Arhiva | 8:24 pm

REGIMUL TRAIAN BASESCU A DISTRUS ROMANIA,A INCHIS SPITALE SI SUNT VINOVATI DE GENOCID IMPOTRIVA POPORULUI ROMAN!

8 apr.

Regimul Traian Basescu a distrus Romania!
Ei au închis spitalele şi au iniţiat genocidul împotriva poporului român!
Copii de şapte ani îşi cer dreptul la asistenţă medicală în faţa spitalelor închise de actualul regim criminal şi ilegitim.

ei_au_inchis_spitalele_romanieiJoi seara, 7 aprilie 2011, zeci de copii împreună cu părinţii şi bunicii lor au protestat cu ochii în lacrimi, cerând înapoi dreptul la viaţă şi dreptul la sănătate, care le-au fost ridicate de actualul regim.

Emil Boc, Cseke Attila şi Raed Arafat – dirijaţi de autorul moral, Traian Băsescu – sunt cei care au participat la crima colectivă îndreptată împotriva a sute de mii de oameni, arondaţi unităţilor spitaliceşti desfiinţate.

Deşi managerii spitalelor arată că închiderea acestora nu s-a făcut cu respectarea criteriilor prevăzute de lege, Guvernul Băsescu-Boc invocă faptul că fiecare spital închis a fost un caz particular şi se impunea acţiunea întreprinsă, indiferent de criteriile prevăzute de legislaţia în vigoare.

S-a ajuns ca elevii de şcoală primară să plângă în piaţa publică pentru deciziile criminale ale unor indivizi din generaţia părinţilor lor. S-a ajuns ca un adolescent de 17 ani să povestească lumii cum a privit moartea propriului tată, de pe treptele de la intrarea spitalului închis de guvernarea PDL-UDMR.

Dacă judecarea şi condamnarea celor care se fac responsabili de crimele îndreptate împotriva a sute de mii de suflete este o perspectivă de viitor, în acest moment se impun demisiile lui Emil Boc, Cseke Attila, Raed Arafat şi a autorului moral al acestor crime, Traian Băsescu!

De mai bine de 20 de ani, de cînd România a intrat pe mîna străinilor care au regizat şi susţinut (împreună cu alogenii şi “cozile de topor” româneşti) lovitura de Stat din decembrie 1989, se aplică un program diabolic, care pentru unii pare incredibil, vizînd lichidarea Poporului Român, precum si a României ca Stat…

Preşedinţii alogeni ai României, toti afiliati la Masonerie si alte organizatii oculte, împreună cu eternul guvernator al BNR, Mugurel Constantin Isărescu, membru de vaza al Ordinului Illuminati, – asa cum am mai aratat si in alte articole, cu guvernele şi majorităţile parlamentare pe care le-au format şi cu care i-au păcălit pe români, au pus în aplicare numeroasele etape ale acestui plan diabolic de terorizare şi exterminare a Poporului Român.
Manipulările făcute de profesionişti, numeroasele scenarii, stratageme şi diversiuni şi-au atins scopurile şi majoritatea populaţiei nu a înţeles ce se urmăreşte şi de ce de către cei care, prin fraudarea alegerilor, au fost aleşi să conducă România. Niciodată, Poporul Român nu a fost consultat prin Referendum Naţional şi nu a decis în legătură cu prezentul şi viitorul său, respectiv pe următoarele teme: orînduirea socială; valorificarea bogăţiilor naturale; privatizarea; programul de dezvoltarea economică şi socială; aderarea la Uniunea Europeană; împrumuturile externe. În locul şi împotriva Poporului Român au decis mulţi alogeni care s-au aflat sau se află în funcţiile de preşedinte al României, prim-miniştri, miniştri, conducători ai Parlamentului, senatori şi deputaţi, membri ai Consililului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, şefii altor instituţii centrale de Stat. Pe baza unor comenzi externe, alogenii din fruntea României au făcut praf şi pulbere toate ramurile economiei naţionale existente la începutul anului 1990, au desfiinţat peste 5 milioane locuri de muncă, au alungat din ţară peste 4 milioane cetăţeni români şi continuă depopularea ţării, au facilitat jefuirea societăţilor comerciale privatizate şi a bogăţiilor naturale, au înrobit Poporul Român, luînd credite de peste 200 miliarde euro, din care s-au rambursat 60 miliarde de euro. La toate acestea se adaugă genocidul pus la cale şi aplicat împotriva cetăţenilor români. Niciodată, în ultimii aproape 21 de ani, preşedinţii României nu au prezentat Starea reala a Naţiunii!

Cat despre preşedintele Băsescu , acesta evita să-i informeze pe senatori şi deputaţi, respectiv Poporul Român şi să răspundă la următoarele întrebări:
1) De ce din valoarea de 700 miliarde euro a societăţilor comerciale privatizate nu au intrat sume în Bugetul de Stat?
2) De ce reprezentanţii Statului Român au cerut celor care s-au privatizat să accepte să fie încheiate numeroase contracte de privatizare cu clauze secrete sau confidenţiale?
3) Ce sume s-au încasat la Bugetul de Stat în urma concesionării sau vînzării bogăţiilor naturale ale Poporului Român, a căror valoare este de peste 1.000 miliarde de euro?
4) Care a fost destinaţia celor peste 200 miliarde de euro, care au fost împrumutate de la băncile străine în ultimii 21 de ani?
5) De ce nu au fost atrase fondurile europene de circa 30 miliarde euro cuvenite României, cine sînt vinovaţii şi cîţi au fost condamnaţi penal sau măcar arestaţi pentru 29 de zile?
6) De ce nu există un Program Naţional de Dezvoltare Economică şi Socială a României pe termen mediu şi lung?
7) De ce şi în ce scop, în timpul Guvernelor Boc I-V, au fost lichidate peste 400.000 IMM-uri?
8 ) De ce se acţionează sistematic pentru demolarea “stîlpilor” societăţii româneşti: Şcoala, Biserica, Sănătatea şi Cultura?
9) Cine a pus la cale şi ce urmăreşte prin genocidul împotriva Poporului Român?
Românii nu pot înţelege şi nici unul dintre cei care au condus sau conduc România nu încearcă să-i lămurească de ce, după ce s-au vîndut societăţile comerciale cu o valoare de peste 700 miliarde euro, s-au concesionat bogăţiile naturale cu o valoare de 1000 miliarde euro, s-au luat credite externe de peste 200 miliarde euro, ei au ajuns cei mai săraci cetăţeni ai Europei? România condusă de Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu împreună guvernatorul Isărescu a ajuns să ofere locuitorilor săi cele mai mici salarii şi pensii din Europa, iar cetăţenii români găsesc în ţară alimentele de bază la cele mai mari preţuri din Uniunea Europeană. Românii cheltuiesc peste 50% din salariu sau din pensie pentru mîncare, în timp ce, în majoritatea ţărilor în Uniunea Europeană, sumele cu această destinaţie reprezintă 10-15% din veniturile lunare. Puterea de cumpărare a cetăţenilor români este în continuă scădere.

Chiar şi în această situaţie cînd România a fost adusă pe ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei, Regimul Băsescu-Boc anunţă noi măsuri de austeritate, de fapt, de terorizare şi exterminare a Poporului Român.

La cererea FMI, reprezentat de catre diabolicul Maestru Illuminati, Jeffrey Franks, Regimul Băsescu-Boc a tăiat 30-50% din salarii şi a micşorat pensiile. Premierul Emil Boc, în ziua de 15 septembrie ac, a precizat în Parlament că se va tăia din pensii în anul 2011 şi în anii următori pentru a se asigura fondurile necesare pentru cofinanţarea proiectelor europene. Ce om normal poate crede că dezvoltarea României se bazează pe tăierea şi impozitarea pensiilor de mizerie? Acelaşi premier a spus că există un deficit de 4-6 miliarde euro la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, care are tendinţa să crească. Premierul-filozof Emil Boc insultă inteligenţa românilor. Deficitul respectiv va scădea sigur ca urmare a genocidului la care sînt supuşi pensionarii, a micşorării pensiilor şi a impozitării tuturor pensiilor.

Ca urmare a măririi de către PDL, UDMR şi UNPR a vîrstei de pensionare la 65 de ani pentru femei şi pentru bărbaţi, guvernanţii au luat în calcul că mulţi dintre angajaţii de acum nu vor mai ajunge să se bucure de statutul de pensionar. Însă, acelaşi premier Boc nu a răspuns şi nu răspunde la următoarele întrebări: de ce avem acest deficit; cum s-a ajuns în această situaţie şi cine răspunde; cine sînt vinovaţii pentru desfiinţarea a peste 5 milioane locuri de muncă şi de ce au fost ele lichidate; cine a luat peste 10 miliarde euro din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat şi i-a virat în Bugetul de Stat, de unde au fost cheltuiţi pentru clientele politică?

Noua Lege a pensiilor, impusă de FMI, se va materializa printr-o nouă tăiere a acestora şi prin eliminarea pensiei minime de 350 lei, condamnîndu-i pe majoritatea pensionarilor la exterminare. Din păcate, mulţi militari care s-au pensionat au fost păcăliţi de către Guvernul Boc V şi au dat o declaraţie prin care au acceptat să le fie recalculate pensiile, de fapt să le fie micşorate. În paralel cu scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, s-au scumpit foarte mult medicamentele. După datele statistice, cca. 2 milioane de cetăţeni români care suferă de boli grave sînt supuşi la holocaust. Un holocaust diferit de cel al evreilor din timpul celui de al II-lea război mondial. Milioane de români sînt supuşi unui genocid, sînt omorîţi cu zile, la ei acasă, de către cei care îi terorizează, îi batjocoresc şi îi otrăvesc cu aditivi alimentari cancerigeni, de aproape 21 de ani.
După ce au luat, în condiţii înrobitoare pentru Poporul Român, o centură de siguranţă de 20 miliarde de euro pentru anii 2009-2010, acum Regimul Băsescu-Boc-Isărescu a stabilit că va fi încheiat un nou acord de tip preventiv cu FMI, şi noul împrumut, de 30-40 miliarde de euro, va ajunge numai la Banca Naţională pentru a plăti datoriile scadente şi dobînzile uriaşe către băncile străine. Probabil că din acest împrumut se vor achita şi cele 4-5 miliarde de euro pentru achiziţionarea sicrielor zburătoare F-16, în anii 2011-2012. În 2013, avioanele second-hand vor trebui casate. Un alt alogen, din fruntea Comisiei de Apărare din Parlament, îi amăgeşte pe români susţinînd că sicriele zburătoare se intenţionează a fi achiziţionate pe baza unui credit cu o perioada de graţie de 5 ani, adică Poporul Român va fi bun de plată doar după scoaterea din uz şi casarea sicrielor zburătoare americane.

Intrebam inca odata: cine şi de ce au luat credite externe fără aprobarea Poporului Român prin Referendum Naţional sau prin legi, aşa cum prevede Constituţia; de ce nu s-au încheiat contracte de credit cu FMI şi nu s-au stabilit obligaţiile şi despăgubirile pentru FMI în cazul în care în urma “indicaţiilor” date nu se înregistrează o creştere economică şi a nivelului de trai a populaţiei; cine a decis şi care a fost destinaţia împrumuturilor externe; care au fost obiectivele de investiţii realizate din creditele externe; care este calendarul de rambrursare a împrumuturilor către băncile străine; din ce resurse se vor rambursa creditele externe şi în cîte decenii?

Se ştie că, în Regimul Ceauşescu au fost negociate 17 împrumuturi de la FMI, care au fost folosite în Interes Naţional, pentru realizarea unor mari obiective de investiţii pentru dezvoltarea multilaterală a României şi creşterea nivelului de trai al populaţiei. În primăvara anului 1989, cu mari sacrificii, Poporul Român a plătit întreaga datorie externă. Ca urmare, după ce a lăsat ţara fără datorii externe, Ceauşescu şi soţia sa au fost împuşcaţi, în Sfînta zi de Crăciun a anului 1989, de către alogenii care au pus mîna pe Putere.

Milioane de români se întreabă: cum vor plăti şi cînd cei care au îndatorat Poporul Român cu peste 140 miliarde de euro şi cei care au risipit aceste sume uriaşe pentru a asigura creşterea profiturilor băncilor străine, precum şi pentru clientela lor politică?

De ce nu se spune că în acest an Banca Naţională are de plătit la băncile străine 16 miliarde de euro şi dobînzi de peste 2 miliarde de euro, iar în anul 2011 datoriile externe scadente sînt de 20 miliarde de euro şi dobînzi de cca.3 miliarde de euro. Nici guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu a informat Parlamentul despre datoria externă, cu ocazia citirii monotone a mesajelor anuale. Partidele politice parlamentare asistă la îndatorarea şi înrobirea Poporului Român făcută de alogenii din conducerea ţăii. Partidele de la Putere nu au interesul, iar cele din Opoziţie nu au voie să iniţieze Moţiuni simple sau de Cenzură pe tema datoriei externe.

În aproape 21 de ani, în Parlament nu s-a introdus nici o Moţiune simplă privind datoria externă a României, măcar pentru a se cunoaşte adevărul şi a se găsi soluţii pentru rambursarea ratelor scadente. Pe lîngă împrumutul de 20 milioane de euro luat de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană, Guvernele Boc IV şi V au mărit datoria externă a României cu peste 1 miliard de euro în fiecare lună.

Cu toate acestea, Regimul Băsescu-Boc se plînge că nu sînt bani, fără să precizeze de ce s-a ajuns în această situaţie. S-a aflat că, în perioada 15-17 octombrie, la Bucureşti a avut loc Reuniunea Regională Europeană a Comisiei Trilaterale, componentă a Clubului Bilderberg. Iniţiativa pentru locul de desfăşurare a acestei întîlniri anuale aparţine alogenului guvernator al BNR, Mugur Isărescu, singurul cetăţean român membru al Comisiei Trilaterale, membru al Ordinului Illuminati…

Guvernele vin şi pleacă, dar uriaşa datorie externă rămîne. După aproape 21 de ani de jaf, corupţie şi haos, de politici îndreptate împotriva Poporului Român, s-a ajuns ca România să aibă cea mai mare datorie externă din Istoria sa, datorie care este programată să crească în continuare. Această datorie externă uriaşă este cea mai grea moştenire lăsată Poporului Român de regimurile capitaliste post-decembriste. Unii dintre neprietenii Romaniei plănuiesc şi acţionează pentru ca datoria externă a României să ajungă la peste 200 miliarde de euro, şi atunci să pretindă, printr-un Tribunal internaţional (care se va înfiinţa), ca plata să reprezinte o parte din teritoriul naţional, respectiv Ardealul, unde să fie “mutat” un mic, cunoscut şi mult mediatizat stat străin.

Pentru atingerea acestui scop, s-a acţionat sistematic împotriva Poporului Român şi a României, în ultimele două decenii.

DEMISIA -CSEKE ATTILA-MENGELE-CARE NU ESTE MEDIC DE SPECIALITATE ,CI CONSILIER JURIDIC-DAR ESTE MINISTRUL SANATATII-DECI CUNOASTE CA VA TREBUI SA RASPUNDA IN FATA LEGII DE DESFINTAREA SPITALELOR SI MOARTEA ROMANILOR!

8 apr.

CSEKE ATTILA-MENGELE ,CINICUL, DE PROFESIE CONSILIER JURIDIC DAR -MINISTRUL SANATATII-DA DIAGNOSTICE -TREBUIE SA RASPUNDA PENAL PENTRU INCHIDEREA SPITALELOR SI GENOCID IMPOTRIVA ROMANILOR!Ministrul Sănătăţii: Bărbatul care a murit în faţa spitalului din Băneasa nu putea fi salvat.Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, susţine că bărbatul care a murit la poarta spitalului din Băneasa, judeţul Constanţa, nu putea fi salvat, chiar dacă instituţia sanitară ar fi fost deschisă. Nici spitalul, nici medicii nu erau pregătiţi pentru un astfel de caz, susţine ministrul. Cseke este contrazis însă de un localnic din Băneasa care a fost salvat dintr-o situaţie similară, chiar la spitalul din localitate.Ministrul Sănăţii susţine că spitalul din Băneasa nu era dotat cu aparatura necesară pentru a rezolva cazurile de infarct. Realitatea îl contrazice însă pe ministru. Anul trecut, un bărbat care suferise un infarct a fost salvat de medicii de la spitalul din Băneasa. Ulterior, el a fost trimis la Constanţa.Constănţeanul crede că dacă spitalul din localitate nu ar fi fost închis de autorităţi, bărbatul care a murit ar fi avut o şansă la viaţă.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

CINISMUL PEDELACHEULUI PENALGELU VISAN”DON JUAN” FATA DE OAMENI SI FATA DE MODERATOR!

8 apr.

CINE ESTE GELU VISAN, ACEST DEPUTAT CINIC SI FARA SUFLET CA SI STAPANUL SAU MALEFIC TRAIAN BASESCU ROMANIA LIBERA DESPRE MANA „DREAPTA A LUI RADU BERCEANUGELU VISAN-PEDAGOGU’ DEPUTATUL PD-L „DON JUAN”11 Martie 2009Deputatul PDL Gelu Visan este un tip cu succes la femei. Un love story de acum 16 ani i-a schimbat insa radical viata: in 1993, pe cand era pedagog la Liceul „Traian Vuia” din Craiova, Gelu a fost acuzat de eleva Daniela dintr-a X-a H ca a batut-o si a intretinut relatii sexuale cu ea. Incidentul nu a ajuns la politie, dar la scurt timp Visan a iesit din invatamant.Gelu Visan este proaspat deputat PDL de Dolj si mana dreapta a senatorului Radu Berceanu. La inceputul anilor ‘90, el era pedagog la caminul Liceului „Traian Vuia” din Craiova, acolo unde viitorul sau sef de partid, Radu Berceanu, a fost profesor de aeronautica in perioada 1980-1989. Asadar, in cursul anului ‘93, tanarul de 27 de ani avea succes la fete si aspiratii inalte. Unul dintre love story-urile lui Gelu nu a mers insa prea bine, eleva B.D. dintr-a X-a H acuzandu-l ca a batut-o si a violat-o. Intreaga poveste a fost consemnata intr-un proces-verbal al Consiliului de Administratie din care nu lipsesc referirile la chefurile pana in zori, bataile cu coada maturii si multe altele.La punctul 2 de pe ordinea de zi a sedintei Consiliului de Administratie din 4 mai 1993, directorul de atunci al liceului, Constantin Gheorghe, a ridicat problema disciplinara a pedagogului Visan, „care a avut discutii cu o eleva, chiar discutii aprinse, a batut-o”. Profesorii au dat citire declaratiei elevei B.D., „prin care arata cum s-a intamplat timp destul de indelungat, chiar si relatii intime”, apoi au propus audierea elevei si a pedagogului. Potrivit procesului-verbal, eleva „arata ca a fost la pedagog acasa, arata unde sta, a fost batuta cu coada de la matura in camin” pentru ca a pus pasta de dinti pe usa de la camera lui Gelu. Intrebata de ce a ascuns timp indelungat relatia cu Visan, eleva a raspuns ca „ii este frica de domnul pedagog si vrea sa plece de la aceasta scoala. Este incredintata ca dansul cunoaste multi golani si o va bate”. Toti cei sase profesori consemnati in procesul-verbal l-au considerat pe Visan „vinovat” si l-au atentionat „sa nu se ia de eleva sau sa ia alte masuri impotriva ei”. La scurt timp, pedagogul a iesit din invatamant, iar eleva a fost mutata de parinti la alt liceu. La 16 ani de la acest incident, Visan a ajuns deputat. El afirma despre aceasta poveste ca „e o facatura” si sustine ca nu-si aminteste sa fi ajuns in fata Consiliului de Administratie. „Am fost pedagog timp de cinci ani si nu am fost chemat in fata vreunui consiliu. Puteau sa fie tot felul de povesti in vremea aia. Raspundeam de internatul de fete, unde au stat in acei ani mii de eleve. Cum credeti ca as fi putut sa fac asa ceva in anul in care m-am casatorit si dupa ce statusem o perioada lunga in spital?”, a spus actualul deputat. Tatal elevei, intrebat de presa despre incidentul de acum 16 ani, a spus: „Visan a pus ochii pe ea, ca era cea mai frumoasa. A mintit-o, a atras-o la el acasa si a batjocorit-o”.Directorul de acum al Grupului scolar „Traian Vuia”, Gheorghe Popa, spune ca isi aduce aminte de incidentul in care a fost implicat pedagogul Visan, ca si alti profesori care activau pe atunci in unitatea de invatamant: „Imi amintesc ca la vremea respectiva a fost un incident prin care pedagogul a fost in discutie. Nu stiu cat de serioasa este povestea de nu s-a ajuns mai departe. Va dati seama ca erau acuzatii destul de grave. Eleva era minora si interna, iar cu parintii nu stiu daca se putea intelege, ca nu locuiau in oras. Chiar ne-am adus aminte, dupa atatia ani, de acest incident, eu si cativa dintre profesorii care erau la acea vreme in liceu, pentru ca s-a mai auzit de aceasta poveste anul trecut. Ce a decis Consiliul de Administratie la acea data chiar nu stiu, pentru ca nu faceam parte din el”.Confruntare în direct între Gelu Vişan şi Răzvan DumitrescuDezbatere aprinsă, în cadrul emisiunii Subiectiv, pe tema bărbatului decedat în fața unuia din spitalele închise de Ministerul Sănătății. Deputatul PDL Gelu Vişan s-a arătat nemulțumit de modul în care Antena 3 a prezentat cazul și a intrat în conflict cu moderatorul Răzvan Dumitrescu.Democrat-liberalul acuză atât emisiunea „Subiectiv”, cât şi întregul post Antena 3 de faptul informează fals cetăţenii, întrucât spitalul la care ar fi trebuit să ajungă bărbatul nu avea secţiile autorizate pentru a-l trata.Indignat de încercările lui Vişan de a transmite responsabilitatea mai departe, Răzvan Dumitrescu se sprijină de biroul PDL-istului, lăsând impresia acestuia că ar fi dat cu pumnul în masă.Moderatorul explică într-un final că gestul nu a fost unul violent, întrucât în caz contrar ar fi sărit paharele de pe masă.Un bărbat a murit în faţa spitalului din Bălceşti, Vâlcea, unitate desfiinţată la începutul lunii aprilie. Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, a fost transportat cu maşina personală a unui vecin dintr-o localitate aflată la 50 de kilometri de Bălceşti.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Bangles Walk Like An Egyptian New Year 1987

8 apr.

Walk Like An Egyptean!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

BANGLES-Eternal Flame Live New Year’s Eve

8 apr.

Eternal Flame!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

FLY PROJECT – Goodbye (official video by Fly Records, Roton & Ador Media …

8 apr.

Goodbye!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Michelle Branch – „Goodbye To You” Official Music Video

8 apr.

Goodbye To You!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

PRIVEGHI LA SPITALUL CODLEA!

8 apr.

In aceasta seara in jurul orelor 20:00 , mai multi locuitori ai orasului Codlea s-au intalnit in fata defunctului spital municipal Codlea pentru a aprinde lumanari si pentru a se ruga, in speranta ca poate Cel de Sus va face o minune si le va readuce spitalul din morti. Cei prezenti au cantat “Hristos a inviat din morti” si “Desteapta-te romane“. Conform spuselor consilierului Erwin Albu prezent la priveghi, cetatenii vor fi si in urmatoarele doua seri langa crucea spitalului pentru a aprinde lumanari.

PEDELACHEUL LUI TRAIAN BASESCU,CRISTIAN PREDA:BASESCU TREBUIE SA RAMANA PRESEDINTE PANA IN 2014!

8 apr.

Traian Băsescu trebuie să rămână la Palatul Cotroceni până în 2014, iar Opoziţia trebuie să înţeleagă acest lucru şi să-şi păstreze atribuţiile în limitele constituţionale, spune europarlamentarul Cristian Preda, într-un interviu acordat MEDIAFAX.
„Traian Băsescu are o mare experienţă politică. Eu cred că trebuie să rămână preşedinte până în 2014. Este un preşedinte pe care l-au ales românii. Opoziţia trebuie să înţeleagă acest lucru şi să facă ceea ce face opoziţia în limitele constituţionale. Cred că este nevoie de asumarea mandatului său până la capăt. Eu îl susţin în continuare, în ideea ducerii mandatului până în 2014”, spune europarlamentarul PDL.

Totodată, spune Preda, din punct de vedere politic, Traian Băsescu a avut parte de o experienţă mult mai bogată decât ceilalţi preşedinţi, întrucât a avut şi suspendare, şi guvernare „în toate variantele posibile”.

UN ADEVARAT ROMAN,GEORGE BRAILOIU A SALVAT ONOAREA ROMANIEI:CASTIGAND LICITATIA PRIN CARE A CUMPARAT INTREG PACHETUL DE MANUSCRISE A LUI EMIL CIORAN-MAE-NEAVAND BANI!

8 apr.

|
UN ADEVARAT PATRIOT ROMAN:GEORGE BRAILOIU A CUMPARAT INTREG PACHETUL DE MANUSCRISE A FILOZOFULUI SI SCRIITORULUI EMIL CIORAN PE CARE IL VA DONA ROMANIEI-MAE NU AVEA BANI ,NICI MINSTERUL CULTURII

Statul roman s-a aflat in imposibilitatea de a achizitiona manuscrisele lfilosofului si scriitorului Emil Cioran, la fel cum n-a reusit sa isi adjudece decat o mica parte din opera marelul Constantin Brancusi. Si sa mai spunem ca am fi fost la un pas sa pierdem si aceste manuscrise daca n-ar fi intevenit in licitatie tot un roman care sa la cumpere. Macar sa ramana in tara, desi, conform unor informatii pe care le detinem, George Brăiloiu, proprietarul companiei KDF Energy care a cumpărat manuscrisele lui Cioran la licitaţie s-ar putea sa le doneze statului, Bibliotecii Centrale. Oricum, e sigur ca-i va lasa pe cercetatorii romani sa le consulte si, eventual, sa le fotocopieze, dupa cum a declarat unul din consilierii omului de afaceri.

La licitatia ce a avut loc joi, la Paris, George Brailoiu – care a licitat din SUA, prin telefon – a oferit întreaga sumă la care s-a ajuns prin licitarea fiecărui obiect în parte, de 405.000 de euro. Biblioteca Centrală Universitară (BCU) şi Televiziunea Română (TVR), care au participat împreună la licitaţia manuscriselor şi documentelor lui Emil Cioran, nu au reuşit să achiziţioneze niciun obiect al scriitorului. Asta pentru ca nu au dorit sa cumpere intreg pachetul ci numai o parte din manuscrise. Brailoiu a beneficiat de una din clauze care spune ca licitiatia se va desfasura si va da castig de cauza celui care va licita pentru intreg pachetul. Manuscrisele lui Cioran vor fi aduse în ţară in acest weekend.

„S-a licitat mult mai mult decât ne aşteptam. Toţi cei care reuşiseră să achiziţioneze ceva au pierdut la final. A fost mult peste posibilităţile noastre”, au mai spus reprezentanţii TVR. Biblioteca Centrală Universitară (BCU) din Bucureşti şi Televiziunea Română (TVR) au decis să liciteze împreună pentru toate manuscrisele şi obiectele personale ale lui Emil Cioran, evaluate de specialişti la o valoare totală de până în 100.000 de euro, care au fost scoase la vânzare joi, la Paris, de casa Binoche şi Giquello, a declarat directorul BCU Mireille Rădoi. Numai ca Brailoiu a lictat o suma de patru ori peste evaluarile expertilor care a luat prin surprindere inclusiv pe organizatori. Licitatia a fost fara drept de apel. Brailoiu sustine ca a apelat la acest gest intrucat a dorit ca „intregul pachet cu manuscrise Cioran sa se afle intr-un singur loc, la un roman, daca TVR si BCU isi manifestasera intentia de a achizitiona doar fragmente din acesta valoroasa colectie pentru romani.”, dupa cum declara despre acest eveniment.

Interesant si cine este acest George Brailoiu. Acesta este cunoscut ca „Avocatul care scoate milioane de euro din aer”. Acesta a vandut în ultimii ani aer de peste 100 de milioane de euro. Urmatorii ani vor pune în miscare industrii de miliarde, intrucat certificatele de emisii devin o afacere tot mai complicata. Fireste, afacerile lui sunt in sferaprotectiei mediului, a poluarii si a poluatorilor. El este liderul vanzatorilor de certificate cu emisii de carbon din Romania. Cu alte cuvinte, cumpara fum si vinde aer. Nimeni n-ar fi crezut ca asta poate fi o afacere extrem de profitabila, mai ales in Romania. Ei bine, tocmai in tara noastra, care se afla printre liderii mondiali ai poluarii, acesta afacere se dovedeste a fi extrem de rentabila.

George Brailoiu are 12 angajati cu totul la firma, incluzand aici pe cei din Romania, Bulgaria, Grecia si Lituania. In sine, tradingul cu certificate de carbon nu e un business care are nevoie de multi oameni. In 2007, principalele activitati ale lui Brailoiu erau iahtingul si bursa. Se inscrisese in cluburi precum cele din Sardinia sau din New York, participa la cupe de iahting celebre si dadea mana acolo cu cei mai importanti bancheri si oameni de afaceri ai lumii. Intrarea in afacerile cu aer nu l-a impiedicat sa isi vada in continuare de barcile lui: are doua, iar cu una dintre ele a castigat locul al treilea la competitia Rolex Swan din 2010.

George Brailoiu si-a dat seama ca aderarea Romaniei la UE va insemna si nasterea unui nou business pe plan local, cel al certificatelor de emisii – care reprezinta dreptul companiilor de a polua. A infiintat KDF Energy si a intrat pe piata in 2008, incepand sa cumpere direct certificate din schema de emisii 2008-2012. Piata certificatelor de emisii de dioxid de carbon isi are radacinile in 1997, cand a fost semnat de catre 183 de tari protocolul de la Kyoto. Romania a primit un set de certificate in 2007, dar cea mai mare cantitate (350 de milioane) este in curs de intrare, esalonat anual, in contul celor 229 de companii romanesti anual pana in 2012, cand expira prima perioada de angajament a Protocolului de la Kyoto.

ROMANIA REGIMULUI BASESCU RISCA EXCLUDEREA DIN CONSILIUL EUROPEI:DACA SE OPUNE EXECUTARII A TREI DECIZII CEDO!

8 apr.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
Web: http://www.echr.coe.int/echr

ETAPA INITIALA

Conventia europeana a drepturilor omului din 1950

Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, elaborata �n cadrul Consiliului Europei, deschisa pentru semnare la Roma, la 4 noiembrie 1950, a intrat �n vigoare �n septembrie 1953. �n spiritul autorilor sai, este vorba de luarea primelor masuri menite sa asigure garantarea colectiva a unora din drepturile enumerate �n Declaratia universala a drepturilor omului din 1948.

Conventia consacra, pe de o parte, o serie de drepturi si libertati civile si politice si stabilea, pe de alta parte, un sistem viz�nd garantarea, respectarea de catre statele contractante a obligatiilor asumate de acestea. Trei institutii �si �mparteau responsabilitatea acestui control: Comisia Europeana a Drepturilor Omului (�nfiintata �n 1954), Curtea Europeana a Drepturilor Omului (instituita �n 1959) si Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, compus din ministrii afacerilor externe ai statelor membre sau din reprezentantii lor.

Conform Conventiei din 1950, statele contractante si, acolo unde acestea din urma au acceptat dreptul de pl�ngere individuala, solicitantii individuali (particulari, grupuri de particulari sau organizatii neguvernamentale) puteau adresa Comisiei pl�ngeri contra statelor contractante pe considerentul ca ar fi violat drepturile garantate de Conventie.

Cererile faceau mai �nt�i obiectul unei examinari preliminare de catre Comisie, care se pronunta �n privinta admisibilitatii lor. Cele care erau retinute faceau obiectul unei �ncercari de reglementare amiabila. �n caz de esec, Comisia redacta un raport care stabilea faptele si formula un aviz privind fondul afacerii. Raportul se transmitea Comitetului Ministrilor.

Atunci c�nd statul acuzat a acceptat jurisdictia obligatorie a Curtii, Comisia si oricare stat contractant interesat dispunea de un termen de trei luni, de la data transmiterii raportului catre Comitetul Ministrilor, pentru a aduce cazul �n fata Curtii, pentru ca aceasta sa ia o hotar�re definitiva si obligatorie. Persoanele particulare nu erau abilitate sa sesizeze Curtea. Daca un caz nu era deferit Curtii, Comitetul Ministrilor hotara daca s-a violat sau nu Conventia si acorda, daca era cazul, satisfactie echitabila victimei. El era de asemenea raspunzator de supravegherea executarii hotar�rilor Curtii.

EVOLUTIA ULTERIOARA

De la intrarea �n vigoare a Conventiei, dezvoltari importante au intervenit ca urmare a adoptarii unui numar de treisprezece Protocoale aditionale. Protocoalele nr. 1, 4, 6, 7, 12 si 13 au adaugat drepturi si libertati celor consacrate de Conventie. Protocolul nr. 2 a conferit Curtii puterea de a emite avize consultative. Protocolul nr. 9 a deschis petitionarilor individuali posibilitatea de a-si prezenta cauza �n fata Curtii, sub rezerva ratificarii instrumentului respectiv de catre statul acuzat si a acceptarii de catre un comitet de filtrare. Protocolul nr.11 a restructurat mecanismul de control. Celelalte Protocoale se refereau la organizarea institutiilor �nfiintate de Conventie si la procedura de urmat �n fata acestora.

�ncep�nd din 1980, cresterea continua a numarului de cazuri aduse �n fata organelor Conventiei a facut tot mai dificila sarcina de a mentine durata procedurilor �n limite acceptabile. Supra�ncarcarea sistemului a avut ca efect prelungirea excesiva a procedurii, care putea sa dureze cinci ani de la introducerea pl�ngerii si p�na la decizia finala. Situatia s-a agravat odata cu aderarea de noi state contractante �ncep�nd din 1990. Fata de 404 cazuri �nregistrate �n 1981, Comisia a �nregistrat 2.037 cazuri �n 1993 si 4.750 �n 1997.

O reforma a mecanismului de control instituit prin Conventie se dovedea necesara ca urmare a multiplicarii numarului de pl�ngeri, a cresterii continue a complexitatii lor si a extinderii Consiliului Europei, care a trecut de la 23 la 40 de state membre �ntre 1989 si 1996. Este contextul �n care un nou protocol la Conventia europeana a drepturilor omului, Protocolul nr. 11, a creat o Curte unica si permanenta care a �nlocuit cele doua institutii precedente. Scopul reformei, fixat de sefii de stat si de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei reuniti la Viena la 9 octombrie 1993, a fost de a creste eficacitatea mijloacelor de protectie, de a reduce durata procedurilor, de a face sistemul accesibil fiecarei persoane si de a mentine nivelul ridicat al protectiei drepturilor omului. Rolul decizional al Comitetului Ministrilor a fost desfiintat.

�n perioada celor trei ani de la intrarea �n vigoare a Protocolului nr. 11 numarul cazurilor aduse �n fata Curtii a �nregistrat o crestere extraordinar de mare: de la 5.979 �n 1998 la 13.858 �n 2001, reprezent�nd o crestere de aproximativ 130%. Preocuparile �n ceea ce priveste capacitatea Curtii de a face fata situatiei create n-au �nt�rziat sa apara. �n aceste conditii si-a croit drum ideea unei noi reforme. Conferinta ministeriala cu privire la drepturile omului (Roma, 3-4 noiembrie 2000), convocata pentru a marca cea de-a 50-a aniversare a deschiderii spre semnare a Conventiei europene a drepturilor omului, a adoptat o declaratie referitoare la „Curtea Drepturilor Omului pentru Europa” prin care Comitetul Ministrilor a fost chemat sa „initieze, c�t mai cur�nd posibil, un studiu aprofundat al diferitelor posibilitati si optiuni �n vederea asigurarii eficacitatii Curtii �n lumina noii situatii”.

Pe temeiul acestei Declaratii, Comitetul Ministrilor a creat, �n februarie 2001, un Grup de evaluare, care si-a prezentat raportul �n septembrie 2001. Grupul a recomandat elaborarea unui proiect de protocol la Conventie prin care Curtea sa fie autorizata sa decline examinarea pl�ngerilor care nu ridica nici un aspect de fond potrivit Conventiei.

De asemenea, Grupul a recomandat �ntocmirea unui studiu de fezabilitate viz�nd „crearea �n cadrul Curtii a unei divizii noi si separate pentru examinarea preliminara a pl�ngerilor”. La 8 noiembrie 2001, Comitetul Ministrilor a adoptat o declaratie �n termenii careia raportul grupului de evaluare a fost salutat �n mod calduros; totodata, s-au dat instructiuni Delegatilor ministrilor sa procedeze la examinarea urgenta a tuturor recomandarilor, inclusiv cele referitoare la adoptarea unui protocol de amendare a Conventiei.

NOUA CURTE EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

Perioada de tranzitie

Depinz�nd de ratificarea de catre ansamblul statelor contractante, intrarea �n vigoare a Protocolului nr. 11 a avut loc la 1 noiembrie 1998, la un an dupa depunerea pe l�nga Consiliul Europei a ultimului instrument de ratificare. Conceput ca o perioada pregatitoare, termenul mentionat, de un an, a permis, �ntre altele, alegerea judecatorilor. Acestia au avut o serie de reuniuni pentru a lua masurile organizatorice si procedurale necesare pentru functionarea Curtii. Astfel, ei si-au ales presedintele, doi vicepresedinti (de asemenea presedinti de sectiune), doi presedinti de sectiune, patru vicepresedinti de sectiune, un grefier si doi grefieri adjuncti. Ei au redactat si un nou regulament.

Noua Curte Europeana a Drepturilor Omului a �nceput sa functioneze la 1 noiembrie 1998, data intrarii �n vigoare a Protocolului nr. 11. La 31 octombrie 1998, vechea Curte si-a �ncetat existenta. Totusi, conform Protocolului nr. 11, Comisia va continua timp de un an (p�na la 31 octombrie 1999) sa instrumenteze cazurile declarate admisibile de catre ea �nainte de data intrarii �n vigoare a Protocolului nr. 11.

Organizarea Curtii

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, instituita de Conventia amendata de Protocolul nr. 11, se compune dintr-un numar de judecatori egal cu acela al statelor contractante. Compozitia Curtii numara 45 de judecatori �n prezent. Nu exista nici o restrictie �n ceea ce priveste numarul de judecatori de aceeasi nationalitate. Judecatorii sunt alesi de fiecare data pentru sase ani, de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Totusi, mandatul unei jumatati din numarul judecatorilor alesi la primele alegeri va expira dupa trei ani, astfel �nc�t re�nnoirea mandatelor unei jumatati din numarul judecatorilor sa se faca la fiecare trei ani.

Judecatorii �si desfasoara activitatea cu titlu individual si nu reprezinta nici un stat. Ei nu pot exercita vreo activitate incompatibila cu obligatiile lor de independenta si impartialitate sau cu disponibilitatea ceruta de o activitate exercitata pe timp complet. Mandatul judecatorilor expira la atingerea v�rstei de saptezeci de ani.

Curtea, �n plenul ei �si alege presedintele, doi vicepresedinti si doi presedinti de sectiune pe o perioada de trei ani. Actualul presedinte al Curtii este Luzius Wildhaber (Elvetia).

Conform regulamentului sau, Curtea este formata din patru sectiuni, a caror compozitie, fixata pe trei ani, trebuie sa fie echilibrata at�t din punct de vedere geografic, c�t si din punct de vedere al reprezentarii pe sexe si tin�nd seama de diferitele sisteme juridice existente �n statele contractante. Fiecare sectiune este prezidata de un presedinte, doi dintre presedintii de sectiune fiind �n acelasi timp vicepresedinti ai Curtii. Presedintii de sectiune sunt asistati si, daca este cazul, sunt �nlocuiti de vicepresedintii de sectiune.

Comitete formate din trei judecatori sunt constituite pe o perioada de 12 luni, �n cadrul fiecarei sectiuni. Acestea reprezinta un element important al noii structuri, �ntruc�t ele efectueaza o mare parte din munca de filtrare efectuata p�na acum de Comisie.

Camere din sapte membri sunt constituite �n cadrul fiecarei sectiuni, pe baza sistemului rotatiei, presedintele de sectiune si judecatorul ales �n numele statului interesat particip�nd de drept. Atunci c�nd judecatorul ales �n numele statului interesat nu este membru al sectiunii, el participa �n calitate de membru de drept al camerei. Membrii sectiunii care nu sunt membri plini ai Camerei iau parte ca membri supleanti.

Compusa din saptesprezece judecatori, Marea Camera este constituita pentru o durata de trei ani. �n afara membrilor de drept � presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectiuni � ea se compune, dupa sistemul rotatiei, pornind de la doua grupe care alterneaza la fiecare noua luni si a caror compozitiei se doreste echilibrata din punct de vedere geografic si tine seama de diferitele sisteme juridice existente �n statele contractante.

Curtea dispune de o Grefa condusa de un grefier ales de plenul acesteia si plasat sub autoritatea presedintelui Curtii. El este asistat de unul sau mai multi grefieri adjuncti alesi de asemenea de plenul Curtii. Fiecare dintre cele patru sectiuni judiciare este asistata de un grefier si un grefier adjunct.

Rolul grefei este acela de a asigura Curtii sprijinul juridic si administrativ �n exercitarea functiunilor sale judiciare. Ea se compune din juristi, personal tehnic si administrativ si traducatori.

Sarcina principala a Grefei consta �n tratarea si pregatirea �n vederea deciziei a cererilor mentionate de indivizi Curtii. Juristii Grefei sunt repartizati �n 20 de divizii. �n afara diviziilor care se ocupa cu tratarea cererilor, Grefa dispune si de o serie de divizii pentru urmatoarele sectoare de activitate: informatica, informatie privind jurisprudenta si publicatiile, cercetare si biblioteca, relatiile cu presa si publicul, administratia interna. Exista, de asemenea, doua divizii lingvistice si un birou central care gestioneaza corespondenta, dosarele si arhivele Curtii. �n prezent numarul total al personalului de care dispune Grefa este de 500.

Procedura în fata Curtii

1. Generalitati
Fiecare stat contractant (cerere statala) sau orice persoana particulara care se considera victima violarii Conventiei (cerere individuala) poate adresa direct Curtii de la Strasbourg o cerere invoc�nd violarea de catre un stat contractant a unuia din drepturile garantate de Conventie. O nota pentru �ndrumarea petitionarilor si formulare de cerere pot fi obtinute de la grefa.

Procedura �n fata noii Curti europene a drepturilor omului este adversativa si publica. Audientele sunt publice, daca Camera/Marea Camera nu decide altfel din cauza unor circumstante exceptionale. Memoriile si alte documente depuse la grefa Curtii de catre parti sunt accesibile publicului.

Solicitantii individuali pot supune ei �nsisi cererile, dar se recomanda reprezentarea de catre un avocat si aceasta este chiar necesara pentru audieri sau dupa ce cererea a fost declarata admisibila. Consiliul Europei a �nfiintat un sistem de asistenta juridica pentru reclamantii care nu au resurse suficiente.

Limbile oficiale ale Curtii sunt franceza si engleza, dar cererile pot fi redactate �n una din limbile oficiale ale statelor contractante. �ndata ce solicitarea a fost declarata admisibila, trebuie utilizata una din limbile oficiale ale Curtii, daca presedintele Camerei/Marii Camere nu autorizeaza folosirea �n continuare a limbii folosite �n cerere.

2. Procedura referitoare la admisibilitate
Fiecare cerere individuala este repartizata unei sectiuni al carei presedinte desemneaza un raportor. Dupa o examinare preliminara a cazului, raportorul hotaraste daca acesta trebuie examinat de un comitet de trei membri sau de o camera.

Un comitet poate declara, �n unanimitate, o cerere inadmisibila sau sa o stearga de pe rolul Curtii atunci c�nd o astfel de hotar�re poate fi luata fara alta examinare.

�n afara cazurilor care le sunt repartizate direct de raportori, camerele au cereri individuale nedeclarate inadmisibile de comitetul celor trei membri, precum si cereri statale. Ele se pronunta �n privinta admisibilitatii ca si a fondului cererilor, �n general prin decizii separate, dar c�nd este cazul, prin decizii unice.

Camerele pot oric�nd sa renunte �n favoarea unei Mari Camere atunci c�nd un caz ridica o problema grava de interpretare a Conventiei, sau daca solutionarea problemei poate conduce la o contradictie cu hotar�rea data anterior de Curte, cu conditia ca una din parti sa nu se opuna �n termen de o luna de la data notificarii intentiei de renuntare a Camerei.

Prima etapa a procedurii este de obicei scrisa.

Luate cu majoritate de voturi, hotar�rile Camerei privind admisibilitatea trebuie sa fie motivate si aduse la cunostinta publicului.

3. Procedura referitoare la fond
�ndata ce Camera a hotar�t sa admita cererea, ea poate invita partile sa supuna probe suplimentare si observatii scrise, inclusiv �n ceea ce �l priveste pe reclamant, o eventuala cerere de „satisfactie echitabila” si sa asiste la o audiere publica privind fondul cauzei.

Presedintele Camerei poate, �n interesul unei bune administrari a dreptatii, sa invite sau sa autorizeze orice stat contractant care nu este parte la procedura, sau orice persoana interesata �n afara reclamantului, sa faca observatii scrise, sau, �n �mprejurari exceptionale, sa ia parte la audiere. Un stat contractant al carui cetatean este petitionar �n caz poate interveni de drept.

�n cursul procedurii referitoare la fond, tratative destinate �ncheierii unei reglementari amiabile pot fi duse prin intermediul grefierului. Aceste negocieri sunt confidentiale.

4. Hotarârile
Camerele iau hotar�ri cu majoritate de voturi. Fiecare judecator care ia parte la examinarea cazului are dreptul de a anexa hotar�rii, fie opinia sa separata � concordanta sau diferita – fie o simpla declaratie de dezacord.

�n decurs de trei luni de la data pronuntarii hotar�rii unei camere, oricare parte poate solicita ca afacerea sa fie deferita Marii Camere, daca ea ridica o problema grava referitoare la interpretarea sau la aplicarea Conventiei sau a Protocoalelor sale, sau o problema grava cu caracter general. Astfel de cereri sunt examinate de un colegiu de cinci judecatori ai Marii Camere, compus din presedintele Curtii, presedintii sectiunilor, cu exceptia presedintelui sectiunii de care apartine camera care a emis hotar�rea, si un alt judecator, ales, prin rotatie, dintre judecatorii care nu au fost membrii camerei initiale.

Hotar�rea Camerei devine definitiva la expirarea termenului de trei luni sau mai �nainte daca partile declara ca nu au intentia de a face apel la Marea Camera sau daca colegiul de cinci judecatori a respins asemenea cerere.

Daca colegiul accepta cererea, Marea Camera se pronunta asupra cazului cu majoritate de voturi sub forma unei hotar�ri care este definitiva.

Toate hotar�rile definitive ale Curtii sunt obligatorii pentru statele p�r�te �n cauza.

Controlarea executarii deciziilor Curtii si constatarea �ncalcarilor survenite revine Comitetului Ministrilor, care asigura, �n special, adoptarea de catre state a masurilor generale (modificarea legislatiei, jurisprudentei, reglementarilor si practicilor) necesare evitarii noilor �ncalcari. El verifica, de asemenea, efectuarea platii catre reclamant/a a satisfactiei echitabile acordate de Curte si, �n anumite cazuri, aplicarea masurilor concrete care garanteaza o reparatie integrala (redeschiderea procedurii, ridicarea unei decizii de interdictie sau a unei ordonante de confiscare, stergerea mentiunilor din cazierul judiciar, acordarea unui permis de sedere etc.).

Pl�ngerile individuale se refera la chestiuni din ce �n ce mai diverse:

disparitii si asasinate;
tortura si rele tratamente pentru detinuti;
privarea arbitrara de libertate;
absenta accesului la un tribunal;
absenta unui proces echitabil într-un timp rezonabil;
ascultarea telefoanelor;
deportarea si extradarea;
discriminarea homosexualilor;
libertatea presei;
drepturile parintilor copiilor plasati în institutii;
ingerinte asupra dreptului la proprietate;
dezvoltarea partidelor politice.

5. Avizele consultative
Curtea poate, la cererea Comitetului Ministrilor, sa emita avize consultative asupra problemelor juridice privind interpretarea Conventiei si a Protocoalelor sale. Hotar�rea Comitetului Ministrilor de a cere avizul Curtii este luata cu majoritate de voturi.

Cererile de avize consultative sunt examinate de Marea Camera, ale carei opinii sunt adoptate cu majoritate de voturi. Fiecare judecator poate sa-i anexeze fie expozeul opiniei sale separate � concordanta sau diferita � fie o simpla declaratie de dezacord.

NOUA CURTE EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

Curtea poate, la cererea Comitetului Ministrilor, sa emita avize consultative asupra problemelor juridice privind interpretarea Conventiei si a Protocoalelor sale. Hotarârea Comitetului Ministrilor de a cere avizul Curtii este luata cu majoritate de voturi. Cererile de avize consultative sunt examinate de Marea Camera, ale carei opinii sunt adoptate cu majoritate de voturi. Fiecare judecator poate sa-i anexeze fie expozeul opiniei sale separate � concordanta sau diferita � fie o simpla declaratie de dezacord.
�n ciuda reformei de functionare a Curtii efectuate �n 1998, instanta de la Strasbourg este din nou amenintata cu sufocarea datorita afluxului ne�ncetat de cereri. Relevant �n acest sens este raportul final supus Comitetului Ministrilor de Comisia permanenta pentru drepturile omului �n 2003. Astfel, raportul face referire la situatia creata �ntr-un singur an, 2003, �n cursul caruia Curtii i-au fost �naintate aproximativ 39.000 de cereri. Dintre acestea, doar 753 au fost declarate admisibile, peste 90% dintre cererile primite fiind declarate inacceptabile si sterse de pe rol. �n acelasi an 2003 Curtea a emis 703 hotar�ri, dintre care cca. 60% priveau cazuri repetitive, invoc�nd probleme de fond examinate deja de Curte. Pentru a depasi situatia de blocaj mentionata, Comisia permanenta pentru drepturile Omului a propus efectuarea unei noi reforme a sistemului existent. Retin�nd propunerea, Comitetul Ministrilor a adoptat, cu ocazia sesiunii sale din mai 2004, Protocolul nr. 14 la Conventia europeana a drepturilor omului av�nd drept finalitate reforma preconizata de Comisia permanenta pentru drepturile omului. Imediat dupa adoptare, Protocolul nr. 14 a fost semnat de 17 state: Armenia, Croatia, Elvetia, Estonia, Danemarca, Franta, Georgia, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Rom�nia si Slovenia. Viz�nd �ntarirea eficacitatii Curtii, reforma se adreseaza �n special urmatoarelor trei aspecte: prevenirea violarilor drepturilor omului la nivel national si ameliorarea recursurilor interne, optimizarea eficacitatii de triere si de tratare a cererilor, ameliorarea si accelerarea executarii hotar�rilor Curtii. Sintetizate, solutiile concrete propuse constau �n urmatoarele masuri de remediere:

1. Pentru executarea mai eficace la nivel national se are �n vedere adoptarea de catre Comitetul Ministrilor a trei recomandari privind formarea si educarea universitara, verificarea compatibilitatii legislatiilor si practicii cu prevederile Conventiei europene a drepturilor omului si ameliorarea recursurilor interne.

2. Pentru o functionare mai eficienta a Curtii Protocolul nr. 14 la Conventie aduce �n principal urmatoarele trei schimbari: – Cazuri evident inadmisibile: hotar�rile de admisibilitate �n aceste cazuri, adoptate �n prezent de un comitet format din trei judecatori, vor fi luate de un singur judecator, asistat de raportori ce nu fac parte din organele judiciare. – Cazuri repetitive: c�nd cazul face parte dintr-o serie rezult�nd din aceeasi deficienta structurala la nivel national, se propune ca el sa fie declarat admisibil si transat de un comitet format din trei judecatori � �n locul unei camere de sapte judecatori � �n cadrul unei proceduri simplificate. – Un nou criteriu de admisibilitate: pentru a asigura o suplete mai mare a Curtii, se prevede o noua conditie de admisibilitate � pe l�nga cele existente precum epuizarea cailor de recurs interne, termenul de sase luni. Conform noului criteriu, Curtea va putea declara inadmisibile cazurile �n care petentul nu a suferit un prejudiciu important, cu conditia ca „respectarea drepturilor omului” sa nu oblige Curtea sa examineze cazul pe fond si sa nu respinga nici un caz care nu a fost examinat �n mod corespunzator de un tribunal intern.

3. Pentru executarea mai eficace a hotar�rilor Curtii, Comitetul Ministrilor va fi autorizat, �n termenii Protocolului nr. 14, sa introduca o procedura �n fata Curtii imediat ce un stat refuza sa se conformeze hotar�rii Curtii (o decizie �n acest sens se adopta de Comitetul Ministrilor cu majoritatea de doua treimi). Pentru a putea supraveghea executarea hotar�rilor Curtii si a decide masurile ce se impun, Comitetul Ministrilor va putea, de asemenea, sa ceara Curtii interpretarea unei hotar�ri.

4. Modificarea mandatului judecatorilor: potrivit dispozitiilor Protocolului nr. 14, mandatul judecatorilor nu va mai fi de sase ani reeligibil, ci de noua ani nereeligibili.

ANEXA I
Titlurile articolelor Conventiei europene a drepturilor omului introduse de Protocolul nr. 11

Conventia din 1950
Articolul 2: Dreptul la viata
Articolul 3: Interzicerea torturii
Articolul 4: Interzicerea sclaviei si a muncii fortate
Articolul 5: Dreptul la libertate si securitate
Articolul 6: Dreptul la un proces echitabil
Articolul 7: Nici o pedeapsa fara lege
Articolul 8: Dreptul la respectarea vietii personale si familiale
Articolul 9: Libertatea de gândire, constiinta si religie
Articolul 10: Libertatea de expresie
Articolul 11: Libertatea de întrunire si asociere
Articolul 12: Dreptul la casatorie
Articolul 13: Dreptul la o despagubire efectiva
Articolul 14: Interzicerea discriminarii

Protocolul nr. 1
Articolul 1: Protectia proprietatii
Articolul 2: Dreptul la educatie
Articolul 3: Dreptul la alegeri libere

Protocolul nr. 4
Articolul 1: Interzicerea detentiei pentru datorie
Articolul 2: Libertatea de circulatie
Articolul 3: Interzicerea expulzarii nationalilor
Articolul 4: Interzicerea expulzarilor colective ale strainilor

Protocolul nr. 6
Articolul 1: Abolirea pedepsei cu moartea

Protocolul nr. 7
Articolul 1: Garantii procedurale în caz de expulzare a strainilor
Articolul 2: Dreptul la dublu grad de jurisdictie în probleme penale
Articolul 3: Dreptul la indemnizatie în caz de eroare juridica
Articolul 4: Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori
Articolul 5: Egalitatea între soti.
România riscă excluderea din Consiliul Europei. Primăria Capitalei se opune executării a trei decizii ale CEDO.

Locatarii unui imobil din stradă Doamnei nr. 18 sunt în pericol de a fi evacuaţi din apartamente, deşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a obligat statul român să le încheie contracte de vânzare-cumpărare. Conflictul este unul instituţional, dar are şi conotaţii mai umane, din cauză că Biserica Sfântul Ilie Hanul Colţea a obţinut în justiţie calitatea de proprietar şi se pregăteşte să dea oamenii afară din case.

Primăria Municipiului Bucureşti nu vrea să deblocheze o criză instituţională pe care, de altfel, a provocat-o şi riscă să declanşeze noi condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasboug sau, mai rău, excluderea ţării din Consiliul Europei.

Locatarii imobilului din strada Doamnei nr. 18, din centrul Capitalei, ne-au cerut ajutorul şi ne-au pus la dispoziţie documente, potrivit cărora CEDO a obligat statul român să le încheie contracte de vânzare, dar autorităţile din cadrul Primăriei Capitalei refuză să le respecte.

Ioana Ghirachi şi Viorica Costăchescu susţin că lupta lor pentru a păstra locuinţele, pentru care au plătit chirie timp de 30 de ani la stat, a fost câştigată la CEDO, însă responsabilii din Primăria Bucureşti nu dau nici o atenţie deciziilor. În consecinţă, hotărârea curţii în cazul Ghirachi, pronunţată în data de 6 octombrie 2009, nu a fost executată nici până astăzi. Iar decizia în cazul Costăchescu, din 29 septembrie 2009, deşi definitivă, nu se află în atenţia Primăriei Capitalei. Familiile Drăgan Teodor, Becea Aurel şi Constantinescu Nicoleta sunt în aceeaşi situaţie, iar oamenii susţin că se luptă cu „mafia imobiliară”, fără să poată şti cine şi de ce se împotriveşte cu atâta dispreţ aplicării sentinţelor CEDO.

În cazul Ghirachi, justiţia internă a obligat primăria să încheie contracte de vânzare-cumpărare cu chiriaşii din strada Doamnei nr. 18, iar fostul primar general al Capitalei, Viorel Lis, a cerut, în data de 12 ianuarie 2000, Direcţiei Generale a Fondului Imobiliar să dispună „încheierea formelor legale”, în baza sentinţei civile nr. 6098/1999 a Judecătoriei Sector 3. Dispoziţia primarului şi a instanţei de judecată nu s-a aplicat nici până astăzi. CEDO s-a pronunţat în acelaşi sens, completând hotărârea cu obligaţia statului român de a le pune la dispoziţie locuinţe şi de a plăti familiei Ghirachi 6.500 de euro daune morale. Banii au fost plătiţi prin dispoziţia imediată a Ministerului Finanţelor, însă contractele de vânzare-cumpărare nu au fost încheiate.

Motivul este că Biserica Sfântul Ilie Hanul Colţea, aflată în imediata vecinătate a imobilului, a obţinut, ulterior deciziei CEDO, în instanţă calitatea de proprietar asupra imobilului. Ioana Ghirachi ne-a declarat că nu înţelege cum biserica a fost recunoscută ca proprietar. „Toţi chiriaşii au plătit 30 de ani chirie la stat. Biserica a câştigat, deşi noi am depus la instanţe deciziile CEDO şi am insistat că biserica nu e proprietar, nu a fost niciodată. Nu înţeleg cum de au obţinut acest imobil, dacă aveau acte le-ar fi adus până acum la instanţe! Direcţia Juridică din cadrul Primăriei s-a opus în mod suspect să ne încheie contracte. Trebuia să introducă încă din anul 1999 pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti un proiect de hotărâre prin care să preia în proprietatea Administraţiei Fondului Imobiliar (AFI) acest imobil pentru ca, ulterior, să ne vândă apartamentele. Însă biserica s-a amestecat, ne-a stricat rostul, au câştigat clădirea, acum o să ne evacueze!”, spune Ioana Ghirachi.

Viorica Costăchescu susţine că, în cazul ei, agentul guvernamental al României la CEDO nu i-a trimis nici o informare cu privire la demersurile pe care ar fi trebuit să le facă pentru executarea hotărârii. „Agentul guvernamental nu m-a contactat, nu mi-a trimis nimic, ar fi trebuit să se adreseze Primăriei, dar au întrebat Patriarhia ce părere are. Biserica nu are nici o treabă cu această cauză! Primăria trebuie să preia în Consiliul Local imobilul, să ne încheie contracte sau să ne dea locuinţe! Unde ne evacuează? Au lăsat biserica să se amestece. Noi avem hotărârile CEDO, ce facem cu ele? Ce face directorul Direcţiei Juridice? Sunt obligaţi de toate legile din ţară şi europene să ne lase în case. Unde să mă duc acum, cui să spun că biserica face abuzuri, că instanţele le-au dat imobilul fără să aibă acte?”, ne-a declarat Viorica Costăchescu.

Preotul ne-a lăsat cu mâna întinsă

În documentarea noastră, ne-am deplasat în strada Doamnei la nr. 18. Ne-au întâmpinat locatarii, ne-au spus despre lupta lor zilnică de a supravieţui într-o atmosferă ostilă, provocată de reprezentanţii bisericii.

Preotul Gabriel Grigorescu, despre care oamenii spun că slujeşte Biserica Sfântul Ilie, a venit lângă noi, dar nu pentru a asculta ce se discută. I-am întins părintelui mâna, în semn de bun găsit, însă dânsul ne-a lăsat cu mâna întinsă şi a plecat. Nu înainte de a le spune oamenilor pe un ton insidios să-şi găsească alte case şi să plece.

Agentul guvernamental şi blocajele instituţionale

Lipsa unor reglementări care să-i sancţioneze pe cei care monopolizează puterea în instituţiile statului şi se opun prin manevre subterane respectării deciziilor CEDO a făcut ca demersurile agentului guvernamental să nu aibă rezultate în ce priveşte protejarea intereselor reclamanţilor, aşa cum a dispus instanţa europeană. Astfel, agentul guvernamental ne-a pus la dispoziţie toate demersurile pe care le-a făcut în cazul Ghirachi pentru a îmdeplini decizia CEDO. Blocajul de la Primăria Capitalei a făcut să nu se încheie contractele şi să nu se repartizeze nici spaţii de locuit. „Cât priveşte obligaţia de a face, respectiv obligaţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a Direcţiei Generale a Administraţiei Fondului Imobiliar de a încheia un contract de închiriere, respectiv de vânzare-cumpărare cu reclamanţii, agentul guvernamental pentru CEDO a întreprins, în conformitate cu atribuţiile sale prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999, toate demersurile pentru punerea în executare a hotărârii Curţii, în sensul că hotărârea a fost adusă la cunoştinţa Administraţiei Fondului Imobiliar şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, solicitându-se, în mod repetat, executarea acesteia.

Din informaţiile transmise de Primăria Municipiului Bucureşti a rezultat că imobilul respectiv nu se află în administrarea CGMB-AFI, fiind în proprietatea Bisericii Sfântul Ilie Hanul Colţea şi în administrarea directă a Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Având în vedere că, ţinând cont de situaţia juridică a imobilului din cauză, reclamanţii şi-au manifestat intenţia de a încheia contracte cu privire la alte imobile, agentul guvernamental pentru CEDO a transmis solicitarea acestora către Administraţia Fondului Imobiliar, în vederea examinării posibilităţii de a se încheia un contract de închiriere şi un contract de vânzare-cumpărare în sensul hotărârilor judecătoreşti menţionate în hotărârea Curţii Europene, cu privire la un imobil echivalent.

Menţionăm totodată că, printr-o decizie din 22 octombrie 2010 a Tribunalului Bucureşti, confirmată în recurs, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta Parohia Bisericii Sfântul Ilie Hanul Colţea şi s-a dispus evacuarea familiei Ghirachi din apartamentul respectiv pentru lipsa titlului locativ”, se arată în punctul de vedere trimis redacţiei, în data de 23 martie 2011, de către Direcţia de Comunicare şi Diplomaţie Publică a Ministerului Afacerilor Externe.

Cum e „definitivă” o cauză „rezervată”?

Faţă de cauza Costăchescu, agentul guvernamental susţine că procedura în faţa Curţii nu este finalizată. „În cauza Costăchescu împotriva României, Curtea Europeană a pronunţat o hotărâre la data de 29 septembrie 2009 cu privire la fondul cauzei. În ceea ce priveşte chestiunea satisfacţiei echitabile, CEDO a apreciat că aceasta nu se află în stare de judecată şi a rezervat-o. În consecinţă, în această cauză, procedura derulată în faţa Curţii nu este încă finalizată”, susţine MAE în comunicatul său.

Reclamanta ne arată altceva, anume că procedura e finalizată. În documentul, emis de grefa CEDO, la data de 7 ianuarie 2010, se spune că „deoarece nu a fost formulată nici o cerere de trimitere a cauzei susmenţionate în faţa Marii camere, în temeiul art. 43 al Convenţiei, hotărârea pronunţată la data de 29 septembrie 2009 a devenit definitivă la data de 29 septembrie 2009, în conformitate cu art. 42#2. Hotărârea este disponibilă pe site-ul de internet al Curţii (http.echr.coe.int) (art. 44#3 al Convenţiei şi art. 78 din regulamentul Curţii). Reţineţi că problema a fost rezolvată echitabil, nefiind în stare de judecată”.

Agentul guvernamental, insistă Viorica Constăchescu, trebuie să facă toate demersurile pentru a determina, dacă nu încheierea actului de vânzare- cumpărare, atunci repartizarea unei locuinţe.

Întrebări fără răspuns la Primăria Capitalei

Ziarul „Puterea” i-a solicitat lui Adrian Iordache, directorul executiv al Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei Capitalei, punctul de vedere faţă de situaţia locatarilor imobilului situat în strada Doamnei nr. 18. Am subliniat în solicitarea noastră, adresată Biroului de Presă al Primăriei că, în cauzele Ghirachi şi Costăchescu, CEDO a obligat statul român ca, prin instituţiile sale, să încheie contracte de vânzare-cumpărare sau să le pună petenţilor la dispoziţie spaţii locative echivalente.
Iată întrebările adresate în scris pe 28 martie 2010 la care, nici până astăzi, directorul Direcţie Juridice, Adrian Iordache, nu a răspuns prin intermediul Biroului de Presă al Primăriei:

• De ce Direcţia juridică a refuzat categoric să avizeze formalităţile necesare introducerii prin hotărâre a CGMB a imobilului din str. Doamnei nr. 18 în administrarea instituţiei publice de interes local Administraţia Fondului Imobiliar ?

• Biserica Parohia Colţea a obţinut, ulterior pronunţării CEDO, calitatea de proprietar în justiţie şi a cerut instanţei încuviinţarea evacuării locatarilor din imobil. Cum veţi evacua chiriaşii care au decizia CEDO ce vă obligă întâi să le încheiaţi contracte sau să le acordaţi locuinţe?

• Oamenii vă acuză că v-aţi împotrivit aplicării hotărârii CEDO şi că nu participaţi la rezolvarea acestor cauze, aşa cum vă obligă instanţa europeană. Mai departe, petenţii arată că s-au adresat din nou Curţii reclamând că statul român prin instituţiile sale blocheză aplicarea hotărârilor CEDO, că nu respectă deciziile? Cum comentaţi?

• Ce soluţie aveţi pentru rezolvarea situaţiei locative a oamenilor din str. Doamnei nr. 18?

<span>%d</span> blogeri au apreciat: