dosarele penale întocmite de 11 unităţi de poliţie, trebuie să participe în toate şedinţele de judecată şi trebuie să îndeplinească toate atribuţiile administrative ale parchetului. În acelaşi condiţii a lucrat şi singurul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat – care a avut de soluţionat 2.700 de dosare, cel de la Năsăud – care a avut 2.300 de dosare sau cel de la Lieşti – care a avut 1.700”, a mai declarat Kovesi. De asemenea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi funcţionează doar cu şapte procurori dintr-o schemă de 21, însă a întocmit cele mai multe rechizitorii pentru evaziune fiscală din ţară.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a propus, luni, la prezentarea bilanţului Ministerului Public pe 2010, ca perioada pentru care o persoană poată să fie reţinută preventiv de procurori să crească de la 24 de ore, cât este în prezent, la 48 sau 72 de ore. Kovesi a arătat că măsura reţinerii unei persoane pe o durată de 48 sau 72 de ore este o soluţie adoptată în majoritatea statelor europene, fiind şi validată şi în practica CEDO. Mai mult, procurorul general susţine că şi cetăţenii sunt de acord cu mărirea duratei reţinerii unei persoane. AGERPRES

AGERPRES:DRAGOS TANASE,DIRECTOR GENERAL AL RMGC:VOM TRECE LA EXPLOATAREA AURULUI DE LA ROSIA MONTANA

7 mart.

Dragoş Tănase (RMGC): România a decis să exploateze aurul de la Roşia Montană odată cu avizul de exploatare (interviu)

Considerat ca fiind unul dintre cele mai controversate proiecte miniere din România, dar catalogat, în acelaşi timp, de către specialiştii străini drept unul dintre cele mai sigure şi viabile din lume, mina de aur de la Roşia Montană continuă să suscite interesul opiniei publice.

Va fi, într-adevăr, acest proiect, benefic pentru economia românească? Va fi transformată Roşia Montană într-o zonă turistică de renume la nivel internaţional? Ce va rămâne, de fapt, după ce investitorul canadian îşi va face bagajele şi va pleca din România, după 20 de ani de exploatare? Dragoş Tănase, directorul general al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a vorbeşte despre toate aceste aspecte într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

AGERPRES: A trecut destul de mult timp de când RMGC a venit cu propunerea realizării proiectului minier de la Roşia Montană. În tot acest timp, au fost realizate investiţii de către companie, practic nişte bani cheltuiţi. Ce speranţe aveţi în avizarea definitivă şi pozitivă a proiectului?
Dragoş Tănase: E adevărat că a trecut destul de mult timp de când am propus proiectul. Dacă luăm doar evaluarea de mediu care a început în 2006, suntem în 2011, deci sunt cinci ani de la începuturile ei. Nu este normal ca un investitor din ţara asta, indiferent de domeniu, să fie ţinut într-o procedură de evaluare cinci ani. În mod normal, ar trebui să fie un răspuns, da sau nu, mult mai repede. În momentul de faţă, noi suntem optimişti. Noi credem că, la ora actuală, există o procedură în derulare, participăm la această procedură şi sperăm să terminăm cât de curând. Noi credem că am răspuns la toate întrebările adresate, am clarificat toate aspectele şi sperăm ca această procedură să se termine cât de curând, prin emiterea acordului de mediu.

AGERPRES: Dar, legal, bănuiesc că există o marjă de timp în care se poate da un răspuns…
Dragoş Tănase: În procedura de la Ministerul Mediului se vorbeşte despre o singură şedinţă a Comitetului de Analiză Tehnică /CAT, n.r./. Noi am avut până astăzi şase astfel de proceduri, dintre care patru în 2010. O a şaptea este programată în perioada următoare. E adevărat că pe unii paşi din procedură există termene, pe alţii nu. Şi vă dau un exemplu, pe consultarea privind impactul transfontier, atunci când trebuie să consulţi statele vecine pe proiecte mari. Din punctul nostru de vedere, ceea ce ne bucură pe noi, este că în momentul de faţă există un Comitet de Analiză Tehnică care lucrează pe procedură şi sperăm să se definitiveze.

AGERPRES: Apropo de consultarea privind impactul transfontier. Până acum, dintre toate ţările vecine consultate, Ungaria este singura care doreşte monitorizarea îndeaproape a proiectului, ba chiar în unele cazuri şi-a exprimat dezacordul pentru derularea acestuia. De ce credeţi că numai Ungaria a făcut acest pas?
Dragoş Tănase: Problema Ungariei este că bazinul hidrografic vestic al României merge în Dunăre prin Ungaria şi atunci tot ceea ce facem noi în acest bazin teoretic, potenţial, poate să aibă un impact şi asupra vecinilor ungari. O altă problemă pe care a avut-o Ungaria a fost cu accidentul de la Baia Mare, care a creat o problemă acolo. Proiectul Roşia Montană, având o dimensiune mare, fiind cea mai mare mină de aur din Europa, a trezit interesul Ungariei, tocmai prin prisma acestor chestiuni. În practică, însă, noi am gândit proiectul până la un nivel de standard foarte ridicat. Standardul tehnic din proiect este, din foarte multe puncte de vedere, cel mai ridicat din industria minieră. De exemplu, barajul de pe Valea Cornei este unul dintre cele mai sigure baraje miniere din lume, iar, conform studiului de risc, acesta este de o mie de ori mai sigur decât orice alt baraj minier. Noi credem că prin dialog la nivel tehnic cu partea ungară am reuşit să clarificăm multe dintre problemele tehnice ale proiectului. De altfel, partea maghiară, în 2010, a spus foarte clar că a înţeles problematica tehnică a proiectului şi că ultima lor problemă este un dezastru cumulat la proiectul minier de la Roşia Montană în paralel cu cel dezvoltat de Deva Gold la Certej. Dacă se întâmplă un dezastru la Roşia Montană şi, în acelaşi timp, unul la Certej, Ungaria nu va fi afectată, a fost concluzia tehnică a specialiştilor. Acest aspect a fost inclus în documentaţie şi sperăm noi că am lămurit cu partea ungară acest lucru.

AGERPRES: Evident că cei 400 de milioane de dolari investiţi până acum în diferite stadii, plus alte plăţi nu reprezintă o sumă mică. Există, însă, şi varianta ca acest proiect să nu se deruleze până la urmă… Cum se vor recupera banii investiţi până acum?
Dragoş Tănase: Ideea este în felul următor: noi nu vedem niciun motiv pentru care proiectul nu s-ar întâmpla. Este un proiect care respectă legea românească, respectă legile Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere, proiectul trebuie să meargă mai departe, atât timp cât respectă legea. Revenind la întrebarea dvs, evident că dacă te consulţi cu avocaţii, aceştia îţi pot da tot felul de scenarii şi de alternative la acest lucru. Una este, însă, discuţia teoretică cu avocaţii, alta este ipoteza practică de lucru a managementului unei companii. În plus, noi nu am dat la avocaţi teme de lucru ce s-ar întâmpla dacă nu o să meargă proiectul mai departe. Mulţi întreabă în România dacă să luăm decizia de a face proiectul minier de la Roşia Montană sau nu. Asta este o dezbatere falsă pentru că România a luat decizia să facă acest proiect, şi a luat decizia prin emiterea licenţei de exploatare. Legea minelor spune foarte clar că în momentul în care am un zăcământ în pământ, în momentul în care am un investitor, în momentul în care dau licenţa de exploatare, este momentul în care hotărăsc exploatarea acelei resurse. România a luat decizia să exploateze aurul de la Roşia Montană. În plus, în Legea minelor se spune foarte clar că autorităţile statului au obligaţia de a facilita investitorului accesul la perimetrul respectiv, prin PUZ-uri, autorizaţii, pentru exploatarea resursei respective. La momentul actual noi nu facem decât să respectăm legea şi facem o implementare a unei decizii luate deja.

AGERPRES: Un recent sondaj de opinie dat publicităţii de către Ecopolis arată faptul că aproape 50% dintre politicienii români s-au declarat împotriva proiectului minier de la Roşia şi doar 18,4% au fost de acord. Cum vedeţi dvs. această atitudine în acest context economic nu tocmai prielnic pentru România?
Dragoş Tănase: E prima oară când aud de Ecopolis, dar îmi amintesc ca am văzut ceva din acest sondaj. Nu am înţeles metodologia cu care au lucrat şi nu ştiu dacă sondajul are o bază ştiinţifică. Din punctul meu de vedere este nerelevant. Sunt de părere că acest gen de sondaje este folosit ca instrumente de PR. La nivel naţional, publicul nu are experienţă în minerit. Sondajele de genul acesta cu o metodologie obscură, făcute la nivel naţional, sunt lovite din start de lipsa de legitimitate. Dacă facem mâine un sondaj şi întrebăm dacă lumea e de acord cu acidul sulfuric, peste 70-80% o să spună că nu, deşi acesta se găseşte în bateria de la maşină. Deci, din punctul nostru de vedere, genul acesta de puncte vedere nu sunt relevante. În general, consultările publice se fac cu comunităţile locale, iar noi, la Roşia Montană, Abrud, Câmpeni avem o astfel de comunitate formată din mineri, care ştiu despre ce vorbesc. O astfel de comunitate are competenţa de a analiza un proiect minier. La nivel naţional, publicul nu o să aibă decât beneficiile din proiect. Legitimitatea pronunţării asupra unui astfel de proiect aparţine comunităţii locale, nu publicului naţional. Această comunitate deja s-a pronunţat, în proporţie de 80-90%, vrând pornirea acestui proiect.

AGERPRES: Nu demult, vicepreşedintele organizaţiei Eco-Civica, Dan Trifu, afirma că ecologizarea zonei Roşia Montană, după încheierea proiectului derulat de către RMGC, nu se poate face nici în 200 de ani, şi că planurile companiei post-lucrări sunt nişte minciuni, la fel şi faptul că RMGC a forat în zonă la o adâncime mult mai mare decât cea pentru care primise autorizaţie. Cum comentaţi aceste lucruri şi dacă ne puteţi spune concret ce se va întâmpla de fapt după ce mina îşi va încheia activitatea?
Dragoş Tănase: Sunt nişte afirmaţii tendenţioase, aş spune din start. E o afirmaţie care e făcută fără o documentare în prealabil şi fără ştiinţa domeniului. Vorbim, deci, despre afirmaţii false, eronate. Asta este una dintre problemele opoziţiei. Aruncă în aer tot felul de minciuni despre proiect tocmai pentru a crea aparenţa unui proiect dubios, care nu respectă legea. Vreau să spun din start că acolo /la Roşia Montană, n.r./ o să lăsăm totul verde, nu o să ştii că a fost o mină, faţă de situaţia de azi când vorbim despre un dezastru ecologic. Dacă eşti un ecologist adevărat ar trebui să te preocupe dezastrul ecologic de azi de la Roşia Montană şi pentru care toate aceste organizaţii nu vin cu nicio soluţie. Avem ape acide, avem o carieră nereabilitată, sunt 18 halde de steril în zonă, deci e o problemă de mediu astăzi, despre toate aceste organizaţii ecologice nu vorbesc şi n-au soluţii. Noi propunem o exploataţie minieră suprapusă peste vechea mină de stat, dar lăsăm totul verde. Cele patru cariere deschise vor fi reabilitate, una dintre ele va fi un lac, iar restul vor fi reumplute cu pământ şi revegetate. Iazul de decantare va fi complet acoperit, iar platoul iazului de decantare va fi complet revegetat. Programul de reabilitare ecologică începe din anul 5 de exploatare. Acest proiect va aduce beneficii de mediu, două dintre ele fiind imediate. Primul beneficiu va fi curăţarea apelor acide din zonă, iar al doilea programul de reîmpădurire. Noi, înainte să pornim proiectul, trebuie să plantăm o mie de hectare. Prin proiect despădurim 250 de hectare.

AGERPRES: Cum se prezintă situaţia la ora actuală a persoanelor care locuiesc deja în cartierul de vile de lângă Alba Iulia?
Dragoş Tănase: La ora actuală, monitorizăm comunitatea care a ales să se mute la Alba Iulia. Principiul pe care îl urmărim este foarte simplu: urmărim ca viaţa omului care a plecat dintr-un loc şi a ajuns într-altul să aibă o calitate superioară. În noul cartier locuiesc acum în jur de 124 de familii. Toţi copiii din acele familii merg la şcoală, sunt transportaţi în fiecare zi către locurile unde învaţă, toţi cei de acolo au un loc de muncă.

AGERPRES: Piaţa aurului este în continuă creştere. În urmă cu ceva timp ne spuneaţi că preţul aurului şi argintului va continua să crească pe fondul tendinţelor inflaţioniste din marile economii. Pe de altă parte, România poate câştiga de pe urma proiectului RMGC de la Roşia… În acest sens, nu credeţi că lucrurile ar trebuie să se mişte mai repede, în aşa fel încât România urmând să devină şi primul producător de aur din Europa?
Dragoş Tănase: România câştigă azi dintr-un proiect neînceput prin faptul că noi avem 350 de angajaţi. Am calculat că în anul 3 sau anul 4 după ce demarăm proiectul, impactul în PIB va fi de 0,83%, inclusiv efectele indirecte, ceea ce este extraordinar numai dintr-un singur proiect. Cred că trebuie să ne grăbim ca ţară pentru acum n-avem autostrăzi, n-avem şcoli, n-avem spitale. România e o ţară care trebuie reconstruită, modernizată, iar pentru asta îţi trebuie bani pe termen lung. Trebuie să avem nişte surse de dezvoltare importante, iar industria minieră are acest potenţial.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu aurul de la Roşia Montană, odată scos, prelucrat şi turnat în lingouri de către RMGC? Este interesată Banca Naţională a României să cumpere acest aur?
Dragoş Tănase: Aurul de aici va fi comercializat pe burse. BNR-ul a spus foarte clar că nu este interesată de achiziţia de aur pentru că structura rezervei naţionale a depăşit deja procentajul impus la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, orice bancă naţională din Uniunea Europeană care doreşte să cumpere aur se duce pe Bursă şi cumpără. Orice operator de aur poate vinde către orice bancă naţională.

AGERPRES: Punctual, îmi puteţi spune trei lucruri esenţiale care diferenţiază proiectul minier de la Roşia Montană, dezvoltat de către RMGC, de alte lucrări similare aflate deja în funcţiune în Europa?
Dragoş Tănase: Proiectele miniere nu sunt standardizate, ci trebuie adaptate la tipologia zăcământului. Un prim lucru important al proiectului de la Roşia Montană este că barajul proiectat este mult mai sigur decât orice alt baraj din lume. Al doilea lucru este faptul că vorbim despre un proiect foarte compact, nu unul întins pe mai multe zone. A treia chestiune: este un proiect special din îmbinarea diverselor problematici, de exemplu a zonei de patrimoniu. Este o particularitate a proiectului pe care nu o întâlneşti în Suedia, în Finlanda sau în altă parte. Noi considerăm că tocmai proiectul minier va fi cel care va da fondurile necesare pentru salvarea, reabilitarea, conservarea acelui patrimoniu, în care nu vine nimeni altcineva să bage sute de milioane de euro.

AGERPRES: Recent, RMGC a semnat un contract de sponsorizare pentru echipa CFR Cluj. Cum de v-aţi gândit la intrarea în lumea sportivă şi ce alte acţiuni similare pregătiţi?
Dragoş Tănase: Încep cu a doua întrebare şi vă spun că avem şi alte planuri. Lucrăm la ele. Noi privim proiectul de la Roşia Montană nu ca pe unul minier, ci ca pe unul de dezvoltare durabilă pentru tot ce înseamnă comunitatea locală de acolo. În condiţiile astea avem un program ambiţios de patrimoniu, de investiţii pe care să-l combinăm cu turismul. Avem la ora actuală câteva idei pe care, din păcate, nu putem să le facem publice acum. O să continuăm să ne asociem cu campioni ai sportului românesc sau campioni în devenire, un astfel de exemplu fiind schiorul Andrei Ţanţos, de numai 17 ani, din Abrud. Parteneriatul cu CFR Cluj are o componentă axată pe comunitatea locală. O să organizăm un turneu de juniori în Roşia Montană – Abrud în parteneriat cu CFR Cluj. O să vină CFR-ul în Roşia, apoi o parte din comunitatea de acolo va merge la meciurile CFR-ului, etc.

AGERPRES: O ultimă întrebare: cum credeţi că va arăta Roşia Montană peste 10 ani?
Dragoş Tănase: Peste zece ani, vom avea în Roşia Montană o localitate istorică reabilitată. Vom avea obiectivele de patrimoniu reabilitate. Eu zic ca va fi o efervescenţă turistică acolo. Vom dezvolta trasee turistice în zonă, trasee de biciclete. Zona istorică protejată cu 317 case va fi integral reabilitată şi refuncţionalizată, cu restaurante, cafenele, locuri de cazare, muzee.AGERPRES

LEADERUL PSD,VICTOR PONTA: TEXTUL MOTIUNII DE CENZURA A FOST FINALIZAT ,IAR LUNI VA FI ADOPTAT DE USL!

7 mart.

USL urmează să aprobe luni moţiunea de cenzură ce va fi depusă după angajarea răspunderii pe Codul muncii
Uniunea Social Liberală urmează să aprobe, luni, moţiunea de cenzură pe care opoziţia o va introduce după ce Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament pentru proiectul noului Cod al muncii.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat, duminică, într-o conferinţă de presă, că textul moţiunii de cenzură a fost finalizat, iar luni el va fi adoptat în cadrul reuniunii săptămânale a Uniunii Social Liberale.
Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament pentru noul proiect al Codului muncii, marţi, după cum au stabilit, la începutul săptămânii trecute, Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Opoziţia a anunţat deja că va depune moţiune de cenzură, social-democraţii afirmând chiar că PSD va ataca la Curtea Constituţională Legea de modificare a Codului muncii, în cazul în care moţiunea de cenzură nu va fi aprobată în Parlament.
Potrivit articolului 114, alineat 1 din Constituţia României, „Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege”.
Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii, deputaţii şi senatorii nu au iniţiat nicio moţiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege sau programul pe care acesta şi-a asumat răspunderea se consideră adoptat (art. 114, alineat 3 din Constituţie). Dimpotrivă, dacă moţiunea de cenzură a primit votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, atunci Guvernul este demis (art. 113 alineat 1, art. 114, alineat 2). AGERPRES

MINISTRESA DE LA TURISM ,LENUTA DI’PLESCOI ARE GRIJA DE VARUL EI DE LA JUSTITIE,CATALIN PREDOIU!

7 mart.

Miniştrii Elena Udrea şi Cătălin Predoiu sunt veri
Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, şi cel al dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, sunt rude. Gradul lor de rudenie a fost dezvăluit pentru ziarul “Puterea” de o mătuşă comună a celor doi, care locuieşte în comuna Costeşti, sat Pietrosu din judeţul Buzău, localitatea natală a celor doi membri ai cabinetului Emil Boc. În timp ce Cătălin Predoiu neagă că ar fi ştiut acest lucru, Elena Udrea confirmă că există posibilitatea ca această informaţie să fie reală. Pe de o parte, pentru că în familia Udrea s-a discutat despre acest lucru şi, pe de altă parte, pentru că însuşi ministrul Predoiu i-ar fi sugerat existenţa relaţiei de rudenie după ce a fost instaurat Cabinetul Boc, în decembrie 2008.
Ruda comună a celor doi miniştri se numeşte Mariea Predoiu, care este fiica sorei bunicului Elenei Udrea. Femeia a declarat, în exclusivitate pentru ziarul “Puterea”, că pe mama ei o chema Cătălina Tinca Udrea şi a fost sora lui Ion Udrea, bunicul actualului ministru al turismului. Fiul lui Ion, Neculai Udrea, este tatăl Elenei. Mariea Predoiu a mai precizat că este, totodată, şi verişoara primară a lui Gheorghe Predoiu, unchiul lui Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei. Gheorghe este fratele lui Ion, tatăl fraţilor Cătălin şi Cosmin, ceea ce face ca actualul ministru al justiţiei şi cel al turismului să fie rude, respectiv veri îndepărtaţi. “Nu sunt rude directe, dar sunt rude prin mine, care sunt neam şi cu familia Udrea, şi cu familia Predoiu. Ne mândrim aici în sat că avem doi miniştri în guvern”, ne-a declarat Mariea Predoiu.
Mariea Predoiu mai susţine că nepotul său, Cătălin Predoiu, nu a cunoscut-o pe nepoata Elena Udrea în copilărie, între cei doi fiind o diferenţă de vârstă de şase ani. Elena Udrea îl cunoaşte, însă, foarte bine pe fratele lui Cătălin Predoiu, avocatul Cosmin Predoiu, cu care a fost colegă la Liceul “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, din Buzău, “apoi la facultate, la Bucureşti”. “Vă spun un secret, pe care nu l-am mai spus nimănui. Bunicul lui Cătălin Predoiu a rămas văduv de tânăr, când avea vreo 44 de ani. El s-a recăsătorit, însă s-a stricat relaţia cu fiul lui şi cu nepoţii. Tatăl lui Cătălin a plecat din sat şi mai venea în vizită, împreună cu copiii. Nu trăgeau la el, ci trăgeau la mine. Oricum, nu stăteau în sat mai mult de două-trei ore”, mai povesteşte Mariea.
Predoiu nu ştie, dar Udrea îşi aminteşte că au purtat o asemenea discuţie
Pe cât de spectaculoasă este această informaţie, pe atât de incredibilă pare, în contextul în care cei doi protagonişti au devenit miniştri al aceluiaşi guvern. “Puterea” i-a contactat pe ambii demnitari pentru a-i întreba dacă au cunoştinţă despre faptul că sunt rude. Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, nu a putut fi contactat decât prin intermediul unui sms, la care a răspuns în aceeaşi manieră: “Vă resun, dar nu ştiu să fim rude (Predoiu cu Elena Udrea – n. red). Am făcut cunoştinţă cu doamna ministru pe 22.12.2008, când a fost investit Guvernul Boc”. Până la ora închiderii ediţiei, însă, ministrul justiţiei nu a mai putut fi contactat.
Nici ministrul turismului, Elena Udrea, nu a putut fi contactat direct. Discuţia referitoare la gradul de rudenie pe care îl are cu Cătălin Predoiu s-a purtat prin intermediul Luminiţei Kohalmi, consilierul personal al ministrului turismului. Aceasta a transmis, pentru ziarul “Puterea”, mesajul Elenei Udrea. “Doamna ministru precizează că, într-adevăr, şi domnia sa, şi domnul Cătălin Predoiu sunt din aceeaşi localitate. Mai mult, dânsa confirmă că a fost colegă de clasă, la liceu, cu fratele ministrului justiţiei, Cosmin Predoiu. Doamna ministru confirmă că este posibilă existenţa unui grad de rudenie, având în vedere că îşi aminteşte că în familia dumneaei s-a discutat despre acest lucru. Pe de altă parte, atunci când a fost învestită în funcţia de ministru, doamna Elena Udrea a purtat o discuţie cu ministrul Cătălin Predoiu, acesta din urmă sugerându-i faptul că sunt rude. Doamna ministru a zâmbit şi şi-a amintit faptul că bunicii dânsei i-au spus acest lucru atunci când au auzit că şi domnul ministru Predoiu a fost învestit ca membru al cabinetului”, a precizat Luminiţa Kohalmi, consilierul personal al ministrului Elena Udrea.
Viaţa, politica şi cariera i-au adus mereu împreună
Ce îi mai leagă pe Cătălin Predoiu şi pe Elena Udrea în afară de faptul că sunt rude? Incredibil de multe lucruri. Ambii sunt născuţi în comuna Costeşti, judeţul Buzău, Udrea la data de 26 decembrie 1973, în timp ce Predoiu la data de 17 august 1968. Fratele mai mic al ministrului justiţiei, Cosmin Predoiu, s-a născut în aceeaşi localitate la data de 6 iulie 1974. Cătălin Predoiu a absolvit Colegiul Naţional “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău, în anul 1986, iar câţiva ani mai târziu Elena Udrea şi Cosmin Predoiu au terminat acelaşi liceu. Toţi trei au urmat o carieră de avocat. Cătălin Predoiu a absolvit, în anul 1991, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, în timp ce Elena Udrea a absolvit Facultatea de drept a Universităţii Creştine “Dimitrie Cantemir” din Bucureşti.
Cătălin Predoiu a activat ca avocat între anii 1991 şi 1995, după care, începând cu anul 1995 şi până în 2005, a lucrat ca avocat asociat al SCA Zamfirescu Racoti Predoiu, împreună cu fratele său, Cosmin. Elena Udrea a activat în anul 1997 ca avocat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură “Udrea Elena Gabriela”.
Şi carierele politice ale celor doi s-au intersectat. Elena Udrea a fost membru al Partidului Naţional Liberal Sector 2, pe listele căruia a candidat şi a câştigat funcţia de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe vremea când primar al Capitalei era actualul preşedinte, Traian Băsescu. Când Băsescu a fost ales pentru primul mandat la Cotroceni, Elena Udrea a devenit şef al Cancelariei Preşedintelui României. În schimb, Cătălin Predoiu a fost membru al Partidului Naţional Liberal încă din anul 1991. Dacă Udrea s-a autosuspendat din calitatea de membru al PNL în octombrie 2005, Predoiu şi-a dat demisia din partid la sfârşitul anului 2008, după ce Emil Boc a decis să-l păstreze în funcţia de ministru al justiţiei pe care Predoiu o ocupase în timpul ultimei perioade a guvernării Tăriceanu. Mai mult, la ultimele alegeri parlamentare, Cătălin Predoiu a candidat pentru o funcţie de deputat de Buzău din partea PNL, nefiind însă ales. Elena Udrea, în schimb, a fost aleasă deputat al Colegiului 25 Bucureşti, din partea PDL, făcând carieră politică. Ea este, în prezent, preşedinte al PDL Bucureşti.
Cariera profesională este un alt element care îi uneşte pe Udrea şi pe Predoiu. Ambii sunt miniştri ai cabinetului Boc începând cu anul 2008. Predoiu ocupă portofoliul justiţiei, scăpând de remanieri, ca şi Udrea, care a ocupat portofoliul turismului. După plecarea PSD din guvern, ambii miniştri au mai asigurat interimatul unui minister, Udrea pe cel al mediului, iar Predoiu pe cel al afacerilor externe. După alegerile prezidenţiale din toamna anului 2009, Cătălin Predoiu a fost reconfirmat ca ministru al justiţiei, iar Elena Udrea a primit prin comasare două ministere, cel al dezvoltării regionale şi cel al turismului.
Nici colegul de clasă al Elenei Udrea, Cosmin Predoiu, nu a rămas fără o funcţie importantă. El deţine calitatea de director al Enel-Servicii Sociale.

%d blogeri au apreciat: