Arhiva | 8:06 am

EVRIKA:EMIL BOC UITA DE DATORIA DE PESTE 140 MILIARDE DE EURO ,DAR DECLARA CA ROMANIA IESE DIN NOU DIN RECESIUNE!

14 apr.

omânia se apropie de ieşirea din recesiune, susţine din nou premierul Emil Boc. El precizează că datele pe primele două luni ale acestui an confirmă acest fapt, dar trebuie văzut dacă tendinţa de creştere economică s-a menţinut şi în luna martie. Pentru asta se aşteaptă informaţii de la Institutul Naţional de Statistică.”Datele de pe luna ianuarie şi februarie, date pe care le avem deja oficiale, dacă merg în aceeaşi direcţie şi în luna martie, putem să privim cu optimism ieşirea din recesiune la sfârşitul primului trimestru şi ea să fie ca atare consolidată prin datele pe care le va comunica Institutul Naţional de Statistică”, a declarat premierul Emil Boc.”Creşterea economică pe trimestrul I, comparativ cu trimestrul IV, este de 0,5%. Sectorul care va avea cea mai mare creştere va fi cel industrial şi se observă revenirea în luna februarie a sectorului imobiliar. Şomajul se reduce, s-a redus, iar estimarea noastră, de maxim 6% pe acest an faţă de 6,6 în prezent, credem că va fi depăşită”, a precizat directorul Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Delta Goodrem and Brian McFadden (live)

14 apr.

Die Alive!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Nightwish „The Phantom Of The Opera” with lyrics

14 apr.

The Phantom Of The Opera!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Tarja Turunen – „Until My Last Breath” The End Records

14 apr.

Until My Last Breath!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Natalia Oreiro – Cambio dolor (live)!!

14 apr.

Cambio Dolor!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

MELANIA MANDAS VERGU TRIMISA DE ANI LA DNA PENTRU RENOVAREA CASEI PE BANI U.E.!

14 apr.

Melania Mandas Vergu, trimisă de ANI la DNA pentru renovarea casei pe banii UE

Cît timp a fost purtătoarea de cuvînt a ministrului Educației Daniel Funeriu, Melania Mandas Vergu a fost și deținătoarea unei firme care a luat bani europeni prin Ministerul Educației. Conflictul ăsta evident de interese nu ar fi fost așa o mare problemă dacă Vergu n-ar folosit o parte din bani (peste 100.000 euro) ca să-și cumpere centrală termică, mobilă și alte acareturi pentru propria casă. Ceea ce, paradoxal, s-ar putea să o transforme în chiriașa unui hotel răcoros, administrat de stat, dacă DNA e de acord că a fost încălcată legea. Detalii despre afacere, în comunicatul Agenției Naționale de Integritate de mai jos:

COMUNICAT

privind constatarea încălcării regimului juridic al conflictului de interese şi sesizarea

Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în cazul doamnei Melania VERGU, Consilier Personal în cadrul Cabinetului Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

Agenția Națională de Integritate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, a constatat în cazul doamnei Melania VERGU, Consilier Personal în cadrul Cabinetului Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în urma procedurilor de evaluare, următoarele:

1. indicii temeinice privind săvârșirea unei infracţiunii contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzută și pedepsită de art. 182, alin. (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;

2. indicii temeinice privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută şi pedepsită conform prevederilor art. 2531 din Codul Penal al României.

În temeiul art. 12, alin. (1) și alin. (2), lit. b din Legea nr. 176/2010, Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu, la data de 11.01.2011, cu privire la posibila încălcare de către doamna Melania VERGU, Consilier Personalîn cadrul Cabinetului Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a dispoziţiilor legale privind regimul juridic al conflictelor de interese.

În baza Ordinului Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 6261/24.12.2009, doamna Melania VERGU a exercitat, în perioada 24.12.2009 – 03.06.2010, funcţia de Consilier Personal în cadrul Cabinetului Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Conform prevederilor art. 8, art. 10, lit. a) – g) din Legea nr. 176/2010,procedura de înștiințare a fost îndeplinită la data de 07.02.2011, doamnaMelania VERGU fiind informată, prin intermediul unei scrisori (adresa nr. 8671/G/I.I.) recomandate (confirmare de primire datată 09.02.2011), despre declanșarea activității de evaluare, precum și cu privire la drepturile sale de a fi asistată sau reprezentată de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.

În urma evaluărilor efectuate, s-au identificat următoarele elemente:

– doamna Melania VERGU a deţinut, în perioada 11.09.1997 – 03.07.2001, calitatea de administrator al S.C. Ratinex S.R.L.;

– începând cu data de 18.10.2006 şi până în prezent, doamna Melania VERGU deţine calitatea de asociat şi funcţia de administrator al S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L.;

– la data de 18.11.2009, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial ”Dezvoltarea Resurselor Umane” (AMPOSDRU) a aprobat Cererea de Finanțare cu titlul ”Practică să înveți, învață să practici”, nr. 20143/08.10.2008, depusă de S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L.;

– beneficiarul cerererii de finanțare este S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L., reprezentată legal, în calitate de director, de către fiul doamnei Melania VERGU, domnul Ioan Teodor VERGU;

– Contractul de finanțare nr. POSDRU/60/2.1/S/20143 a fost semnat pentru beneficiar – S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L. – de către administratorul societăţii comerciale, şi anume doamna Melania VERGU;

– prin cererea de finanţare nr. 20143/08.10.2008, la rubrica “Resurse alocate pentru implementarea proiectului”, solicitantul, S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L. se obliga ”să pună la dispoziția proiectuluisediul societăţii comerciale din București …”, sediu aflat la acea dată pe Bulevardul Aviatorilor, sector 1, Bucureşti;

– până la data de 14.03.2011, în cadrul Proiectului POSDRU/60/2.1/S/20143, s-au efectuat către beneficiar – S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L. – două plăţi în cuantum de 1.448.599,39 lei (la data de 04.03.2010, urmare a cererii de prefinanțare nr. 1/05.02.2010) şi, respectiv, 3.186.799,91 lei (la data de 19.10.2010, urmare a cererii de prefinanțare nr. 2/21.09.2010).

După exprimarea punctului de vedere de către doamna Melania VERGU, conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 176/2010, inspectorul de integritate a considerat că sunt elemente în sensul încălcării legislației în vigoare, după cum urmează:

1. indicii temeinice privind săvârșirea de către doamna Melania VERGU a infracţiunii contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzută și pedepsită de art. 182, alin. (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, ca urmare a schimbării, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea.

La data de 22.02.2010, după semnarea Contractului de finanțare nr. POSDRU/60/2.1/S/20143 (la data de 18.11.2009), doamna Melania VERGU, manager de proiect și administrator al S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L., a schimbat sediul social al S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L., în baza unui contract de comodat.

Sediul iniţial al Proiectului POSDRU/60/2.1/S/20143, conform cererii de finanţare depusă de S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L., se afla pe Bulevardul Aviatorilor, sector 1, Bucureşti.

Activităţile manageriale şi administrative ale ProiectuluiPOSDRU/60/2.1/S/20143 au fost, în fapt, efectuate la un imobil situat în Bucureşti, sector 1, Strada Ion Câmpineanu, aflat în proprietatea doamnei Melania VERGU, în care aceasta îşi are şi domiciliul.

În cadrul Proiectului POSDRU/60/2.1/S/20143, au fost raportate şi decontate cheltuieli majore efectuate cu schimbarea destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene, reprezentând plăţi în valoare totală de 486.872,00 lei, după cum urmează:

– “amenajarea sediului”, conform contractului de furnizare nr. 63/14.04.2010, în valoare de 102.000,00 lei,

– “proiectare-montarecentrală termică”, conform actului adiţional la contractul de furnizare nr. 63/14.04.2010, în valoare de 6.722,00 lei,

– “achiziție mobilier”, conform contractului de furnizare nr. 176/08.06.2010, în valoare de 75.630,00 lei,

– “achiziție echipamente de calcul, aparatură video și foto”, conform contractului de furnizare nr. 63/14.04.2010, în valoare de 294.117,00 lei.

2.indicii temeinice privind săvârşirea de către doamna Melania VERGU a infracţiunii de conflict de interese, prevăzută şi pedepsită conform prevederilor art. 2531 din Codul Penal al României, constând în îndeplinirea unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.

La data 24.12.2009, doamna Melania VERGU a fost numită în funcţia deConsilier Personal în cadrul Cabinetului Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

La data de 18.11.2009, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial ”Dezvoltarea Resurselor Umane” (AMPOSDRU)a aprobat Cererea de Finanțare cu titlul ”Practică să înveți, învață să practici”, nr. 20143/08.10.2008, pentru o finanțare nerambursabilă, în valoare de 14.678.765,45 lei.

La data de 27.01.2010, dată la care doamna Melania VERGU deținea funcţia de Consilier Personal al Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a fost încheiat Contractul de finanțare nr. POSDRU/60/2.1/S/20143, între Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial ”Dezvoltarea Resurselor Umane” (AMPOSDRU) și S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L.

Obiectivul general al Proiectului POSDRU/60/2.1/S/20143 constă în”creșterea gradului de informare și conștientizare asupra rolului programelor de pregătire practică în dodândirea competențelor profesionale de către elevi și studenți, precum și în creșterea ocupabilității și inserției acestora pe piața muncii”.

Activităţile prevăzute în proiect, conform cererii de finanţare, erau stabilite a se derula în unitățile de învățământ din mediul rural și urban din România, aspect care relevă conflictul de interese în ceea ce priveşte beneficiului patrimonial intervenit la data la care doamna Melania VERGU a fost numită în funcţia de Consilier Personal în cadrul Cabinetului Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, dată la care aceasta deținea în cadrul Proiectului, atâtcalitatea de manager de proiect, cât și pe cea de administrator al S.C. Edu Tim Consultanță Europeană S.R.L.

Având în vedere cele de mai sus, s-a procedat la întocmirea raportului de evaluare şi s-au dispus următoarele:

1.sesizarea Direcției Naționale Anticorupție, în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârșirea de către doamna Melania VERGU a infracţiunii contra intereselor financiare ale Comunităţii Europene, prevăzută și pedepsită de art. 182, alin. (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție şi a infracţiunii de conflict de interese, prevăzută şi pedepsită conform prevederilor art. 2531 din Codul Penal al României, aspecte asupra cărora doar organele judiciare au competenţa de a se pronunţa;

2.continuarea procedurilor de evaluare a averii dobândite împreună cu familia, respectiv, a modificărilor patrimoniale intervenite în perioada exercitării funcţiei publice de către doamna Melania VERGU.

Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE

WIKILEAKS:TRAIAN BASESCU SI DISTRUGEREA ROMANIEI:CARE ESTE SITUATIA TEZAURULUI DE LA MOSCOVA!

14 apr.

Situaţia Tezaurului de la Moscova şi alte întrebări…pentru TRAIAN BASESCU.
1. Care e situatia Tezaurului de la Moscova?
1) La nivel oficial, adica de la stat la stat, situatia este complet înghetata, asta dupa gafa incredibila a lui Cristian Diaconescu din februarie 2009, când a mintit opinia publica cu informatia ca a discutat cu Lavrov despre reluarea lucrarilor Comisiei Mixte, dar, de fapt, tema Tezaurului nu a fost discutata la intâlnirea oficiala Lavrov – Diaconescu ! La nivel privat, situatia este înfloritoare ! Dar în favoarea altora, nu a românilor ! Proiectul restituirii Tezaurului a fost predat de rusi, în februarie 2006, catre firma olandeza Ajeka Investment Bergambacht B.V., cu indicatia ca Tezaurul, mai exact proiectul „componentei de metale pretioase” sa fie predat, integral, adica 93,4 tone de aur, catre BNR. Pâna în noiembrie 2006 olandezii au facut mai multe oferte catre BNR, prin adrese înregistrate la registratura BNR, prin care olandezii ofererau cele 93,4 tone de aur, fara comision, fara discount si fara nici o pretentie financiara din partea BNR sau a statului român, dar BNR – ul nu a raspuns la nici una din ele ! Atunci olandezii au deschis în decembrie 2006 o procedura judiciara, prin Ministerul Justitiei din Olanda, care a decis sa actioneze prin trei cai diferite, astfel: au deschis o procedura de solicitare de înfiintare, catre Ministerul Justitiei din România, a unei comisii rogatorii româno-olandeze, prin Procuratura din Rotterdam si Tribunalul din Dordrecht. Ministerul Justitiei din România însa a respins, în doua rânduri aceasta solicitare. A doua cale a fost prin ambasada României de la Haga. Olandezii au predat actele originale de restituire a Tezaurului ambasadorului României din Olanda, dar acesta a returnat olandezilor, dupa 7 zile, actele originale, motivând ca proiectul respectiv este un proiect privat, iar ambasada României nu poate accepta imixtiunea într-un proiect privat ! Ulterior ambasadorul român din Olanda a fost ridicat in functie, el devenind secretar de stat la MAE ! A treia cale a fost prin DHL, procuratura din Rotterdam trimitând setul de acte direct catre Mugur Isarescu. Acesta a semnat de primire dar n-a dat curs solicitarii olandezilor, astfel ca dupa trecerea termenului legal de 30 de zile, stabilit de Tribunalul din Dordrecht, olandezii au intrat, legal, în posesia „refuzului oficial” al autoritatilor românesti de a prelua cele 93,4 tone de aur. Cu acest „refuz” în mâna lor olandezii au primit o parte din aurul BNR – ului, l-au gajat apoi în favoarea unor banci elvetiene, au luat un credit nesperat de mare, cu care au construit doua spitale, o cresa, o gradinita, o scoala pentru infirmi si vreo 4 complexe de camine si locuinte sociale, toate în Olanda, în parteneriat cu diferite consilii locale si municipale din Olanda. Toate documentele care certifica aceste lucruri sunt publice si pot fi consultate liber.
2. Ce se mai aude despre datoria Germaniei?
2) Descoperirea lui Radu Golban a facut ceva vâlva, dar cei care s-au speriat cel mai tare de consecintele acestei descoperiri au fost germanii, care au tratat problema foarte serios. Românii însa au aruncat problema în derizoriu, nedorind sa supere pe unul din factorii decizionali ai Comisiei Europene. De aceea, cu 7 zile înainte de vizita lui Angela Merkel la Bucuresti, cei doi ministri de externe ai României si Germaniei, au semnat un „Addendum” la „Nota de Discutii” pe care Angela Merkel ar fi urmat sa le aiba în România cu autoritatile de la Bucuresti si Cluj, prin care asa-zisa problema a creantei BNR fata de Casa Germana de Compensatie sa nu fie abordata de ambele parti, cel putin pâna la încheierea actualului mandat de presedinte al lui Traian Basescu ! O cursa abil tesuta de ambele servicii de informatii de la Berlin si Bucuresti, fiindca aceasta creanta nu mai poate fi solicitata Germaniei dupa anul 2012, când se va prescrie ! Factorul de decizie în aceasta problema a fost Traian Basescu, care a preferat sa obtina sprijinul decisiv al Germaniei în obtinerea aprobarii ajutorului Germaniei pentru intrarea României în spatiul Schengen, în aprilie 2011, contra renuntarii la tema soldului. Singura problema ramasa nerezolvata o constituia încapatânarea si îndârjirea lui Radu Golban în dovedirea realitatii acestei teme. Omul trebuia compromis, într-un fel sau altul. Dar era mai greu, fiindca omul e curat, n-are trecut dubios, n-are probleme cu justitia, nu are amante si nici vicii ascunse. Vazând ca Radu Golban e cam „prea insistent” serviciile noastre, în cooperare cu serviciile de informatii germane, i-au întins o cursa lui Radu Golban. L-au chemat la Bucuresti, l-au plimbat pe la televiziuni, pe la Presedintie, BNR si Ministerul Finantelor, dupa care i-au aruncat „nada” si i-au propus, prin portavocea Cotrocenilor, recte Radu Moraru, sa devina consilier al lui Ialomitianu la Ministerul Finantelor, urmând ca apoi însusi Radu Golban sa rezolve problema soldului, din postura de consilier al Ministrului Finantelor ! Se spera ca, în acest fel, Radu Golban ar fi lucrat sub controlul zilnic al serviciilor românesti, fiind apoi mult mai usor de „corupt”. Radu Golban, nefiind la curent cu manevrele serviciilor specializate în astfel de diversiuni subtile, a muscat momeala si a revenit urgent la Bucuresti, asteptând sa-si ia postul în primire. Dar între timp a intervenit acordul lui Basescu cu Merkel si varianta compromiterii lui Radu Golban nu-si mai avea rostul, fiind considerata o pierdere colaterala, neimportanta. Asa ca totul a cazut, iar Ialomiteanu a primit ordin sa-l respinga imediat pe Radu Golban, „sa-i dea cu flit”, chiar în prima zi lui „de munca” la minister. Sigur ca totul a fost o strategie esuata, dar Radu Golban nu a gustat „gluma” si acum se razboieste cu Radu Moraru pentru a-l face pe acesta sa-i plateasca daunele suferite. În ceea ce priveste soarta acestui sold problema nu mai poate fi rezolvata la nivel de state, deoarece întelegerea Basescu – Merkel a pus capac acestei teme. Singura varianta ramasa ar fi una non-oficiala, poate una a societatii civile, eventual a implicarii unor mari firme internationale de recuperari de daunesi creante, dar sansele sunt extrem de mici, fiindca timpul ramas pâna în 2012 este foarte scurt.

3. Ce s-a întâmplat între 1947 si 1953 cu cele 150 de tone de aur care au disparut?
3) N-au disparut deloc !
Iata ce citim AICI…

În septembrie 2007, guvernato­rul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat ca a devenit superstitios când, du­pa 1990, rezerva de aur a bancii centra­le a crescut rapid, având în vedere ca, în istorie, situatia Româ­niei se complica atunci când cantitatea de aur depasea 100 de tone. Guver­na­to­rul a adus în discutie mo­mentul cedarii tezaurului Ro­mâ­niei catre Ru­sia, pentru proteja­re, precum si pro­ble­mele economice ale tarii dupa Al Doilea Raz­boi Mondial. „Înainte de razboi am avut neinspiratia sa ducem aurul la rusi, pentru protejare. În perioada interbeli­ca, rezerva a atins vârful istoric de 220 de tone de aur si apoi am pa­tit-o, iar în 1953 rezerva era doar de 20-30 de tone de aur. Nu l-am mai pierdut ca în Primul Razboi Mon­dial, ci altfel, platind datoriile“, a spus Isares­cu. El a mentionat ca, dupa ce a preluat postul de guvernator, a coborât sa vada rezerva de aur a BNR, preci­zând ca imaginea aceea este una pe care nu poate sa o uite. Guverna­to­rul facea aceste afirmatii într-o pre­le­gere având ca te­ma argumentele pro si contra u­nui sistem bazat pe eta­lo­nul aur, în cadrul careia Isa­res­cu pu­nea la în­doiala calitatea aurului de „scut“ îm­potriva inflatiei. Deci, dupa spusele lui Isarescu, s-au platit datoriile. Care datorii, veti întreba ? Pai cele ale României, ca urmare a Tratatului de Pace din februarie 1947. Un articol extrem de sugestiv, tot al lui Radu Golban, explica pe larg toate aceste obligatii de plata ale statului român. Daca nu ma însel articolul se referea la rolul sovromurilor in tara noastra.

4. BNR a fost o entitate privata pâna la razboi, acum este o entitate publica. Cum au fost compensati fostii actionari?
4) Niste precizari, tot din rapoartele BNR: Legea de înfiintare a Bancii Nationale a României, sub forma de societate anonima cu participarea statului, reproduce, cu unele modificari, modelul de organizare a Bancii Belgiei. Prin legea de functionare si statutul adoptat în 1880, Banca Nationala a României este o banca privata deplin autonoma în exercitarea functiilor de emisiune si reglementare a creditului. Aidoma corespondentelor sale din Europa, BNR exercita privilegiul de emitere a bancnotelor convertibile în metal pretios (ca mijloace de plata legale, echivalente în prerogative cu moneda statului), pe baza rescontarii efectelor comerciale oferite si garantate de bancile comerciale. Astfel, BNR îsi exercita rolul de centrala a creditului comercial, al carui pret îl orienteaza prin fixarea ratei scontului. Capitalul bancii a fost stabilit la 30 milioane lei, din care 12 milioane depusi la înfiintare, suma considerata suficienta în acel moment pentru a asigura functionarea institutiei, particularii participând cu 2/3, iar statul cu 1/3. Ulterior, legea organica a Bancii Nationale a României va fi modificata în functie de situatie. În 1901, statul îsi vinde participarea la actionarii existenti, pâna în anul 1929 BNR functionând cu capital exclusiv particular, dupa care statul va reveni la participare. Însa, în permanenta BNR va functiona ca institutie pe deplin autonoma, exercitându-si prerogativele cu care a fost investita în colaborare, de pe pozitii de egalitate cu statul, pentru a raspunde, potrivit cu împrejurarile, multiplelor cerinte ale evolutiei economice si politice a societatii românesti. Aranjamentele dintre stat si banca sunt precizate prin conventii, ale caror rezultate sunt negociate pentru a fi reciproc avantajoase. Articolul 11 al Legii de înfiintare a BNR specifica: “Banca va face serviciul de casierie a Statului, fara nici o indemnisare în conditiunile stabilite prin o lege speciala”. Anterior efectuate prin intermediul bancherilor, platile în strainatate pentru achitarea anuitatii datoriei publice sunt, de asemenea, efectuate prin Banca Nationala. Banca a fost autorizata sa cumpere fonduri publice românesti, scrisuri funciare si alte valori garantate de stat pâna jumatate din capitalul social varsat (Prin Legea din 1882, egala cu capitalul social varsat.). “Aparând pe piata în calitate de cumparatoare de obligatiuni ale statului, banca de emisiune sprijinea cursul obligatiunilor si, în felul acesta înlesnea guvernului procurarea de bani prin împrumuturi publice.” De asemenea, banca avea dreptul de a sconta bonuri de tezaur, în limita a 1/5 din capitalul social varsat. Primul împrumut pe bonuri de tezaur acordat de Banca Nationala a României (4.000.000 lei) a fost efectuat de catre stat pentru acoperirea varsamântului partii din capitalul bancii pentru care subscrisese. O importanta operatie a BNR a reprezentat-o retragerea din circulatie a biletelor ipotecare emise în baza Legii din 12 iunie 1877, prin înlocuirea cu propriile bancnote, contravaloarea acestora fiind scutita de garantia portofoliului de scont sau de acoperirea metalica. Utilizând serviciile bancii, statul a putut sa evite vânzarea masiva a mosiilor statului, care reprezentau acoperirea biletelor emise în 1878, iar BNR a evitat cheltuielile de emisiune. Ulterior, statul a rascumparat biletele ipotecare stocate la BNR prin produsul unui împrumut acordat în acest scop chiar de catre banca, a carui restituire a fost esalonata pe 27 de ani. În 1901 statul obtine din partea BNR un avans de 15.000.000 lei fara dobânda, restituibil în 30 de ani, bancnotele emise în acest scop fiind scutite de acoperirea metalica.

5. Care este suma exacta pe care o are BNR în rezerva, dupa ce eliminam banii bancilor comerciale si datoriile?
5) Suma exacta este cam greu de contabilizat, dar ea se poate estima undeva între 2,2 si 2,3 miliarde de Euro. Doar atât, din pacate.

6. Care este motivul pentru care întrunirea „Trilateralei” a avut loc la Bucuresti?
6) Unul din motive îl constituie condescendenta factorilor decizionali ai „Trilateralei” fata de serviciile aduse, de-a lungul timpului, de Mugur Isarescu. Mugur a cerut mai mereu membrilor board-ului sa ia în calcul organizarea la Bucuresti a unei astfel de întâlniri. El a fost mai tot timpul amânat, dar dupa ce BNR a decis achizitionarea de bonduri FED abia atunci s-a luat decizia de a organiza una din sedintele „trilateralei” la Bucuresti. Mai sunt si alte motive, dar ele nu pot fi devoalate. Nu înca !

7. Care este cantitatea de aur aflata în tara? Cât si unde se afla restul din rezerva de aur?
7) În scripte BNR are 103,7 tone de aur. Din care 61,9 la Londra, 34,8 la Zurich si Geneva, iar restul la Bucuresti. Pentru aceste cantitati aflate în strainatate BNR primeste o dobînda de 4 % pe an, calculata la valoarea medie lunara a aurului de la bursa din Londra. Este o procedura corecta si legala a BNR-ului, fiindca întretinerea, paza si asigurarea stocului de aur costa al naibii de mult. Astazi o tona de aur costa 10.000 Euro / luna, doar ca s-o depozitezi, s-o asiguri si s-o pazesti în spatii bine definite, aflate sub control international. Daca ar fi ca BNR –ul sa decida depozitartea celor 103,7 tone de aur doar în beciurile sale de la Bucuresti, ar însemna sa cheltuiasca cam 1.037.000 Euro / luna ! Ar fi o prostie sa procedezi astfel, asa ca BNR – ul a luat o decizie corecta si înteleapta de a depozita o mare parte din aur în strainatate, cu beneficii pentru ea si în conditii de garantie depline.

8. De ce am cumparat bonduri americane?
8) Cea mai grea întrebare… Nu fiindca nu stiu raspunsul, ci fiindca adevarul, daca ar fi spus integral, ar produce mari bulversatii financiare pe piata politica si economica româneasca. Partial pot sa spun doar câteva lucruri: Isarescu a fost nevoit sa ia o astfel de decizie, salvând practic România de la faliment. Nu a vrut s-o faca, dar n-a avut încotro ! Politicile guvernamentale ale ultimilor 3 ani (mai ales din 2008 si 2009) au fost … catastrofale. Vocea lui Isarescu n-a contat în fata decidentilor politici din ultimul an de mandat al lui Tariceanu si al primului an de mandat al lui Boc. Din pacate actiunea de cumparare de bonduri americane a fost supapa care a permis României sa obtina banii de la FMI si, mai ales, sa aloce o parte importanta din ei catre fondul de salarii si pensii, lucru de neacceptat pâna azi de nici un alt acord între FMI si oricare alta tara din lume ! Isarescu este cel care a salvat tara, realmente, de la faliment !

Sunt singurele raspunsuri pe care le-am primit, fara 3 surse, asa ca trebuie tratate ca atare. N-am sa comentez. Astept raspunsurile oficiale.

Primavara de la Chisinau, 2002

„Tezaur?… Ce Tezaur?… Noi nu stim nimic despre acest Tezaur!” – Leonid Brejnev

„Vom fi ce-am fost si mai mult decat atat” – Petru Rares

Primul razboi mondial

La 4/17 august 1916, Romania intra in razboi de partea Antantei, primind asigurari, din partea aliatilor, ca va avea dreptul de a-si recastiga teritoriile aflate sub stapanire austro-ungara: Transilvania, Bucovina, Banatul (inclusiv cel sarbesc), ca va fi sprijinita (prin Rusia) cu munitie si materiale de razboi, ca actiunile armatei romane vor fi intarite de cele ale aliatilor prin ofensiva de la Salonic si cea de pe frontul austriac.

Gravele erori ale guvernului liberal condus de Ion I.C. Bratianu, coruptia si o armata nepregatita – situatie in care generalul Berthelot ii caracterizeaza pe romani ca „admirabil de dezorganizati” -, la care se adauga si neindeplinirea promisiunilor aliate vor aduce Romania intr-o situatie disperata.

In noiembrie 1916, fortele Puterilor Centrale inainteaza, prin Valea Jiului si Oltenia, ajungand in Muntenia; in sud, trupele germano-bulgare au trecut Dunarea indreptandu-se catre Bucuresti. Ultima incercare romaneasca de rezistenta pe Neajlov esueaza.

Autoritatile se refugiaza in Moldova, mutand capitala tarii la Iasi; populatia Olteniei si Munteniei ii urmeaza, retragandu-se in conditii de infern, cum le caracterizeaza chiar I.G.Duca; la 23 noiembrie/ 6 decembrie 1916 Bucurestiul cade sub asediul trupelor Puterilor Centrale.

In Parlamentul refugiat la Iasi, in clipe de mare cumpana apentru o tara ce parea sortita disparitiei, ocupata si incoltita din toate partile, Nicolae Iorga a rostit cel mai frumos discurs din cariera sa politica, remintind cuvintele lui Petru Rares:
„Vom fi ce-am fost si mai mult decat atat”.

Evacuarea tezaurului in URSS

In decembrie 1916, situatia era atat de tragica incat s-a pus problema evacuarii tezaurului Bancii Nationale in Rusia.
Existau alternative: transportul in Anglia, Suedia sau Norvegia, dar I.I.C.Bratianu a considerat ca ar fi fost interpretat ca un act de neincredere fata de marea putere de la rasarit, pe care o considera prietena si careia ii prevestea un viitor stralucit, desi germenii unei revolutii proletare erau de mult vizibili.

La 12 decembrie 1916, Consiliul de Ministri „gaseste ca este nevoie sa se puna in siguranta in Rusia tezaurul Bancii Nationale si aproba transportarea lui”; legea va fi votata si apoi promulgata la 24 decembrie.

Consiliul care a aprobat transportarea tezaurului in Rusia era format din: Ion I.C. Bratianu, Victor Antonescu, Vintila Bratianu, Al. Constantinescu, M. Perechide, C. I. Istrate, M.G. Cantacuzino, E. Costinescu, I.G.Duca, D. Greceanu, Take Ionescu si Gh. Marzescu. (p.26)

In ziua de 12/25 decembrie, in urma asigurarilor verbale ale generalului A. Mossoloff, ministrul Rusiei, si in prezenta acestuia si a reprezentantilor Bancii Nationale, incepe incarcarea tezaurului in gara Iasi, operatiune incheiata pe 14/27 decembrie; sunt umplute 17 vagoane. In final, se incheie un protocol, in 3 exemplare originale: unul pentru delegatul guvernului rus, unul pentru ministrul roman de finante, Victor Antonescu, si al treilea pentru delegatii Bancii Nationale.

La 21 decembrie 1916, tezaurul ajunge la Moscova, unde se va intocmi un protocol provizoriu de receptie a casetelor, care au fost depozitate in Palatul Armurelor din Kremlin intr-un compartiment de rezerva al Bancii de Stat din Moscova.
Dupa inventariere, care s-a terminat pe 4 februarie 1917, s-a incheiat un protocol definitiv, semnat pe 16 februarie 1917.
In final, compartimentul a fost sigilat.

Inventarul tezaurului:

Numar casete Continut Valoare totala in lei aur
111 Lire engleze 22.357.076,04
550 Coroane austriace 92.188.488,00
726 Marci germane 143.321.750,00
48 Lire otomane 8.604.996,82
7 Carolini (lei rom) 1.065.705,00
288 Napoleoni 46.117.140,00
3 Monede rusesti vechi si noi 471.384,20
1 Monede diferite 103.605,12
3 Lingouri de aur 337.247,80
1 Diferite valori 13.063,86
2 Bijuteriile M.S. Regina Maria 7.000.000,00
1740 Casete in valoare totala de lei aur 321.580.456,84
(pg. 30)
In 1917 va fi trimis al doilea transport cu valori ale Bancii Nationale a Romaniei; un tren de 24 de vagoane, continand 188 casete in valoare totala de 1.594.336.721,09 lei, a fost trimis pe 27 iulie 1917 la Moscova, desi izbucnise deja revolutia bolsevica.

Situatia finala a celor 2 transporturi ale tezaurului roman al Moscova:

Numar casete Continut Valoare totala
in lei aur
Primul transport
1738 continand stocul metalic de aur al Bancii Nationale a Romaniei, lei aur 314.580.456,84
2 continand bijuteriile M.S. Regina Maria, lei aur 7.000.000,00
Al doilea transport
188 -continand aur efectiv din stocul metalic de aur al Bancii Nationale a Romaniei, lei aur
-continand arhiva Bancii Nationale a Romaniei, lei aur
-continand titluri, efecte, depozite si alte valori proprietatea Bancii Nationale, lei aur 374.523,57

500.000,00

1.593.762.197,52
1621 continand numerar, bijuterii, tablouri si alte diferite depozite facute Casei de Depuneri de particulari, institutii publice si private, lei aur 7.500.000.000,00
TOTAL
3549 continand valori in suma totala de lei aur 9.416.417.177,93
(p.42-43)

Printre valorile trimise in Rusia:

„… o parte din arhivele statului si ale ministerelor, acte orasenesti ale Brasovului, aduse la Bucuresti ca sa fie salvate, picturile lui Grigorescu si alte tablouri rare din pinacoteca statului si din muzeul Kalinderu,

…variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele manastiresti din Moldova si Muntenia,

pretioasele colectiuni ale Academiei Romane, compuse din numeroase documente originale,

300 de pergamente cu peceti domnesti, 25 de volume-manuscripte romane si slavone,

cateva tablouri in ulei, de mare valoare – printre ele si portretui lui Avram lancu, facut dupa natura de pictorul Rosenthal –

unele raritati printre care si vestitele «Raspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1645 la Catihismul calvinesc» – unicul exemplar cunoscut –

colectiunile de medalii si monezi vechi moldovenesti si muntenesti, stranse cu osardie de Dimitrie Sturdza,

precum si piesele rare ale muzeului nostril de Antichitati, cuprinzand si vestita Closca cu puii de aur, singura urma de trecere a gotilor pe la noi.

Valori incalculabile…

Tot ce era mai de pret, tot ce alcatuia o bogatie nobila si sfintita de veacuri in durerile neamului nostru,

toata auraria si argintaria lucrata cu ciocanul si batuta in nestimate

– faima manastirilor si a singuraticelor schituri –

…acele panaghiare ale lui Stefan cel Mare de la Manastirea Neamtului si

Evangheliile slavonesti ferecate in aur si-n argint din veacul XV si XVI;

…odoarele Brancovenesti ale Horezului si cele Cantacuzinesti de la Manastirea dintr-un Lemn;

…urmele pietatii batranilor voievozi si a stramosilor nostri –

care-si insemnau si in acest chip trecerea lor prin viata si care s-au pastrat sute de ani prin sfintele lacasuri,

ca niste moaste scumpe din trecutui zbuciumat al poporului romanesc…

Durerea noastra este insa cu deosebire mare, cand ne vin in minte odoarele lui Atanaric.

Tezaurul de la Pietroasa era citat, ca o podoaba a Romaniei, in toate manualele straine de arta veche, descris in amanuntime si ravnit de cele mai vestite muzee.

lar inscriptia gotica de pe veriga, scrisa cu caractere runice, a fost cetita cu emotie si talmacita in felurite chipuri de marii invatati ai lumii

o buna parte din tezaur fiind alcatuita din obiecte fara pret iar unele din odoarele manastiresti, cum sunt acele minunate Evanghelii de la Neamt, chivotele si epitrahilul de la Bistrita si

toate darurile lui Vasile Lupu si ale sotiei sale, Tudosca, de la biserica Trei-lerarhi din lasi,

intre care si acea minune de Evanghelie scrisa de Isidor din Badauti,

apoi monezile si medaliile vechi romanesti ale Academiei si comorile de la Pietroasa,

fiind unice, nu se pot plati cu tot aurul lumii.”

(Mihail Gr. Romascanu, „Tezaurul roman de la Moscova”, Ed. Saeculum, Bucuresti, 2000, pg. 43-44 apud: D.D. Patrascanu,In fata natiunii, p.9 si urm. Edit. H.Steinberg &Fiul, Bucuresti, 1925)

„Cand a venit panica si au inceput sa se strange, cu infrigurare, toate bogatiile tarii romanesti, spre a fi trimise la Moscova, un singur om n-a voit sa cedeze valorile ce le avea sub privegherea sa:

staretul manastirii Secul, din judetul Neamtului.

Asa au fost scapate de la pieire odoarele acestei frumoase manastiri,

intre care si acel vestit aer al lui Nestor Ureche,

mare vornic al Tarii de Jos si al sotiei sale Mitrofana, din 1608 «in zilele blagoslovitului Voievod, Simion Movila».

Numele staretului care a vazut limpede si nu a avut incredere in Rusia tarista, opunandu-se cu hotarare…
ca sa predea odoarele manastirii, este protosinghelul llarion Balaita”.

(Mihail Gr. Romascanu, „Tezaurul roman de la Moscova”, Ed. Saeculum, Bucuresti, 2000, pg. 44-45 apud:Alex F. Mihail – Noi completari despre tezaurul de la Moscova. D. D. Patrascanu ne da interesante amanunte., „Dimineata „, 27 iulie 1933, p.12)

Situatia din Rusia

In martie 1917, izbucneste revolutia. La 15 martie 1917, tarul Nicolae al II-lea abdica.

Dupa cucerirea puterii de catre bolsevici, noiembrie 1917, Comitetul Revolutionar nu-si mai ia raspunderae garantarii tezaurului roman; se pune problema mutarii lui in America.

Reprezentantii Statelor Unite, aflati la Moscova, s-au implicat cu toata hotararea in asigurarea transportului, in timp ce, la Paris, ministrul de finante V. Antonescu staruia pe langa puterile aliate sa obtina garantia acestora si a statelor neutre asupra tezaurului.

Aliatii au refuzat sa garanteze siguranta transportului. Singurul aliat ramane USA. Desi colonelul canadian Boyle, mare prieten al Romaniei avea propuneri serioase de transportare a tezaurului prin Siberia catre USA, totusi guvernatorul general al bancii nationale, I.C. Bibicescu a refuzat transportul fara garantia aliatilor.

Cuprinse de valul revolutiei, trupele rusesti aflate pe teritoriul Romaniei isi paraseau posturile de pe front lasand descoperite unitatile romanesti, se dedau la jafuri si actiuni ostile; Moldova este practic asaltata de bolsevici rusi, in opinia carora Romania trebuia desfiintata, care incep propaganda in randul populatiei si armatei, lansand actiuni provocatoare, punand in pericol chiar siguranta nationala; in decembrie 1917, la Socola, gara ruseasca din Iasi, se instaleaza Statul Major sovietic bolsevic ce urmarea detronarea regelui Ferdinand si instituirea regimului bolsevic in Romania.

Teama Romaniei era ca eventualele actiuni impotriva acestor bolsevici ar avea ca urmare pierderea tezaurului. Cu toate acestea, se ia hotarire de guvern si pe 22 decembrie 1917 armata romana zdrobeste cuibul bolsevic din Socola.

In ianuarie 1918, aliatii solicita Romania sa participe la campania din Ucraina prin care incercau sa impiedice pacea separata pe care bolsevicii voiau s-o incheie cu Germania; de asemenea, cereau Romaniei sa inlature de pe frontul de lupta soldatii rusi bolsevici. Silita la actiuni anti-rusesti, Romania incearca sa-si ia masuri de precautie in privinta tezaurului aflat in mana rusilor, si hotaraste sa cedeze tezaurul Puterilor Aliate, pentru garantarea imprumuturilor acordate Romaniei in timpul razboiului – cu obligatia de a-l restitui dupa pace. Reprezentantii Frantei, Angliei, Statelor Unite se implica in aceasta actiune. La sfarsitul lunii ianuarie, ministrul Victor Antonescu, in urma demersurilor facute la Paris, pe langa guvernul francez, a reusit sa obtina, in primele zile ale lunii februarie, un raspuns verbal din partea lui Clemenceau – Presedintele Consiliului de Ministri francez si Ministru de Razboi -ca se garanteza suma de 310 mil. lei aur din Tezaurul de Moscova. Raspunsul venea dupa ce Clemenceau obtinuse si consimtamantul marilor Aliati.

In urma acestor garantii, Romania isi poate permite in sfarsit sa treaca Prutul, la 20 ianurie 1918 pentru eliberarea Basarabiei, pe care, la 15 decembrie 1917 bolsevicii o proclamasera Republica Democratica Moldoveneasca.
Drept raspuns, bolsevicii il vor aresta pe Diamandi, ministrul Romaniei la Petrograd (eliberat la reactia reprezentantilor diplomatici) apoi, la 26 ianuarie 1918, Trotki anunta ruperea relatiilor diplomatice cu Romania si confiscarea tezaurului roman de la Moscova. Textul, semnat de Lenin, preciza ca „Fondul de aur al Romaniei, in pastrare la Moscova, este declarat intangibil pentru oligarhia romana. Puterea sovietica ia asupra sa raspunderea pentru pastrarea acestui fond si il va transmite in miinile poporului roman”.

Dupa expulzarea misiunii diplomatice romanesti, cheile tezaurului vor trece succesiv la misiunile franceza, apoi daneza si norvegiana, fiind duse la Copenhaga, cand si misiunea daneza a fost expulzata din Rusia bolsevica. Din toamna anului 1918, cand pleaca ultimii reprezentanti romani, nu se mai stie nimic despre tezaur.

Romania va pune problema tezaurului la Conferinta de Pace de la Paris, deschisa la 18 ianuarie 1919; memoriul va fi citit de catre G. Danielopol, in sedinta Comisiei Reparatiunilor, la 8 aprilie 1919, dar presedintele comisiei va sugera ca ar fi mai indicat sa fie adresat acest memoriu Comisiei Finaciare, fapt ce va avea loc la 16 aprilie. Procesul verbal va fi adoptat, comisiile cerand probe scrise ca Aliatii au garantat tezaurul roaman in timpul razboiului. Dat fiind ca in februarie 1918 asigurarea lui Clemenceau fusese verbala, Aliatii – Franta, Anglia, Italia – nu au mai recunoscut acest lucru la Conferinta de Pace. Toate memoriile si interventiile lui I. I.C. Bratianu catre marile personaje politice ale momentului au ramas fara ecou.

In aprilie 1922, Romania supune problema tezaurului Conferintei Economice de la Genua; conferinta va statornici ca „guvernul sovietic rus va restitui guvernului roman valorile depozitate la Moscova de numitul guvern roman”.

Incepand din 1922, guvernatorii BNR si-au transmis unul altuia dosarul juridic al Tezaurului depozitat la Kremlin, o data cu datoria de onoare de a nu renunta niciodata la revendicari.

In 1936, odata cu reluarea relatiilor diplomatice, la insistentele lui Titulescu pe langa Litvinov, Rusia a restituit cateva valori culturale si ramasitele pamantesti ale lui Dimitrie Cantemir.

In 1956, rusii au restituit „Closca cu puii de aur”, manuscrise, cateva picturi si colectia numismatica a Academiei Romane.

„Tezaur, ce Tezar?”
„Basarabia, care Basarabia?”

Alexandru Barladeanu** povesteste ca in 1965, dupa venirea la putere a lui Ceausescu, o delegatie de partid va face o vizita la Moscova, unde va expune delegatiei condusa de Brejnev, pe langa problema Conventiei Dunarii si a arhivei PCR aflata la Moscova, si cea a tezaurului roman.

Cand Alexandru Barladeanu a inceput sa vorbeasca de problema tezaurului, reactia sovietica a fost: „Tezaur?… Ce Tezaur?… Noi nu stim nimic despre acest Tezaur!” . Atunci, delegatia romana a dat la iveala un volum de scrieri ale lui Lenin, in care era publicata telegrama prin care la 26 ianuarie 1918 Lenin proclama confiscarea Tezaurului roman.

Deruta sovieticilor a fost totala; cand Barladeanu a adaugat ca Lenin a luat masura din cauza neintelegerilor cu Romania privind Basarabia, Kosighin l-a intrerupt enervat: „Basarabia, care Basarabia? Noi nu cunoastem acest termen!… Noi cunostem Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, cunostem poporul moldovenesc pe care il stimam si-l iubim, dar nu cunoastem cuvantul Basarabia”. La care Barladeanu a replicat: ” Poate ca asa este. Lenin, insa, folosea acest cavant”.

Brejnev va suspenda sedinta, pentru documentare, dupa care a venit cu un raspuns, pe care l-a citit: ideea era ca romanii puneau in discutie o problema veche de 50 ani, care se referea la socoteli intre Rusia tarista si Romania regala. Acum insa discutiile se poarta intre doua state socialiste, cu relatii fratesti, tovarasesti, trecute prin durerile razboiului si care au gasit ca trebuie stinse toate neplacerile, educandu-si „popoarele in spiritul respectului reciproc, respect fata de prietenia noastra”. „Neplacerile” de care amintea Brejnev erau de fapt intrebarea „ce-ati cautat la Stalingrad?”

Recunoaste ca au gasit documente referitoare la niste casete cu tezaur, dar dupa inlaturarea tarismului acestea au cazut in mana guvernului provizoriu si de atunci nu s-a mai stiut nimic.

Brejnev a mai spus: ” Daca este vorba asa, la arhiva exista si alte documente. Exista un document din care rezulta ca Romania regala are datorii in suma de 300 de milioane de dolari, ceea ce ar corespunde cu 274 tone de aur. Daca este sa ridicam aceasta problema, trebuie sa ridicam si cealalta”. In finalul, considerandu-se ca este o problema politica, de natura a afecta relatiile dintre cele doua tari, s-a spus ca trebuie sa se renunte la aceste pretentii, si ca despagubirile de razboi platite de Romania, de 300 milione de dolari, au fost insuficiente pentru refacerea Crimeii si Odesei.

(** Mihail Gr. Romascanu, Tezaurul roman de la Moscova, Ed. Saeculum, Bucuresti, 2000, pg. 190 -200; Addenda: interviu luat lui Alexandru Barladeanu, reprodus din „Alexandru Barladeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu”, Ed, Evenimentul Romanesc, Bucuresti, 1998, p.159-174)

In 1990, la conferinta de presa a lui Iliescu si Gorbaciov, la intrebarea referitoare la Tezaur, Gorbaciov a raspuns:
„Nu stiu de chestiunea aceasta, dar ma voi interesa”.

La 4 iulie 2003, Ion Iliescu si Vladimir Putin au semnat „Tratatul privind relatiile prietenesti si de cooperare dintre Romania si Federatia Rusa”, care nu a fost supus opiniei publice romanesti.

In limbajul de lemn cu care Brejnev s-a adresat lui Ceausescu si Barladeanu in 1965,
Putin si Iliescu se adreseaza poporului roman in 2003:

„… am ajuns la parerea comuna privind necesitatea de a inchide capitolele dureroase din istoria relatiilor bilaterale.
Condamnand Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, precum si participarea Romaniei la cel de-al II-lea Razboi Mondial de partea Germaniei hitleriste, ambele parti isi exprima hotararea de a depasi mostenirea negativa a trecutului totalitar si de a-si construi relatiile tinand seama de schimbarile profunde care au loc in Romania si Rusia, si de experienta pozitiva acumulata in diverse domenii ale cooperarii interstatale.”

(text alcatuit dupa :
Mihail Gr. Romascanu, „Tezaurul roman de la Moscova”, Ed. Saeculum, Bucuresti, 2000)

Rusia ne da praful de pe Tezaur
Ziua, Joi, 10 noiembrie 2005
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, ne-a acordat un interviu in exclusivitate

Rusia isi permanentizeaza prezenta militara din Transnistria, este stirea principala rezultata in urma vizitei ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la Bucuresti. Ministrul rus a afirmat ca in zona separatista transnitreana sunt in misiune 500 de militari rusi membri ai „fortei de pace” si inca 1000 care asigura paza depozitelor de munitii ale fostei Armate a XIV-a ruse, cifre contradictorii cu alte rapoarte neoficiale. Rusia este deranjata de planurile Statelor Unite de a instala mai multe facilitati militare in Romania, la Gurile Dunarii si Marea Neagra, este o alta remarca importanta pe care seful diplomatiei ruse a lasat-o sa razbata in cadru public, printre foarte putinele declaratii oficiale. Secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, este asteptata luna viitoare la Bucuresti pentru a semna cu presedintele Traian Basescu acordul bilateral privind bazele mobile americane. In exclusivitate pentru ZIUA, Serghei Lavrov a raspuns, in tonul diplomatiei ruse, mai multor intrebari legate de problematicele relatii romano-ruse. »»
Sursa: Surse.org

%d blogeri au apreciat asta: