Arhiva | 12:31 pm

UBB REACTIONEAZA LA PROIECTUL ROSIA-MONTANA(RMGC)-TRAIAN BASESCU PRINS IN OFSAID!

4 apr.

UBB reacţionează la proiectul RMGC

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ D-SALE DOMNULUI PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU, ŞI AUTORITĂŢILOR ROMÂNE ABILITATE SĂ SOLUŢIONEZE PROBLEMA ROŞIEI MONTANE

Permiteţi-mi Stimate Domnule Preşedinte al României Traian Băsescu, şi înalte autorităţi cu funcţii şi răspunderi politico-economice în Statul Român, să aduc în discuţie mult dezbătuta “problemă a Roşiei Montane” – o chestiune, mai mult decât actuală, acută, şi de cea mai mare importanţă pentru România noastră şi toţi românii deopotrivă, pentru Preşedintele ei. Asupra acestei chestiuni, Stimate D-le Preşedinte, V-aţi exprimat opinia într-un mod diplomatic, cu prilejul confruntării finale a candidaţilor la Preşedinţia României, Traian Băsescu – Mircea Geoană, la TV, spunând că mergeţi pe mâna specialiştilor, şi că în cazul în care nu se distrug valorile arheologice ar fi important să se exploateze această bogăţie naţională (recunosc, am reţinut ideea şi nu exprimarea textuală fidelă). În ansamblu aflu acest punct de vedere corect, însa ceea ce e mai puţin evident nespecialiştilor – iar specialiştii interesaţi tăinuiesc – este că cele mai importante comori geoarheologice miniere de la Roşia Montană, argumente vii indubitabile ale originii poporului român, sunt tocmai aceste obiective preconizate a se exploata şi lucrările romane ce le conţin, respectiv masivele vulcanice (dacitice), Cetate şi Cârnic, precum şi ocurenţele colaterale acestora (obiectivele geominiere de la Orlea, Ţarina, Igre-Văidoaia etc.)., cu lucrări miniere vechi şi mineralizaţii aurifere (filoane, stockwork-uri, impregnaţii) şi cu galerii romane (galeria romană din Orlea, singura amenajată vizitatorilor).

În privinţa patrimoniului de valori arheologice inestimabile de la Roşia Montană, există cel puţin două categorii de obiective majore:
– Zăcământul propriu-zis (în sens clasic) corespunzător celui mai important obiectiv geoarheologic, masivele vulcanice Cetate şi Cârnic, preconizate a fi integral valorificate, deci distruse de o viitoare exploatare;
– Artefactele arheologice propriu-zise, reprezentate prin obiecte de minerit (opaiţe, ciocane etc., chiar şi lemn de mină din vechile armături) şi auxiliarele necesare vieţii şi activităţii minerilor, familiilor acestora, locuitorilor în ansamblu din perioada antică (daci, romani), medievală şi mai recentă (cimitire cu morminte, pietre – stele funerare etc.).

Evident, o parte infimă din a doua categorie a artefactelor arheologice pot fi recuperate şi expuse în muzee (majoritatea însă, vor dispărea sub puterea şi colţii excavatoarelor), dar cele mai de preţ obiective de patrimoniu inestimabil, sursele geologice devenite geoarheologice (vechile lucrări miniere, romane, medievale) urmează a fi distruse! În realitate Roşia Montană, cea mai mediatizată localitate rurală din România, trăieşte zbuciumul între a fi şi a nu mai exista, ultima alternativă însemnând a ne prohodi propria istorie pentru un pumn de dolari.
Este important de ştiut că în conceptul ştiintific actual, referindu-ne la cazul Roşia Montană se modifică însăşi noţiunea clasică de zăcământ, în sensul că valoare economică se atribuie întregii arii aparţinătoare Roşiei Montane, indiferent de natura sursei geologice aurifere aflată pe o suprafaţă extinsă. Având în vedere cele spuse ne întrebăm: cum pot fi descărcate de sarcină istorică-arheologică, masivele vulcanice (doi “stâlpi” gemeni) Cârnic şi Cetate, ciuruite de galerii romane, medievale şi mai noi, când ele însele constituie în integritatea lor situri geoarheologice unitare? Sarcina istorică a Roşiei Montane este indiscutabil superioară sub interes naţional “sarcinii miniere”, de aceea, Roşia Montană trebuie descărcată de “sarcină minieră” Nu de cea istorică şi orientată spre un viitor Parc Naţional Roşia Montană, spre turismul internaţional modern organizat, începând cu refacerea localităţii în stilul propriu anilor săi de glorie, cu şteampuri de zdrobit şi prelucrat minereul aurifer, cu auxiliarele acestora, inclusiv cu puncte de şaitrocare a aurului aluvionar etc., reţinându-se aura de dinainte de naţionalizare. Pe tema şaitrocării aluviunilor aurifere s-ar putea organiza concursuri internaţionale periodice de mare succes. De ce specialiştii români în turism tac? Tac şi în cazul internaţionalizării şi amplificării turismului istoric la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, şi nici nu cunosc, probabil, alt obiectiv geoarheologic de importanţă naţională majoră, cum sunt carierele dacice de calcare sarmaţiene de la Sângeorgiu-Strei, din care dacii au construit renumitele cetăţi pomenite, inclusiv capitala lor, Sarmizegetuza1 din creerii munţilor. Prin turism internaţional, un viitor Parc Naţional Roşia Montană ar putea constitui, în timp, un celebru obiectiv geoarheologic, etnogeografic din Europa, aducător de venituri şi faimă ţării noastre, alt motiv în plus pentru care se impune reconsiderarea valorificării sale.

Dacă mi se permite o comparaţie cu un alt important obiectiv şi tezaur arheologic românesc, aş spune că zăcămintele auro-argentifere de la Roşia Montană – inclusiv elementele minore recuperabile tehnologic -, adică masivele vulcanice Cetate şi Cârnic, sunt cloşca, iar ocurenţele laterale, inclusiv siturile arheologice de esenţă negeologică, sunt doar puii şi puişorii. Aşa încât, aceste obiective geologice-geoarheologice, şi totodată, cele mai solide şi sfinte documente ale ontogenezei poporului român nu pot fi distruse sub nici un motiv. Distrugerea acestor dovezi dintre cele mai convingătoare asupra latinităţii poporului român ar constitui un act criminal la adresa istoriei şi a viitorului neamului nostru! În unele ţări europene vestice, obiective geoarheologice similare şi chiar de importanţă şi faimă inferioară sunt declarate monumente UNESCO, adică o mândrie şi o avere de rang european şi mondial, iar noi le distrugem?
În consecinţă, a introduce în calcule – în vederea acordării avizului de exploatare – drept parametri de bază doi factori esenţiali şi comuni mineritului, respectiv rentabilitatea economică şi posibilitatea refacerii mediului natural-istoric, în cazul dat, ar fi cea mai gravă eroare, o greşeală catastrofică, deoarece, în inconştienţa noastră ne-am distruge cel mai de preţ argument istoric asupra originii poporului român ilustrat prin lucrări miniere bine conservate (subterane şi de suprafaţă), datate ca fiind de peste 2000 de ani, probabil chiar şi dacice (la suprafaţă), dar în mod cert romane, atât la suprafaţă (lucrări miniere realizate prin decrepitarea rocii cu ajutorul focului) cât şi subteran (galerii trapezoidale săpate cu dalta şi ciocanul). Să mai reţinem că aurul ce ar intra în visteria Statului român din zăcământul Roşia Montană (atâta cât a mai rămas), ar constitui un simplu “foc de paie” pentru economia românească, iar pierderile iremediabile ale acestor mărturii geoistorice privind localizarea şi atestarea genezei poporului român ar fi incalculabile şi suprimate pentru totdeauna. Să mai reţinem că zăcămintele aurifere din Munţii Apuseni se exploatează de peste 2000 de ani, şi cu toate acestea populaţia locală a continuat să trăiască în sărăcie. Ar fi altfel acuma? Cu siguranţă Nu. Merită a ne aminti, comparativ, un alt eveniment tragic legat de mineritul de la Roşia Montană. După 1970, comunismul avid de aur şi nesocotind valoarea istorică a obiectivelor miniere a început decapitarea celui mai falnic monument gearheologic din România, şi poate din Europa, a masivului Cetate, exploatându-l de la suprafaţă spre adâncime, distrugând totodată o însemnată parte a lucrărilor romane de la suprafaţa acestuia, rămase doar în fotografiile vremii (fig. 1, 2 si 3). Cei care acum vor decide soarta Roşiei Montane au fost, în majoritate, martorii acelor vremuri, şi ne întrebăm: ce salt economic de seamă a cunoscut România acelor timpuri în urma începerii distrugerii falnicului stâlp al istoriei latinităţii neamului românesc? Poporul român şi ţara sa nici n-au sesizat vreun avantaj, decum un reviriment economic. Indubitabil, aşa s-ar întâmpla şi de această dată în cazul avizului favorabil exploatării, iar valorile naţionale despre care vorbim, şi chiar universale, ar dispărea pentru totdeauna. Dorim a repeta această eroare într-o variantă incomparabil mai gravă? Cine îşi asumă această răspundere în faţa istoriei?
Intervenţia noastră nu se va opri asupra chestiunii mult dezbătute în presa românească, privitoare la refacerea mediului geografic în urma exploatării gigant de la Roşia Montană, nici nu va face referiri la cantitatea de cianură utilizată în tehnologia extragerii aurului din minereu sau la consecinţele grave ce le-ar putea avea. Cine discută aceste probleme – în ansamblul lor, indiscutabil de importanţă majoră – inclusiv a discontinuităţii etno-istorice sociale, abordează post-factum, tema dezastrului provocat de taifunul exploatării şi nu prevenirea taifunului.
Citeam undeva că în unele ţări scandinave, bogate în păduri de conifere, este interzisă tăierea arborilor, lemnul de prelucrare se importă. Cunoaştem situaţia în România, privitoare la patrimoniul pădurilor din munţii noştri, patrimoniu, parţial distrus. Culmea, dispunem de valori istorice unice în privinţa originii şi ontogenezei poporului roman, valori recunoscute pe plan mondial, carora unii dintre noi le-au semnat distrugerea prin legislaţie iar alţii în mod regretabil o promovează prin mass-media.
Originea strămoşească pe care o afişăm şi în mod firesc ne mândrim cu ea, nu se distruge, nu are preţ în nicio tranzacţie comercială, de aceea trecutul, prezentul dar şi viitorul ne impun a o respecta cu sfinţenie şi a elimina din orice calcule distrugerea Roşiei Montane, Pantheonul istoriei neamului nostru. Să oferim crezare, astfel, Academiei Române, Bisericii Ortodoxe Române şi atâtor forum-uri şi societăţi civile, culturale şi de protecţie a mediului, multor milioane de români al căror glas trebuie auzit şi respectat, stimate Domnule Preşedinte al României, Traian Băsescu, onoraţi senatori şi deputaţi investiţi prin pecetea votului de cetăţenii României să promulgaţi legi drepte în ţară şi să arboraţi măsuri aducătoare de bunăstarea şi grija avutului naţional. Vom mai spune două chestiuni: prima, regretele unor fapte apuse sau decizii luate nu servesc la nimic, şi a doua, opţiunea în chestiunea discutată nu este una politică, nici chiar strict economică, ci toate la un loc şi profund patriotică, care nu ne permite a negocia şi a vinde valorile naţionale.

În speranţa că Veţi cumpăni cuvintele ce cu Onoare şi cu toată încrederea şi sinceritatea Vi le adresez, Stimate Domnule Preşedinte al României, Traian Băsescu, şi înalte autorităţi din conducerea ţării, Vă rog să primiţi respectuoasele noastre consideraţii.

Permiteţi-mi Vă rog să exprim pe această cale şi cu prezentul prilej, câteva cuvinte şi către Societatea Gold Corporation Roşia Montană.
Apreciez profesionalismul geoştiinţific al societăţii Dvs., de asemenea, specialiştii care Vă onorează instituţia – inclusiv pe cei care au solicitat consultaţii ştiinţifice din partea mea (oferite cu toată consideraţia), în vederea depistării altor obiective geologice aurifere de important interes în Munţii Apuseni) – , unde au lucrat şi lucrează în calitate de geologi unii dintre foştii mei studenţi. Port respect şi recunoştinţă acestei Societăţi, conducerii ei, care a avut amabilitatea de-a sponsoriza parţial, în anii din urmă, ultimele două volume din tetralogia tratatului meu intitulat Geneza zăcămintelor de origine magmatică (cca 1500 p.).
Dar, în calitate de profesor universitar cu autoritate ştiinţifică recunoscută internaţional în specialitatea Zăcăminte de minereuri, cu studii asupra zăcământului auro-argentifer de la Roşia Montană (pe care l-am vizitat de nenumărate ori şi cercetat în ultimii 50 de ani), conducător al unei exceptionale teze de doctorat cu această temă, referent ştiinţific al altei teze de doctorat cu tematică corespondentă, îndrumător de-a lungul anilor al multor lucrări de diplomă studenţeşti despre acest celebru zăcământ, de asemenea, cunoscător al geoarheologiei miniere de la Roşia Montană, şi totodată de român, se impune a mă exprima deschis în chestiunea ardentă şi vitală tuturor locuitorilor ţării noastre, românilor de azi, de mâine şi de pretutindeni.

Cu deosebită stimă,

Prof. cons. dr. Ioan Mârza

Departamentul de Geologie
Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

GENOCIDUL COMANDAT CU BUNA STIINTA DE REGIMUL CRIMINAL BASESCU IMPOTRIVA SANATATII NATIUNII ROMANE PRIN DESFIINTAREA DE SPITALE:UN SPITAL=UN CIMITIR-TRAIAN BASESCU SI CABINETUL SAU TREBUIE ARESTAT INTRUCAT ATENTEAZA LA SANATATEA ROMANILOR!

4 apr.

Conducerea spitalului din Buftea susţine că a fost informată de Hotărârea de Guvern, care desfiinţează 67 de spitale din toată ţara, pe 31 martie, seara, că începând de la 1 aprilie vor trebui evacuaţi pacienţii, în urma transformării unităţii în azil pentru bătrâni. Mai mulţi localnici protestează în stradă, la Buftea, faţă de hotărârea de desfiinţare a spitalului din localitate. Un număr de 67 de spitale nu pot încheia contracte cu Casa de Asigurări, ceea ce echivalează cu închiderea acestora În justificarea măsurii, se spune că spitalele respective se află pe listă pentru neîndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii: asigurarea de servicii spitaliceşti conform normelor aprobate, asigurarea continuităţii asistenţei medicale pe toate liniile de gardă aprobate, distanţa faţă de spitalele cu un nivel superior de competenţă, accesibilitatea populaţiei din zona deservită la servicii medicale de urgenţă prespitaliceasca şi transport medical. În document se propune transformarea lor în cămine de bătrâni. Impactnews va prezintă lista:AB 1 Spitalul Orăşenesc Ocna Mureş2 Spitalul de Boli Cronice Zlalna3 Centrul de Sănătate Baia de ArieşAR 4 Spitalul Comunal Gurahonţ5 Centrul de Sănătate Chişmeu-Criş6 Spitalul Orăşenesc SântanaAG 7 Spitalul „Dr.Teja Papahagi” Domneşti8 Spitalul _Dr. Ion Crăciun” Călineşti9 Spitalul de Boli Cronice Mozăcem10 Spitalul de Boli Cronice RucărBC 11 Spitalul Orăşenesc „loan Lascăr” ComăneştiBH 12 Spitalul Orăşenesc Ştei13 Centrul de Sănătate BratcaBN 14 Centrul de Sănătate TeacaBT 15 Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda16 Spitalul Orăşenesc Darabani17 Spitalul Comunal TruşeştiBV 18 Spitalul Municipal Săceie19 Spitalul de Boli Cronice Victoria20 Spitalul Municipal CodleaBR BZ 21 Spitalul Comunal Vintilă Vodă22 Centrul de Sănătate Pârscov23 Spitalul de Boli Cronice PătârlageleB 24 Spitalul Clinic Caritas Acad. „N.Cajal”CS 25 Spitalul de Boli Cronice Bocşa26 Spitalul Comunal Bozovici27 Spitalul Orăşenesc AninaCL 28 Spitalul Orăşenesc BudeştiCJ 29 Centrul de Sănătate MoeciuCT 30 Centrul de Sănătate BăneasaCV DB 31 Spitalul Orăşenesc TituDJ GL 32 Spitalul de Boli Cronice IveştiGR 33 Centrul de Sănătate GhimpaţiGJ 34 Spitalul Orăşenesc Bumbeşti-JiuHR HD 35 Spitalul de Boli Cronice Petrila36 Centrul de Sănătate CălanIL 37 Spitalul Orăşenesc ŢăndăreiIS 38 Spitalul Orăşenesc Târgu FrumosIF 39 Spitalul Orăşenesc „Dr. M. Burghele” Buftea40 Spitalul Comunal PerişMM 41 Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie42 Centrul de Sănătate Şomcuţa MareMH 43 Spitalul Orăşenesc Strehaia44 Spitalul Orăşenesc Vânju MareMS 45 Spitalul Orăşenesc SărmaşuNT 46 Spitalul Orăşenesc Bicaz47 Spitalul Orăşenesc RoznovOT 48 Centrul de Sănătate Drăgăneşti-OltPH 49 Centrul de Sănătate Bălteşti50 Preventoriul TBC Poiana Ţapului51 Centrul de Sănătate Plopeni52 Centrul de Sănătate UrlaţiSM SJ 53 Spitalul de Boli Cronice Cehu SilvanieiSB 54 Spitalul Orăşenesc Cisnădie55 Spitalul de Boli Conice SolcaTR 56 Centrul de Sănătate „Regele Carol I Depăraţi57 Centrul de Sănătate Cervenia58 Centrul de Sănătate FurculeşliTM 59 Centrul de Sănătate Buziaş60 Centrul de Sănătate CiacovaTL 61 Spitalul Orăşenesc Babadag62 Centrul de Sănătate SulinaVS 63 Spitalul Orăşenesc Negreşti64 Spitalul de Boli Cronice „Dr.I.T.Nicolaescu” TutovaVL 65 Spitalul Orăşenesc BălceştiVN 66 Spitalul Orăşenesc Mărăşeşti67 Spitalul Orăşenesc Odobeşti Lista a fost publicata pe 31 martie, tarziu, seara, in Monitorul Oficial.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

WIKILEAKS:MARK GITENSTEIN,AMBASADORUL USA DESPRE IMPRUMUTUL FMI:”GUVERNUL PENIBIL AL ROMANIEI SE VA MILOGI DIN NOU!”

4 apr.

WikiLeaks: Mark Gitenstein, ambasadorul SUA, despre imprumutul FMI: „Guvernul penibil al Romaniei se va milogi din nou!”

Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, a spus intr-o cablograma trimisa catre Departamentul de Stat ca Guvernul Romaniei este ca o „rata schioapa” care cere o noua sansa de la FMI.

Ambasadorul a vorbit intr-o cablograma din 2010 despre una dintre vizitele sefului delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, care avea ca scop lipsa masurilor de iesire din criza economica.

„Laitmotivul vizitei echipei de monitorizare a FMI a fost oportunitatile ratate, un punct la care seful delegatiei, Jeffrey Franks, a facut aluzie la in termeni politicosi, dar inconfundabili, in conferinta de presa de incheiere. Acestea includ iesirea de sub control a cheltuielilor din sectorul public, chiar in timp ce veniturile fiscale au ramas ridicate, in perioada boom-ului economic anterior din Romania.

Drept urmare, nu exista niciun amortizor pentru durerea provocata de prabusirea economica si reducerea personalului si a altor reduceri necesare in cazul in care Guvernul Romaniei are de gand sa ramana pe linia de plutire. in loc sa directioneze taxele fiscale catre investitiile de capital, oportunitatea politica, planificarea precara si inertia birocratica duc mai degraba la sume mai mari de bani destinate consumului curent. in loc sa reformeze sistemului de pensii, pensiile au fost ridicate.

Companiile de stat, aflate pe pierdere, nu au fost restructurate si vandute in timpul boom-ului economic, ingreunand situatia Guvernului Romaniei, cu un sector de stat mult prea mare si cheltuieli structurale pe care nu si le poate permite. in fine, cel mai mare pacat, a fost esecul de a accesa si cheltui fondurile structurale ale UE.

Abia acum, in mijlocul unei crize, Guvernul Romaniei lucreaza serios la obtinerea de fonduri pre si post-aderare. Daca guvernele anterioare (si actualul Guvern) nu ar fi ezitat in ultimii ani, economia romaneasca ar fi primit acum un imbold mare datorita afluxului de fonduri europene, si nu s-ar fi gasit intr-o criza serioasa”, citata de adevarul.ro.

Gitenstein sustine intr-o alta informare ca Guvernul Romaniei este ca o rata care cere indulgent.

„FMI s-a aratat deja indulgent fata de Romania in acest an, ca raspuns la gravitatea recesiunii, modificand acordul la un deficit bugetar aproape dublu fata de cel convenit anterior si a cazut de acord sa permita ca banii FMI sa fie utilizati pentru cheltuielile directe ale Guvernului roman.

Guvernul din Romania, care arata ca o rata schioapa, pledeaza pentru indulgenta din nou, argumentand ca merita urmatoarea transa de bani doar pe baza unor obiective tehnice indeplinite prin septembrie, recunoscand, in acelasi timp, ca nu se poate duce la bun sfarsit reformele legislative majore promise in 2009.

In plus, Guvernul roman nu poate sa asigure FMI cu privire la actiunile reale ce vor urma, deoarece construirea urmatorului guvern ar putea ramane nerezolvata saptamani intregi. Flexibilitatea FMI a rezultat, in parte, din recunoasterea faptului ca recesiunea profunda a fost determinata de mai multa factori, exceptand controlului direct al Guvernului Romaniei.

De data aceasta, insa, impasul privind reformele structurale tine doar de chestiuni de politica interna. FMI va trebui sa evalueze cu atentie dezavantajele in cazul in care refuza sa ii ofere bani Romaniei, comparativ cu potentialele dezavantaje privind propria credibilitate, daca ii ofera o noua sansa Romaniei”, se arata in cablograma.

Hilary Duff – Beat of My Heart

4 apr.

Beat of My Heart!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Hilary Duff – Reach Out

4 apr.

Reach Out!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Hilary Duff , posted with vodpod

Shivaree – Half on a baby (live)

4 apr.

Half on a Baby!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Shivaree – Goodnight Moon (MTV Select 2005)

4 apr.

Goodnight Moon!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: