Arhiva | 5:03 pm

BLOGUL LE MONDE :TRAIAN BASESCU PUS LA PUNCT LA SUMMITUL UE DE CATRE SARKOZY -AFACERILE CU ARMAMENT CATRE LIBIA!

18 mart.

Blogul Le Monde: Băsescu a profitat de summitul UE pe Libia pentru a regla vechi conturi cu Sarkozy
Un articol postat vineri în secţiunea dedicată Balcanilor de pe blogul Le Monde readuce în discuţie controversele de la summitul UE pe tema Libia şi consemnează că Traian Băsescu „ar fi profitat de ocazie pentru a-şi regla vechi conturi cu Nicolas Sarkozy”.
Şi EUobserver a scris sâmbăta trecută despre aceste divergenţe care ar fi avut loc la summitul extraordinar al UE între preşedinţii Băsescu şi Sarkozy. Poziţia preşedintelui Traian Băsescu la summitul european de vineri, consacrat situaţiei din Libia, ar fi determinat o ieşire nervoasă din partea preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, ceea ce a făcut-o pe cancelarul german Angela Merkel să intervină şi să facă un apel la calm, a scris EUobserver. Preşedintele Traian Băsescu a negat însă luni, la TVR, că ar fi existat o „ieşire nervoasă” a preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, la Consiliul European de vineri, dar a recunoscut că poziţia României a fost diferită de cea a Franţei pe tema recunoaşterii autorităţii provizorii libiene.
Pe blogul Le Monde scrie vineri că o paralelă „puţin neaşteptată” între revoluţiile din 1989 din Europa de Est a fost evocată la ultimul Consiliu European în timpul căruia şefii de stat din UE au discutat despre recunoaşterea opoziţiei libiene reunite în Consiliul Naţional de Tranziţie.
Cu această ocazie, a avut loc o polemică, chiar un schimb mai dur de replici între preşedintele Nicolas Sarkozy şi omologii român şi bulgar, scrie autorul articolului postat pe blogul Le Monde.
Premierul bulgar Boiko Borisov deja spusese că nu este de acord întru totul cu legitimarea Consiliului Naţional de Tranziţie, condus de un „dezertor” al regimului, Moustafa Abdel Jalil, care este fostul ministru al justiţiei. Pentru Bulgaria, acesta este o mai veche cunoştinţă: timp de opt ani acest om a participat, din funcţia pe care o ocupa, la cea mai cinică luare de ostatici efectuată de către un stat – aşa-numita afacere a „infirmierelor bulgare”, cinci femei acuzate pe nedrept că au inoculat virusul HIV la sute de copii libieni, reaminteşte Le Monde.
„În acest Consiliu sunt oameni care ne-au torturat infirmierele”, a reamintit Borisov, susţinut viguros de Traian Băsescu, care ar fi profitat de ocazie pentru a-şi regla nişte conturi mai vechi cu Nicolas Sarkozy – pe tema romilor, apoi pe tema opoziţiei franceze la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, arată autorului articolului postat pe blogul Le Monde.
„Problemă de sensibilitate”, a recunoscut laconic preşedintele francez. Dar şi de prespectivă, comentează autorul articolului. Paralela lui Sarkozy cu „primăvara popoarelor” din 1989 pentru a justifica sprijinul pentru insurgenţii libieni a stârnit protestele cuplului româno-bulgar, care a apărut în sfârşit sudat şi solidar, adaugă Le Monde.
Relatările despre aceste schimburi de replici sunt un pic confuze şi contradictorii, recunoaşte Le Monde. Potrivit agenţiilor de presă, Boiko Borisov s-ar fi „ridicat” împotriva acestei comparaţii şi tonul dintre el şi preşedintele Sarkozy ar fi crescut. Însă, potrivit presei bulgare, chiar Boiko Borisov ar fi făcut această paralelă, dar referindu-se numai la Bulgaria. A făcut-o pentru a explica omologilor europeni că revoluţia din 1989 n-a fost o revoluţie propriu-zisă în ţara sa, ci doar o manevră a unei aripi a Partidului Comunist pentru a păstra puterea. „Ceea ce se întâmplă în Libia aminteşte în mod incredibil de scenariul bulgar din 1989-1990. Cine a luat puterea atunci? Foştii militari, cadrele Biroului Politic al PC, poliţia…”, a spus Borisov. Moment în care Nicolas Sarkozy i-ar fi replicat că „nicio ţară nu a trecut de la dictatură la democraţie cu oameni care n-au lucrat niciodată sub dictatură”.
Ambii aveau cu siguranţă dreptate. Şi, la 20 de ani de la acele evenimente, faptul că aceste remarci au fost formulate de reprezentanţi ai statului bulgar şi român (şi nu, de pildă, ungar sau ceh) este, de asemenea, interesant: schimbările „democratice” de la Bucureşti şi Sofia au fost diferite faţă de spontaneitatea şi aspectul paşnic al revoluţiilor de catifea, comentează autorul articolului postat pe blogul Le Monde.
Sunt oare evenimentele din ţările arabe un „remake” al anului 1989 în ţările fostului Pact de la Varşovia? se întreabă autorul. Întrebarea merită să fie pusă, răspunde tot el. Iar cei care pot vorbi despre asta cel mai bine sunt, cu siguranţă, actorii din epocă. Pentru Vaclav Havel, mişcările de protest împotriva corupţiei nu tind neapărat către democraţie. Ambasadorul Uniunii Europene în Georgia, Filip Dimitrov, figură emblematică a tranziţiei democratice din Bulgaria, recunoaşte în aceste revolte „dorinţa universală de libertate” familiară vechilor cetăţeni ai Europei de Est. Însă, în opinia lui, există o diferenţă fundamentală. „În epocă, noi ştiam foarte bine unde ne doream să mergem. Vream pur şi simplu să ne alăturăm Occidentului, Uniunii Europene şi Alianţei Atlantice, care erau repere tangibile pentru identificarea cu valorile occidentale. Pentru noi, era o întoarcere acasă”, a explicat Dimitrov. E clar că astăzi ne aflăm departe de aceste certitudini (în Libia – n.r.), conchide autorul postării de pe blogul Le Monde intitulate „1989 şi revoluţiile arabe”.

Reclame

VASALII SUPUSI ,TRAIAN BASESCU SI EMIL BOC SUB INFLUENTA PARANOIEI MAGHIARE DE LA LAJOS KOSSUTH LA VIKTOR ORBAN STAPANUL UNGRO-VALAHIEI(FOSTA ROMANIE)!

18 mart.

Paranoia maghiara, de la Lajos Kossuth la Viktor Orban. Va avea autorul etnocidului românilor transilvăneni o stradă în Târgu-Mureş?

Va avea autorul etnocidului românilor transilvăneni o stradă în Târgu-Mureş?

Luni, 21 martie ac, se decide la Curtea de Apel Craiova, după cinci ani de procese, dacă autorul etnocidului românilor transilvăneni de la 1848 va avea o stradă în Târgu-Mureş, cu numele lui, blestemat de urmaşii victimelor: Lajos Kossuth. Mai mulţi jurnalişti şi scriitori i-au adresat o scrisoare deschisă premierului Emil Boc pentru a-l avertiza asupra nivelului de batjocorire a demnităţii naţionale la care au ajuns partenerii de Guvernare ai PD-L, organizaţia etnică UDMR.

Primaria Târgu Mureş

În anul 2005, în Târgu-Mureş, oraşul atât de greu încercat de ciocnirile interetnice din martie ’90, câţiva politicieni populişti ai UDMR puneau la cale o farsă pe cât de cinică, pe atât de periculoasă: schimbarea numelui străzii Călăraşilor – corpul de armată decimat în 1877 în luptele pentru independenţa României – cu cel de Lajos Kossuth, personajul care a girat politic, militar şi moral, în anii 1848-1849, etnocidul românilor transilvăneni.

Întreaga „manoperă” fusese orchestrată de consilierii municipali ai UDMR, în ciuda avizului negativ al Comisiei Judeţene de Atribuiri de Denumiri din cadrul Instituţiei Prefectului. Specialiştii acesteia au argumentat zadarnic că denumirea în Târgu-Mureş a unei străzi care să poarte numele lui Kossuth reprezintă o provocare şi o umilire pe cât de inutilă, pe atât de primejdioasă, a populaţiei româneşti. Proiectul însă a fost introdus şi votat în regim de urgenţă, profitându-se de majoritatea pe care pe care şi-au asigurat-o consilierii UDMR cu sprijinul a doi consilieri ai PD!
Documente de stare civilă emise pe o adresă inexistentă!

Hotărârea nr. 255, din octombrie 2005, a Consiliului Local municipal a fost atacată în justiţie şi suspendată de Tribunalul Mureş ca ilegală şi abuzivă. Însă, în dispreţul legii, sentinţa nu a fost pusă în executare de primarul municipiului, dr. Dorin Florea, asupra căruia s-au exercitat presiuni politice şi administrative imense. Ceea ce a produs derută în rândul autorităţilor locale: persoanele neavizate au trimis hotărârea Consiliului Local municipal (deşi ea fusese suspendată de justiţie!) Ministerului de Interne, care a retrimis-o Serviciului Comunitar de Evidenţă a persoanelor din judeţul Mureş! Consecinţa a fost că locuitorii străzii Călăraşilor au început să primească nu numai acte fiscale, dar şi documente de stare civilă, pe adresa… strada Lajos Kossuth, stradă care, de fapt, nici nu exista! Vechiul prefect, Ciprian Dobre (fostul înalt funcţionar „independent” a devenit ulterior deputat PNL), nu a avut nici el vreo reacţie, deşi Instituţia Prefectului are prevăzută printre competenţe verificarea legalităţii actelor administrative emise de autorităţile publice locale.
Un circ juridic fără de sfârşit

A urmat un calvar procesual, peste trei ani de hărţuieli, timp în care procesul s-a plimbat între Tribunal, Curtea de Apel Mureş şi retur pentru că prima sentinţă de suspendare a deciziei date de Tribunal a fost casată din motive de formă. Reclamanţii, în acest carusel juridic, au fost Asociaţia Culturală „Avram Iancu”, Uniunea Vatra Românească şi Filiala Mureş a P.R.M., reprezentate, pro bono, de av. prof. dr. Ioan Sabău-Pop. Pârâtul, Consiliul Local al municipiului Târgu-Mureş, a fost apărat de deputatul UDMR Károly Kerekes, care a folosit toate tertipurile – invocări de excepţii imaginare, încercări de a scoate Primăria din cauză ca neavând calitate procesuală etc., fără succes însă. La 28 noiembrie 2008, în urma dezbaterii pe fond în care s-au adus argumente juridice pertinente din legislaţia română şi europeană, precum şi argumentele istorice irefutabile, Tribunalul Mureş, prin Sentinţa 809 din 26.11.2008, a dispus pentru a doua oară anularea Hotărârii nr. 255 din 10 octombrie 2005 a Consiliului Local. Dincolo de repararea unor ilegalităţi, decizia Tribunalului a făcut dreptate, în primul rând, memoriei celor care în urmă cu mai bine de un secol şi jumătate au pierit în împrejurări tragice.

Circul juridic însă a continuat. Deşi majoritatea actualilor consilieri locali se lămurise despre „greşeala” făcută de fostul Consiliu Local şi nu a dorit să se conteste sentinţa Tribunalului Mureş, avocatul-deputat Károly Kerekes, fără a avea împuternicire, s-a substituit Consiliului Local Municipal şi primarului municipiului şi a declarat recurs la Curtea de Apel Mureş… După ce cauza a ajuns pentru a doua oară în recurs, în anul 2009 (dosar nr. 1577.1/43/2006), acelaşi deputat UDMR formulează cererea de strămutare la Î.C.C.J. şi se dispune trimiterea dosarului pentru judecarea recursului la Curtea de Apel Craiova.
Istoria, între tragedie şi farsă

Ce se întâmplă acum la Târgu-Mureş este o ilustrare perfectă a constatării amare a marelui filosof german Hegel: „Istoria tinde să se repete. Prima oară ca tragedie, apoi ca farsă…”. Se ştie că în urmă cu 160 de ani, cu prilejul Revoluţiei Ungare din 1848, în Transilvania a avut loc împotriva românilor un masacru sângeros, un adevărat etnocid. Peste 230 de sate locuite de români au fost incendiate, bărbaţi, femei, bătrâni şi copii – aproape 40.000 de suflete – au fost împuşcaţi, spintecaţi, spânzuraţi. Peste nici un secol, în toamna lui 1940, în partea de Transilvanie care fusese făcută cadou Ungariei de Germania nazistă şi Italia fascistă prin Dictatul de la Viena, tragedia istoriei s-a repetat: peste 1.100 de români, civili fără apărare, au fost ucişi de armata ungară horthystă în primele două săptămâni după ocupaţie. Alte orori au avut loc câţiva ani mai târziu, în toamna lui 1944, la Moisei şi Sărmaş.

Apoi, în 1999, exact ca în aforismul lui Hegel, istoria s-a repetat, de data asta însă ca farsă: la iniţiativa cinică a consilierilor locali ai UDMR – sprijiniţi de câţiva consilieri ai PNŢCD – unii oportunişti, alţii ignoranţi –, o stradă din Târgu-Mureş a primit numele lui Kós Károly. Dar, dincolo de atentatul la istoria poporului român, schimbarea denumirii străzii Călăraşi în Kossuth reprezintă o gravă greşeală politică.

Nu-i aşa că merită să existe, în Târgu-Mureș, o stradă care să poarte numele de Lajos Kossuth şi care să-i perpetueze amintirea? La 21 martie, justiţia craioveană va decide…

Lajos Kossuth, autorul moral al etnocidului românilor

Cine a fost, de fapt, Lajos Kossuth, dincolo de imaginea romantică cultivată de generaţii în minţile maghiarilor de rând? A fost, fără îndoială, un publicist talentat, un mare orator, agitator politic cu o carismă deosebită şi mare patriot ungur. Exclusiv ungur, chiar dacă el însuşi era slovac de origine. Din păcate, idealurile mişcării revoluţionare de la 1848, al cărei conducător a ajuns la un moment dat, au fost generoase exclusiv pentru naţiunea în care se asimilase. Devenit Guvernator al Ungariei, Kossuth a refuzat sistematic, cu îndârjire, tuturor celorlalte naţionalităţi – români, saşi, slovaci, sârbi şi croaţi, trăitoare în Imperiul Habsburgic – orice drept privind propria identitate naţională.

Din mulţimea de argumente istorice, morale şi politice care există împotriva atribuirii numelui de Lajos Kossuth unei străzi în Târgu-Mureş, am ales doar câteva. De exemplu, Kossuth nu a recunoscut nici un drept românilor din Transilvania şi Ungaria în afara „dreptului” de a se dizolva în naţiunea ungară. În articolele de fond, pe care le scrie în ziarul Pesti Hirlap, consideră că primul obiectiv care trebuie realizat este „uniunea” Transilvaniei – până atunci autonomă – cu Ungaria, ca o „condiţie a extinderii şi dezvoltării naţiunii ungare”. Pentru el, faptul că românii constituiau populaţia majoritară a Transilvaniei constituia un element insignifiant.

Kossuth, în calitate de conducător al Revoluţiei ungare de la 1848, a fost categoric împotriva oricărei emancipări naţionale a românilor. După el, condiţia de a li se crea o situaţie socială şi economică acceptabilă românilor era ca aceştia să înceteze a se considera o naţiune aparte şi de a se dizolva în naţiunea maghiară. Kossuth declara într-un discurs ţinut în Dieta de la Pozsony (Bratislava): „Dorinţa românilor de a se bucura de o existenţă politică naţională deosebită este irealizabilă, deoarece ea ar duce la distrugerea unităţii statului ungar. (…) De va fi nevoie, sabia va tranşa chestiunea”. (George Bariţ, „Părţi alese din istoria Transilvaniei”, II, Sibiu, 1890–1891, p. 755-797).
Kossuth a pus în practică acest veritabil şantaj politic

Kossuth a şi pus în practică acest veritabil şantaj politic, bazat pe superioritatea militară, tratându-i pe români cu dispreţ şi intoleranţă nelimitate. Rămâne ca un document de referinţă Proclamaţia din 10 octombrie 1848, dată la Pesta, prin care îi soma, în termeni ultimativi şi injurioşi, pe români – numindu-i „gunoaie ingrate” – să revină la „ordine şi supunere legală” – adică să accepte unirea Transilvaniei cu Ungaria şi să renunţe la recunoaşterea lor ca naţiune –, altfel vor fi „exterminaţi de unguri şi secui”.

O altă proclamaţie a lui Kossuth, cea din 22 decembrie 1848, prefigurează violenţa la care s-a recurs împotriva românilor în prima jumătate a anului 1849, când Transilvania a fost recucerită de trupele guvernului ungar.

Kossuth a autorizat instaurarea unui regim de teroare în Transilvania, prin numirea în funcţia de comisar civil pentru Transilvania a lui László Csányi. Acesta era un intim al său, care îi ura visceral pe români şi care a înfiinţat şi a asmuţit împotriva lor tribunalele militare – „tribunalele de sânge” – şi a transformat gărzile naţionale ungare în „echipe de vânătoare”, care au masacrat femei, copii şi bătrâni fără apărare. În ciuda protestelor şi a cererilor insistente ale generalului Bem, scârbit de nesfârşitele atrocităţi, Kossuth a refuzat să-l retragă pe acest călău paranoic. Rezultatul a fost înspăimântător: în doar patru luni, peste 6.000 de români civili au fost asasinaţi. Numai în judeţele Mureş şi Târnave, mai mult de 40 de comune au fost mistuite de foc.

Kossuth i-a urmărit cu o duşmănie neîmpăcată nu numai pe români, ci şi pe saşii transilvăneni, pentru că s-ar fi opus „luptei pentru libertatea maghiară”, când, de fapt, ei nu luptau decât pentru propria lor libertate.

Acestea nu sunt speculaţii, ci fapte, atestate riguros de istorici.

ARCH ENEMY – Nemesis (OFFICIAL VIDEO)

18 mart.

Nemesis!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Jason Aldean & Kelly Clarkson Perform ‘Don’t You Want to Stay’

18 mart.

Don’t You Want to Stay!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Kelly Clarkson – Since U Been Gone

18 mart.

Since U Been Gone!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Kelly Clarkson – Breakaway

18 mart.

Breakaway!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

O SITIRE DISPARUTA DE PE AGERPRES:BAJTAI ERZSEBET,SOTIA AMBASADORULUI UNGAR,OSZKAR FUZES A RECITAT DIN VERSURILE ANTIROMANESTI A LUI PETOFI SANDOR!

18 mart.

O stire disparuta de pe Agerpres: Din versurile lui Petofi Sandor recitate de Bajtai Erzsebet, sotia ambasadorului Ungariei, Oszkar Fuzes
from Ziarişti Online by eXpress

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes a declarat ieri la Parlament, întrebat în legătură cu mesajul premierului Viktor Orban, că nu are nimic de care să se delimiteze, deoarece nimeni din partea Ungariei nu a spus nimic în legătură cu autonomia sau cu Ardealul, transmite Mediafax.

“Nu am fost acolo, dar cred că s-a făcut o confuzie între mesajul oficial al lui Viktor Orban, cu poemul lui Petofi Sandor şi cu discursul soţiei mele”, a declarat Oskar Fuzes, despre care jurnalistul Victor Roncea afirma ca minte cu nerusinare.

Am fost curiosi sa citim si noi versurile la care face referire ambasadorul. Si am gasit urmatorul discurs, al sotiei sale – kind of persona non grata – in prezent disparut de pe site-ul originar, al Agerpres. E drept, existau doua inexactitati: locul desfasurarii actiunii – statuia lui Petofi Sandor de la Miercurea Ciuc si nu de la Targu Mures – si numele sotioarei, Bajtai Erzsebet si nu Ajtay Erzsebet. Dar, in rest, “versurile” au fost redate intocmai, “din inima”, dupa cum a justificat ministrul de Externe roman (?) Teodor Baconschi. Iata-le:

“”Ar fi bine ca ungurimea din Ardeal sa nu dureze doar 2-3 generatii, ci sa se mentina in continuare prin fluctuatiile generatiilor, in mod absolut normal, liber, lucrand pentru comunitate. Sa ne aducem aminte de stapanii Ardealului, de sotiile lor, care au fost un exemplu de toleranta, domnitorii Ardealului care au inteles ca Ardealul trebuie sa fie un pamant de solidaritate. Un lucru este foarte important: sa nu lasam steagul sa cada la pamant, pentru ca daca va cadea, cineva tot trebuie sa-l ridice. Trebuie sa predam generatiilor tinere capacitatea noastra intelectuala, forta noastra, credinta noastra, coloana noastra vertebrala. Este un mesaj de viitor, de speranta. Sa fie Ardealul cum a fost si natiunea ungara cum a fost. Asta va doresc din suflet‘, se arata in mesajul lui Viktor Orban, citit la Targu Mures de Erzsebet Ajtay (corect Bajtai si nu mesaj ci “versuri” – nota Ziaristi Online), din partea Ambasadei Ungariei la Bucuresti.

In mesajul premierului se mai arata ca poetul Sandor Petofi stia, in timpul Revolutiei maghiare, ca adevaratele batalii se vor da in Ardeal si ca forta maghiarilor este aceasta regiune.

“Petofi, cand a venit in Ardeal a stiut foarte bine ca forta maghiarilor de atunci o constituie Ardealul, ca ardelenii sunt coloana vertebrala a ungurilor. Petofi a scris ca fiecare picatura de sange a eroilor maghiari valoreaza aur. De fapt, Ardealul a fost luat de la noi de tarile si puterile care au avut un scop foarte bine definit, de a atata natiunile si de a desena niste granite la care ei sa fie in continuare puternici si dirijori. Acum aceasta lupta se duce prin pace, prin calm si intelegere, ca sa predam stafeta generatiilor viitoare”, se mai arata in mesaj.

In mesajul presedintelui Ungariei, Schmit Pal, prezentat de acelasi diplomat in timpul manifestarii, se arata ca ziua de 15 martie este o amintire a evenimentelor din 1848-1849 si ca pentru maghiari este foarte important pentru ca inseamna respect fata de cultura si inseamna unitatea acestei natiuni.

“Fiecare ungur care traieste in tara mama sau oriunde altundeva in lume simte ca, atunci cand vine primavara, trebuie sa ne adunam sa punem cocardele. In acelasi timp, este un eveniment in care putem face un bilant asupra starii natiunii. Avem foarte multe de facut. Suntem in fata unor probleme deosebite. Am avut si avem si acum foarte multe probleme la care nu putem astepta (…) Am decis sa fie Ziua Solidaritati Nationale, am rezolvat primirea cetateniei maghiare a celor care traiesc in afara granitelor Ungariei, cu conditia, sau in primul rand, ca sa nu-si paraseasca pamantul natal. Acum ne indreptam spre noua Constitutie care a fost inaintata Parlamentului, care formuleaza si exprima solidaritatea tuturor ungurilor dar in acelasi timp si responsabilitatea Ungariei pentru toti ungurii indiferent unde traiesc in lume”, a mai spus presedintele Schmit Pal, in mesajul sau.

Vorbitorii de la manifestarea organizata la statuia poetului Sandor Petofi din Targu Mures (corect Mircurea Ciuc) au mai reiterat dorinta de autonomie a secuilor si au accentuat ca acele crezuri ale Revolutiei ungare din 1848 sunt inca valabile.” AGERPRES

Ati gasit ceva versuri de Petofi Sandor? Nici noi. Dar, in schimb, am gasit intr-o lucrare foarte interesanta, IMAGINEA GERMANULUI ÎN LITERATURA UNGARA, de DR. JOHANN WEIDLEIN:

“Pe viata si pe moarte” (Élet vagy halál):

“De la Carpati pâna la Dunarea de jos

Un strigat de groaza, o furtuna salbatica!

Cu parul zburlit si fruntea plina de sânge

Maghiarul sta singur în lupte si nenorociri…

*

Croati, germani, sârbi si români,

Ce va repeziti cu totii la Ungaria?

Sabia, care v-a crutat de turci si de tatari

Sclipeste în mâna maghiarului…

*

Caci nu sunteti decât corbi, niste corbi scârbosi,

Dar maghiarul înca nici vorba sa moara,

Doamne fereste! Ba chiar cu sângele vostru

Va zugravi pe cer Dumnezeu purpuriul zorilor…

N-o sa mai fie dusmani, când ultimul strop

De sânge va curge din blestematele voastre inimi…

*

Ridica-te deci, maghiare, împotriva acestei hoarde,

Caci doar binele si sângele tau sar în ochi…

Cândva ne-am luptat cu leii,

Acum sa ne devoreze lepadaturile de paduchi?”

Saracul zburlit…

%d blogeri au apreciat asta: