Arhiva | 11:45 am

TRAIAN BASESCU”TORQUEMADA”ROMANIEI:ESTE TATUCUL MINISTERULUI PUBLIC-DAR UITA CA INCALCA CONSTITUTIA!

7 mart.

Bătălia pentru diminuarea evaziunii fiscale rămâne o prioritate, a declarat luni preşedintele Traian Băsescu,acest „TORQUEMADA”al ROMANIEI-uitand ca incalca CONSTITUTIA, cu prilejul bilanţului Ministerului Public.Şeful statului a arătat că nu doreşte să lanseze cifre care să fie dezbătute sau „întoarse pe toate părţile la nişte televiziuni de evazionişti, de altfel”, dar a subliniat că evaluarea prezentată în CSAT arată că peste 30 % din resursele care se cuvin statului sunt evazionate sau suspectate a fi evazionate.”Este un procent care iese din limitele rezonabilului şi, din acest motiv, toate instituţiile statului trebuie să-şi concentreze efortul pentru diminuarea acestui fenomen. Ca să nu rămână loc de interpretare, în această zonă a lipsei de control pe resursele ce se datorează statului s-au introdus şi activităţi care, în mod natural, rămân în afara sistemului de taxare”, a precizat şeful statului.Preşedintele Băsescu a menţionat că i-ar fi greu să-şi imagineze o Românie fără vamă. Potrivit şefului statului, cel mai mare câştig a fost însă că instituţiile statului au putut lucra împreună împotriva evaziunii fiscale. Preşedintele a declarat că Ministerul de Finanţe va lansa foarte curând ideea desfiinţării Gărzii financiare şi a vămii şi comasarea lor în interiorul ANAF-ului, menţionând că el nu este neapărat de acord cu această idee.Şeful statului susţine că va continua să apere independenţa justiţiei de orice influenţă politică, menţionând că, în ultimii ani, a reuşit acest lucru. AGERPRES

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Reclame

Sophie Ellis-Bextor – Today The Sun’s On Us

7 mart.

Today The Sun’s On Us!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Sophie Ellis-Bextor – I Won’t Change You

7 mart.

I Won’t Change You!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Lucero – Siempre Contigo (En Concierto Auditorio Nacional)

7 mart.

Siempre Contigo!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Pussycat Dolls – Beep (Official Video) HD

7 mart.

Beep!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

LA BILANTUL MINISTERULUI PUBLIC PE 2010,LAURA CODRUTA LASCU(KOVESI) A PROPUS CA :PERIOADA DE RETINERE PREVENTIVA SA CREASCA DE LA 24 DE ORE LA 48 SAU 72 DE ORE!

7 mart.

Laura Codruţa Kovesi: Numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru evaziune fiscală a crescut 125% în 2010
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, luni, că numărul inculpaţilor trimişi în judecată în 2010 pentru evaziune fiscală şi contrabandă a crescut faţă de anul anterior cu 125%, iar pentru infracţiuni de corupţie – cu 40%.
„Dacă în anul 2009, în 31 de judeţe nu au fost instituite măsuri asigurătorii, în cursul anului trecut, numai pentru infracţiuni de evaziune fiscală şi contrabandă, procurorii au sechestrat bunuri în valoare de peste 300 milioane euro. Suntem conştienţi că aceste cifre nu reflectă încă adevărata amploare a fenomenului infracţional, însă dovedesc o schimbare evidentă în activitatea organelor de urmărire penală”, a spus Kovesi la prezentarea bilanţului activităţii Ministerului Public pe anul 2010.
Procurorul general a adăugat că, după 10 ani în care numărul inculpaţilor trimişi în judecată a scăzut, 2010 este al doilea an consecutiv în care s-a reuşit inversarea acestei tendinţe, numărul inculpaţilor ajungând la 57.000, cu 15% mai mult decât în 2009. De asemenea, numărul persoanelor arestate preventiv a fost de 8.659, cu 25% mai mult decât în 2009.
În acelaşi timp, volumul de activitate la parchete a continuat să crească, numărul de dosare depăşind pentru prima dată în istorie cifra de 1,5 milioane.
Laura Codruţa Kovesi s-a plâns de faptul că există parchete care funcţionează cu un singur procuror. „Imaginaţi-vă un parchet cum este cel de la Strehaia, unde un singur procuror trebuie să soluţioneze toate dosarele penale întocmite de 11 unităţi de poliţie, trebuie să participe în toate şedinţele de judecată şi trebuie să îndeplinească toate atribuţiile administrative ale parchetului. În acelaşi condiţii a lucrat şi singurul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat – care a avut de soluţionat 2.700 de dosare, cel de la Năsăud – care a avut 2.300 de dosare sau cel de la Lieşti – care a avut 1.700”, a mai declarat Kovesi. De asemenea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi funcţionează doar cu şapte procurori dintr-o schemă de 21, însă a întocmit cele mai multe rechizitorii pentru evaziune fiscală din ţară.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a propus, luni, la prezentarea bilanţului Ministerului Public pe 2010, ca perioada pentru care o persoană poată să fie reţinută preventiv de procurori să crească de la 24 de ore, cât este în prezent, la 48 sau 72 de ore. Kovesi a arătat că măsura reţinerii unei persoane pe o durată de 48 sau 72 de ore este o soluţie adoptată în majoritatea statelor europene, fiind şi validată şi în practica CEDO. Mai mult, procurorul general susţine că şi cetăţenii sunt de acord cu mărirea duratei reţinerii unei persoane. AGERPRES

AGERPRES:DRAGOS TANASE,DIRECTOR GENERAL AL RMGC:VOM TRECE LA EXPLOATAREA AURULUI DE LA ROSIA MONTANA

7 mart.

Dragoş Tănase (RMGC): România a decis să exploateze aurul de la Roşia Montană odată cu avizul de exploatare (interviu)

Considerat ca fiind unul dintre cele mai controversate proiecte miniere din România, dar catalogat, în acelaşi timp, de către specialiştii străini drept unul dintre cele mai sigure şi viabile din lume, mina de aur de la Roşia Montană continuă să suscite interesul opiniei publice.

Va fi, într-adevăr, acest proiect, benefic pentru economia românească? Va fi transformată Roşia Montană într-o zonă turistică de renume la nivel internaţional? Ce va rămâne, de fapt, după ce investitorul canadian îşi va face bagajele şi va pleca din România, după 20 de ani de exploatare? Dragoş Tănase, directorul general al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a vorbeşte despre toate aceste aspecte într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

AGERPRES: A trecut destul de mult timp de când RMGC a venit cu propunerea realizării proiectului minier de la Roşia Montană. În tot acest timp, au fost realizate investiţii de către companie, practic nişte bani cheltuiţi. Ce speranţe aveţi în avizarea definitivă şi pozitivă a proiectului?
Dragoş Tănase: E adevărat că a trecut destul de mult timp de când am propus proiectul. Dacă luăm doar evaluarea de mediu care a început în 2006, suntem în 2011, deci sunt cinci ani de la începuturile ei. Nu este normal ca un investitor din ţara asta, indiferent de domeniu, să fie ţinut într-o procedură de evaluare cinci ani. În mod normal, ar trebui să fie un răspuns, da sau nu, mult mai repede. În momentul de faţă, noi suntem optimişti. Noi credem că, la ora actuală, există o procedură în derulare, participăm la această procedură şi sperăm să terminăm cât de curând. Noi credem că am răspuns la toate întrebările adresate, am clarificat toate aspectele şi sperăm ca această procedură să se termine cât de curând, prin emiterea acordului de mediu.

AGERPRES: Dar, legal, bănuiesc că există o marjă de timp în care se poate da un răspuns…
Dragoş Tănase: În procedura de la Ministerul Mediului se vorbeşte despre o singură şedinţă a Comitetului de Analiză Tehnică /CAT, n.r./. Noi am avut până astăzi şase astfel de proceduri, dintre care patru în 2010. O a şaptea este programată în perioada următoare. E adevărat că pe unii paşi din procedură există termene, pe alţii nu. Şi vă dau un exemplu, pe consultarea privind impactul transfontier, atunci când trebuie să consulţi statele vecine pe proiecte mari. Din punctul nostru de vedere, ceea ce ne bucură pe noi, este că în momentul de faţă există un Comitet de Analiză Tehnică care lucrează pe procedură şi sperăm să se definitiveze.

AGERPRES: Apropo de consultarea privind impactul transfontier. Până acum, dintre toate ţările vecine consultate, Ungaria este singura care doreşte monitorizarea îndeaproape a proiectului, ba chiar în unele cazuri şi-a exprimat dezacordul pentru derularea acestuia. De ce credeţi că numai Ungaria a făcut acest pas?
Dragoş Tănase: Problema Ungariei este că bazinul hidrografic vestic al României merge în Dunăre prin Ungaria şi atunci tot ceea ce facem noi în acest bazin teoretic, potenţial, poate să aibă un impact şi asupra vecinilor ungari. O altă problemă pe care a avut-o Ungaria a fost cu accidentul de la Baia Mare, care a creat o problemă acolo. Proiectul Roşia Montană, având o dimensiune mare, fiind cea mai mare mină de aur din Europa, a trezit interesul Ungariei, tocmai prin prisma acestor chestiuni. În practică, însă, noi am gândit proiectul până la un nivel de standard foarte ridicat. Standardul tehnic din proiect este, din foarte multe puncte de vedere, cel mai ridicat din industria minieră. De exemplu, barajul de pe Valea Cornei este unul dintre cele mai sigure baraje miniere din lume, iar, conform studiului de risc, acesta este de o mie de ori mai sigur decât orice alt baraj minier. Noi credem că prin dialog la nivel tehnic cu partea ungară am reuşit să clarificăm multe dintre problemele tehnice ale proiectului. De altfel, partea maghiară, în 2010, a spus foarte clar că a înţeles problematica tehnică a proiectului şi că ultima lor problemă este un dezastru cumulat la proiectul minier de la Roşia Montană în paralel cu cel dezvoltat de Deva Gold la Certej. Dacă se întâmplă un dezastru la Roşia Montană şi, în acelaşi timp, unul la Certej, Ungaria nu va fi afectată, a fost concluzia tehnică a specialiştilor. Acest aspect a fost inclus în documentaţie şi sperăm noi că am lămurit cu partea ungară acest lucru.

AGERPRES: Evident că cei 400 de milioane de dolari investiţi până acum în diferite stadii, plus alte plăţi nu reprezintă o sumă mică. Există, însă, şi varianta ca acest proiect să nu se deruleze până la urmă… Cum se vor recupera banii investiţi până acum?
Dragoş Tănase: Ideea este în felul următor: noi nu vedem niciun motiv pentru care proiectul nu s-ar întâmpla. Este un proiect care respectă legea românească, respectă legile Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere, proiectul trebuie să meargă mai departe, atât timp cât respectă legea. Revenind la întrebarea dvs, evident că dacă te consulţi cu avocaţii, aceştia îţi pot da tot felul de scenarii şi de alternative la acest lucru. Una este, însă, discuţia teoretică cu avocaţii, alta este ipoteza practică de lucru a managementului unei companii. În plus, noi nu am dat la avocaţi teme de lucru ce s-ar întâmpla dacă nu o să meargă proiectul mai departe. Mulţi întreabă în România dacă să luăm decizia de a face proiectul minier de la Roşia Montană sau nu. Asta este o dezbatere falsă pentru că România a luat decizia să facă acest proiect, şi a luat decizia prin emiterea licenţei de exploatare. Legea minelor spune foarte clar că în momentul în care am un zăcământ în pământ, în momentul în care am un investitor, în momentul în care dau licenţa de exploatare, este momentul în care hotărăsc exploatarea acelei resurse. România a luat decizia să exploateze aurul de la Roşia Montană. În plus, în Legea minelor se spune foarte clar că autorităţile statului au obligaţia de a facilita investitorului accesul la perimetrul respectiv, prin PUZ-uri, autorizaţii, pentru exploatarea resursei respective. La momentul actual noi nu facem decât să respectăm legea şi facem o implementare a unei decizii luate deja.

AGERPRES: Un recent sondaj de opinie dat publicităţii de către Ecopolis arată faptul că aproape 50% dintre politicienii români s-au declarat împotriva proiectului minier de la Roşia şi doar 18,4% au fost de acord. Cum vedeţi dvs. această atitudine în acest context economic nu tocmai prielnic pentru România?
Dragoş Tănase: E prima oară când aud de Ecopolis, dar îmi amintesc ca am văzut ceva din acest sondaj. Nu am înţeles metodologia cu care au lucrat şi nu ştiu dacă sondajul are o bază ştiinţifică. Din punctul meu de vedere este nerelevant. Sunt de părere că acest gen de sondaje este folosit ca instrumente de PR. La nivel naţional, publicul nu are experienţă în minerit. Sondajele de genul acesta cu o metodologie obscură, făcute la nivel naţional, sunt lovite din start de lipsa de legitimitate. Dacă facem mâine un sondaj şi întrebăm dacă lumea e de acord cu acidul sulfuric, peste 70-80% o să spună că nu, deşi acesta se găseşte în bateria de la maşină. Deci, din punctul nostru de vedere, genul acesta de puncte vedere nu sunt relevante. În general, consultările publice se fac cu comunităţile locale, iar noi, la Roşia Montană, Abrud, Câmpeni avem o astfel de comunitate formată din mineri, care ştiu despre ce vorbesc. O astfel de comunitate are competenţa de a analiza un proiect minier. La nivel naţional, publicul nu o să aibă decât beneficiile din proiect. Legitimitatea pronunţării asupra unui astfel de proiect aparţine comunităţii locale, nu publicului naţional. Această comunitate deja s-a pronunţat, în proporţie de 80-90%, vrând pornirea acestui proiect.

AGERPRES: Nu demult, vicepreşedintele organizaţiei Eco-Civica, Dan Trifu, afirma că ecologizarea zonei Roşia Montană, după încheierea proiectului derulat de către RMGC, nu se poate face nici în 200 de ani, şi că planurile companiei post-lucrări sunt nişte minciuni, la fel şi faptul că RMGC a forat în zonă la o adâncime mult mai mare decât cea pentru care primise autorizaţie. Cum comentaţi aceste lucruri şi dacă ne puteţi spune concret ce se va întâmpla de fapt după ce mina îşi va încheia activitatea?
Dragoş Tănase: Sunt nişte afirmaţii tendenţioase, aş spune din start. E o afirmaţie care e făcută fără o documentare în prealabil şi fără ştiinţa domeniului. Vorbim, deci, despre afirmaţii false, eronate. Asta este una dintre problemele opoziţiei. Aruncă în aer tot felul de minciuni despre proiect tocmai pentru a crea aparenţa unui proiect dubios, care nu respectă legea. Vreau să spun din start că acolo /la Roşia Montană, n.r./ o să lăsăm totul verde, nu o să ştii că a fost o mină, faţă de situaţia de azi când vorbim despre un dezastru ecologic. Dacă eşti un ecologist adevărat ar trebui să te preocupe dezastrul ecologic de azi de la Roşia Montană şi pentru care toate aceste organizaţii nu vin cu nicio soluţie. Avem ape acide, avem o carieră nereabilitată, sunt 18 halde de steril în zonă, deci e o problemă de mediu astăzi, despre toate aceste organizaţii ecologice nu vorbesc şi n-au soluţii. Noi propunem o exploataţie minieră suprapusă peste vechea mină de stat, dar lăsăm totul verde. Cele patru cariere deschise vor fi reabilitate, una dintre ele va fi un lac, iar restul vor fi reumplute cu pământ şi revegetate. Iazul de decantare va fi complet acoperit, iar platoul iazului de decantare va fi complet revegetat. Programul de reabilitare ecologică începe din anul 5 de exploatare. Acest proiect va aduce beneficii de mediu, două dintre ele fiind imediate. Primul beneficiu va fi curăţarea apelor acide din zonă, iar al doilea programul de reîmpădurire. Noi, înainte să pornim proiectul, trebuie să plantăm o mie de hectare. Prin proiect despădurim 250 de hectare.

AGERPRES: Cum se prezintă situaţia la ora actuală a persoanelor care locuiesc deja în cartierul de vile de lângă Alba Iulia?
Dragoş Tănase: La ora actuală, monitorizăm comunitatea care a ales să se mute la Alba Iulia. Principiul pe care îl urmărim este foarte simplu: urmărim ca viaţa omului care a plecat dintr-un loc şi a ajuns într-altul să aibă o calitate superioară. În noul cartier locuiesc acum în jur de 124 de familii. Toţi copiii din acele familii merg la şcoală, sunt transportaţi în fiecare zi către locurile unde învaţă, toţi cei de acolo au un loc de muncă.

AGERPRES: Piaţa aurului este în continuă creştere. În urmă cu ceva timp ne spuneaţi că preţul aurului şi argintului va continua să crească pe fondul tendinţelor inflaţioniste din marile economii. Pe de altă parte, România poate câştiga de pe urma proiectului RMGC de la Roşia… În acest sens, nu credeţi că lucrurile ar trebuie să se mişte mai repede, în aşa fel încât România urmând să devină şi primul producător de aur din Europa?
Dragoş Tănase: România câştigă azi dintr-un proiect neînceput prin faptul că noi avem 350 de angajaţi. Am calculat că în anul 3 sau anul 4 după ce demarăm proiectul, impactul în PIB va fi de 0,83%, inclusiv efectele indirecte, ceea ce este extraordinar numai dintr-un singur proiect. Cred că trebuie să ne grăbim ca ţară pentru acum n-avem autostrăzi, n-avem şcoli, n-avem spitale. România e o ţară care trebuie reconstruită, modernizată, iar pentru asta îţi trebuie bani pe termen lung. Trebuie să avem nişte surse de dezvoltare importante, iar industria minieră are acest potenţial.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu aurul de la Roşia Montană, odată scos, prelucrat şi turnat în lingouri de către RMGC? Este interesată Banca Naţională a României să cumpere acest aur?
Dragoş Tănase: Aurul de aici va fi comercializat pe burse. BNR-ul a spus foarte clar că nu este interesată de achiziţia de aur pentru că structura rezervei naţionale a depăşit deja procentajul impus la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, orice bancă naţională din Uniunea Europeană care doreşte să cumpere aur se duce pe Bursă şi cumpără. Orice operator de aur poate vinde către orice bancă naţională.

AGERPRES: Punctual, îmi puteţi spune trei lucruri esenţiale care diferenţiază proiectul minier de la Roşia Montană, dezvoltat de către RMGC, de alte lucrări similare aflate deja în funcţiune în Europa?
Dragoş Tănase: Proiectele miniere nu sunt standardizate, ci trebuie adaptate la tipologia zăcământului. Un prim lucru important al proiectului de la Roşia Montană este că barajul proiectat este mult mai sigur decât orice alt baraj din lume. Al doilea lucru este faptul că vorbim despre un proiect foarte compact, nu unul întins pe mai multe zone. A treia chestiune: este un proiect special din îmbinarea diverselor problematici, de exemplu a zonei de patrimoniu. Este o particularitate a proiectului pe care nu o întâlneşti în Suedia, în Finlanda sau în altă parte. Noi considerăm că tocmai proiectul minier va fi cel care va da fondurile necesare pentru salvarea, reabilitarea, conservarea acelui patrimoniu, în care nu vine nimeni altcineva să bage sute de milioane de euro.

AGERPRES: Recent, RMGC a semnat un contract de sponsorizare pentru echipa CFR Cluj. Cum de v-aţi gândit la intrarea în lumea sportivă şi ce alte acţiuni similare pregătiţi?
Dragoş Tănase: Încep cu a doua întrebare şi vă spun că avem şi alte planuri. Lucrăm la ele. Noi privim proiectul de la Roşia Montană nu ca pe unul minier, ci ca pe unul de dezvoltare durabilă pentru tot ce înseamnă comunitatea locală de acolo. În condiţiile astea avem un program ambiţios de patrimoniu, de investiţii pe care să-l combinăm cu turismul. Avem la ora actuală câteva idei pe care, din păcate, nu putem să le facem publice acum. O să continuăm să ne asociem cu campioni ai sportului românesc sau campioni în devenire, un astfel de exemplu fiind schiorul Andrei Ţanţos, de numai 17 ani, din Abrud. Parteneriatul cu CFR Cluj are o componentă axată pe comunitatea locală. O să organizăm un turneu de juniori în Roşia Montană – Abrud în parteneriat cu CFR Cluj. O să vină CFR-ul în Roşia, apoi o parte din comunitatea de acolo va merge la meciurile CFR-ului, etc.

AGERPRES: O ultimă întrebare: cum credeţi că va arăta Roşia Montană peste 10 ani?
Dragoş Tănase: Peste zece ani, vom avea în Roşia Montană o localitate istorică reabilitată. Vom avea obiectivele de patrimoniu reabilitate. Eu zic ca va fi o efervescenţă turistică acolo. Vom dezvolta trasee turistice în zonă, trasee de biciclete. Zona istorică protejată cu 317 case va fi integral reabilitată şi refuncţionalizată, cu restaurante, cafenele, locuri de cazare, muzee.AGERPRES

%d blogeri au apreciat asta: