Arhiva | 4:06 pm

SARAH BRIGHTMAN-Pie Jesu

23 apr.

Pie Jesu!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Lara Fabian – Adagio

23 apr.

Adagio!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Il Divo Without you

23 apr.

Without You!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Il Divo – The Power Of Love (La Fuerza Mayor)

23 apr.

The Power Of Love!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

TRAIAN BASESCU ISI VA PETRECE PASTELE,CU FAMILIA!

23 apr.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri seară, la Constanţa, că va petrece Paştele „cu familia”, fără a preciza unde anume, informează Mediafax.

El a participat la ceremonia pentru plecarea fregatei „Regele Ferdinand” la operaţiunea NATO „Unified Protector” de impunere a unui embargo privind armele împotriva Libiei, unde a fost prezent şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea.

La final, întrebat unde va petrece Paştele, Traian Băsescu a răspuns: „Cu familia”.

Întrebat dacă va petrece Paştele la Bucureşti sau la Constanţa, şeful statului nu a răspuns.

ROMANUL BOGDAN OTA S-A CALIFICAT IN SEMIFINALA „NORVEGIENII AU TALENT”CARE VA AVEA LOC PE 29 APRILIE LA OSLO!

23 apr.

Românul de la «Norvegienii au talent» a ajuns în semifinală

Bogdan Ota a plecat în Norvegia pentru că nimeni din ţară nu era interesat de muzica lui
Bogdan Ota a plecat în Norvegia pentru că nimeni din ţară nu era interesat de muzica lui

Românul care a uimit Norvegia cu talentul său, Bogdan Ota a trecut cu bine încă o etapă a competiţiei ” Norske talenter”.

Bogdan Ota s-a calificat în semifinala „Norvegienii au talent” care va avea loc pe 29 aprilie în Oslo. Şi de această data membrii juriului au fost profund impresionaţi de compoziţia şi interpretarea artistului originar din Botoşani. Juriul l-au numit pe Bogdan Ota „un geniu al muzicii”, relatează Adevărul de Seară Botoşani.

Bogdan Ota(32 ani) este fiul unui medic din Botoşani şi s-a stabilit în Norvegia, la Oslo, unde compune muzică.

După ce a absolvit Conservatorul în România la Iaşi, Bogdan Ota a bătut zadarnic pe la uşile unor case de discuri din ţară. Talentul său nu a interesat pe nimeni din România, dar avut succes în Norvegia.

PROCURORII VINOVATI IN MOTIVAREA ELIBERARII LUI SORIN OVIDIU VANTU!

23 apr.

Motivarea eliberării lui Vîntu: Judecătorii spun că flagrantul procurorilor a fost un eşec

Judecătoria Sectorului 5 a dispus cercetarea în libertate a lui Sorin Ovidiu Vîntu pe motiv că nu sunt probe suficiente cum că l-ar fi şantajat pe managerul Realitatea TV, Sebastian Ghiţă. Mai mult, judecătorul susţine că flagrantul procurorilor a fost un eşec.

Instanţa a arătat că, din probele strânse de procurori reiese că oamenii lui Sorin Ovidiu Vîntu nu ar fi încercat să intre cu violenţă în spaţiul Realitatea TV şi Asesoft.

La data de 21.04.2011, ora 15,01, Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat instanţa cu propunerea de arestare preventivă, pentru o perioadă de 29 zile, faţă de inculpaţii Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar, în temeiul dispoziţiilor art. 148 lit. d şi f din Codul de procedură penală, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 194 alin 1 şi 2 Cod penal. În actul de sesizare, s-a reţinut că, de la sfârşitul anului 2010 şi pe parcursul anului 2011, până la data de 20.04.2011, inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu l-a constrâns prin ameninţare cu moartea şi cu distrugerea imaginii publice pe partea vătămată G. S. să dea suma de 150.000 euro pentru a nu determina rezilierea contractului de management încheiat în luna octombrie 2010. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Ilie Ion Cezar, s-a menţionat că, începând cu data de 27.03.2011 şi până la data de 20.04.2011, a constrâns-o pe partea vătămată G.S. prin ameninţare, să dea suma de 150.000 euro, pentru ca inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu să nu rezilieze contractul de management încheiat în luna octombrie 2010 între SC REALITATEA MEDIA SA şi SC ASESOFT SA.

Prin încheierea din 21.04.2011 pronunţată în dosarul nr. 7667/302/2011, instanţa a respins propunerea de arestare, apreciind că nu sunt indicii suficiente din care să se poată desprinde concluzia plauzibilă că inculpaţii au comis acţiuni ce ar putea reprezenta elementul material al infracţiunii de şantaj.

Astfel, cu privire la constrângerea ca partea vătămată G.S. să accepte un act adiţional, ce ar afecta realizarea obiectivelor din contractul de management, s-a reţinut că aceasta nu a precizat în ce ar consta modificarea clauzelor contractuale şi care ar fi conţinutul actului adiţional ce era constrânsă să îl semneze.

Referitor la acţiunea inculpaţilor de a intra cu forţa, împreună cu alte persoane, în spaţiul Asesoft şi Realitatea TV şi de a profera ameninţări, s-a constatat, din planşele foto prezentate, că nu s-a putut observa vreo persoană exercitând acte de violenţă şi nici nu a fost identificată sau audiată vreuna din persoanele care apar în aceste fotografii, pentru a confirma sau infirma susţinerile părţilor.

În ceea ce priveşte convorbirea din 02.04.2010, ocazie cu care se pretinde că s-ar fi proferat ameninţarea cu suprimarea fizică a părţii vătămate, solicitându-se plata sumei de 200.000 euro, instanţa a reţinut că proba prezentată nu constituie înregistrarea integrală a discuţiei, iar cuprinsul acesteia nu poate fi considerat a reprezenta o acţiune de ameninţare, având în vedere conţinutul cu neputinţă de crezut al majorităţii acestor afirmaţii, precum şi contextul dialogului dintre partea vătămată şi inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu cu privire la clauzele contractului, context în care inculpatul enumeră şi alte opţiuni: să îi dea părţii vătămate banii investiţi, să denunţe personal contractul şi să se adreseze instanţei judecătoreşti pentru soluţionarea litigiului sau să se înţeleagă.

Sub aspectul flagrantului, instanţa a avut în vedere că nu s-au administrat probe ştiinţifice din care să poată fi trasă concluzia certă că inculpatul Ilie Ion Cezar a primit sumă de bani.Totodată, privitor la situaţia inculpatului Ilie Ion Cezar, nu s-a constatat existenţa vreunei activităţi ce ar putea fi calificată drept ameninţare.

LA MULTI ANI TUTUROR ROMANILOR CARE ISI SARBATORESC ONOMASTICA DE SFANTUL GHEORGE!

23 apr.

Sfantul Gheorghe va fi praznuit a doua zi de Paste. Peste 900.000 de romani isi sarbatoresc onomastica

Anul acesta, sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de biruinta (23 aprilie), coincide cu Sambata Mare din Saptamana Sfintelor Patimiri, zi de post, meditatie si intensa pregatire duhovniceasca pentru sarbatoarea invierii Domnului.

Ca atare, potrivit randuielilor tipiconale si liturgice la Saptamana Sfintelor Patimiri din cartea Triodului, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe va fi praznuit a doua zi de Sfintele Pasti (25 aprilie 2011), slujba Sfantului fiind oficiata impreuna cu cea a sarbatorii invierii Domnului.

Peste 900.000 de romani isi sarbatoresc onomastica de Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.

Dintre cei 936.932 de romani sarbatoriti cu ocazia Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, 749.717 sunt barbati, iar 187.215 sunt femei.

Statisticile publicate de MAI arata ca majoritatea romanilor care il au ca patron spiritual pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, respectiv 577.389, poarta numele de Gheorghe / Ghiorghe.

De asemenea, alti 143.308 se numesc George, 24.007 – Gheorghita / Ghiorghita, iar 5.013 – Ghita.

Dintre femeile care isi sarbatoresc onomastica de Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, 136.449 poarta numele de Georgeta, 35.283 – Gheorghita / Ghiorghita, iar alte 14.946 – Geta si 537 – Ghita.

NICOLAE POPA,TRAIAN BASESCU SI AFACEREA FNI!

23 apr.

Nicolae Popa, fostul director general al grupului Gelsor (din care făcea parte şi Fondul Naţional de Investiţii), a fugit din România în iunie 2000, la puţin timp după declaşanrea anchetei legată de căderea FNI.

Popa, considerat a fi unul din vinovaţii prăbuşirii FNI şi, implicit, de păgubirea a peste 300.000 de „investitori“ a fost condamnat, în lipsă, la 15 ani de închisoare. Reţinut în 2009 în Indonezia, acesta s-a întors în ţară joi spre vineri noaptea.

Întoarcerea sa ar putea redeschide cazul FNI şi ar putea duce la condamnarea omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, considerat a fi în spatele fraudelor ce au semnătura – pe hârtie – a lui Nicolae Popa sau a Ioanei Maria Vlas.

FNI „a investit“ pentru tine

Fondul Naţional de Investiţii s-a lansat pe 19 octombrie 1995, când o valoare a unităţii de fond era de 10.000 de lei vechi (un leu nou). Mii de români creduli au format cozi lungi în faţa sediilor fondului, mulţi dintre aceştia depunându-şi toate economiile sperând la o „înmulţire“ peste noapte a banilor.

Teoretic si pe hârtie, investitorii puteau obţine profituri
uriaşe în mai puţin de doi-trei ani. La începutul anului 2001, o unitate de fond valora aproximativ 100.000 lei vechi, deci cu 1000% mai mult decât în momentul lansării fondului. Însă, mulţi dintre cei peste 300.000 de români care şi-au dat banii pe mâna FNI au rămas doar cu ideea că s-au îmbogăţit.

Însă, conform unui audit comandat la acea vreme de AVAB (Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare) FNI avea active de 107 miliarde de lei vechi iar în piaţă se aflau în circulaţie peste 79 de milioane de unităţi de fond, de unde rezultă că o unitate valora cu puţin peste 1350 lei vechi, cu mult mai puţin decât valoarea iniţială.

În cei cinci ani de funcţionare fondul a făcut mai multe achiziţii, cumpărând o serie de societăţi comerciale la preţuri supraevaluate. Toate achiziţiile s-au făcut din banii românilor care au dorit să se îmbogăţească peste noapte. În timp ce FNI cheltuia banii, publicul larg afla de dobânzi tot mai mari, dobânzi care erau însă numai în diverse reclame. Asta se întâmpla pentru că fondul trebuia alimentat în continuare cu lichidităţi, iar populaţia nu putea fi atrasă decât prin dobânzi.

În momentul căderii fondului s-a constatat că peste 90% din banii fondului fuseseră „investiţi“ în companii necotate şi cu o valoare extrem de mică comparativ cu sumele folosite din activele FNI. Astfel, „investiţiile“ nu au adus bani FNI, deci activele fondului erau reprezentate numai de banii depuşi de populaţie.

În momentul când fluxul de bani care intra în visteria fondului a scazut şi tot mai mulţi oameni îşi retrăgeau banii, FNI s-a văzut în imposibilitatea de a-şi mai onora plăţile.

De ce se face vinovat Nicolae Popa

Într-un comunicat al Poliţiei Române se arată că în 18 septembrie 1998, Nicolae Popa, „în calitate de director general al unei societăţi comerciale a însuşit din depozit 65.359 acţiuni la valoarea de 25.376 lei/acţiune, pe care le-a remis unui intermediar în scopul de a fi vândute la un preţ de 765.000 lei/buc., prejudiciul creat fiind de aproximativ 50 de miliarde lei vechi”.

Popa a fost condamnat la închisoare în dosarul FNI, printr-o sentinţă definitivă dată de Tribunalul Bucureşti în 2006, alături de Ioana Maria Vlas, la 15 ani de închisoare. Sorin Ovidiu Vântu a scăpat de condamnare din lipsa unor probe relevante. Majoritatea tranzacţiilor de achiziţionare a unor companii nelistate de către FNI fiind semnate de Vlas şi Popa.

Fugit din ţară, Popa a fost dat în urmărire generală prin Interpol în 2002 după ce fusese acuzat de delapidare în dosarul FNI. El a fost reţinut abia în 2009 de poliţia indoneziană, la Jakarta.

Ce a făcut Popa din 2000 până astăzi

Nu se ştiu foarte multe despre activităţile lui Nicolae Popa din anii în care a fost dat dispărut. Din mai multe înregistrări ale convorbirilor lui Popa cu Sorin Ovidiu Vântu reiese că cei doi aveau o înţelegere prin care Vântu îl alimenta pe Popa cu bani, lunar, până la un total de 200.000 euro/anual.

Sorin Ovidiu Vîntu: Am înţeles. Ţi-ai fixat care e suma lunară, după aia, de care ai nevoie?
Popa Nicolae: O… suma anuală, Sorin… m-am gândit că un 200 000 ar acoperi inclusiv generalul, salariul lui lunar… anual.
Sorin Ovidiu Vîntu: Te referi la suma anuală, da?
Popa Nicolae: Da, da, da.
Sorin Ovidiu Vîntu: S-a făcut. Deal.
Popa Nicolae: Preferabil de primit întodeauna cam în perioada asta, ca să fie şi înainte de sărbători, să nu stau de sărbători să aştept.
Sorin Ovidiu Vîntu: Bine, s-a făcut. (…)

Vezi aici toate interceptările convorbirilor dintre Nicolae Popa şi Sorin Ovidiu Vântu

Interceptările convorbirilor telefonice dintre Vântu şi oamenii săi pot redeschide dosarul FNI şi pot duce la condamnarea omului de afaceri.

Vezi aici cum a reuşit Vântu să se învinovăţească de unul singur.

În Jakarta, un ofiţer de securi­tate ales de Vîntu veghea ca Nicolae Popa să nu se predea, precum Ioana Maria Vlas. Popa poate depune mărturii importante în dosarele FNI şi FNA.

Cine este „generalul” din Indonezia care îi asigura paza fugarului Nicolae Popa şi căruia S.O. Vîntu îi plătea un salariu lunar de mii de euro? Şi cine este „şeful” care, contra şase milioane de euro (şase „cisterne”) putea împiedica extrădarea şi chiar eliberarea lui Popa din închisoarea din Jakarta? Acestea sunt două dintre cele mai importante întrebări care se nasc din lecturarea stenogramelor care au stat la baza arestării lui Vîntu, la care RL încearcă să răspundă, cu ajutorul unor specialişti care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Vezi aici cine este „generalul“ care îi asigura paza lui Nicolae Popa în Indonezia.

Arestarea şi extrădarea lui Popa

Fostul Director al Gelsor (grupul din care făcea parte şi FNI) a fost arestat pe 9 decembrie 2009 la Jakarta. La finalul lunii decembrie autorităţile indoneziene anunţau că Popa va fi extrădat pentru a-şi ispăşi pedeapsa în România.

Primele fotografii cu Popa au apărut abia în decembrie 2010 (vezi aici cum arată Nicolae Popa după opt ani de „pribegie“), în timpul procesului de extrădare care avea loc la Jakarta.

Fotografiile îl înfăţişează pe fugarul Nicolae Popa pe holul şi în sala unui tribunal din Jakarta, Indonezia, readuc în discuţie probabilitatea extrădării acestuia chiar în această lună. Potrivit procurorului Marius Iacob, şef de secţie la Parchetul General, „procedura judiciară a extrădării de la Jakarta e în curs. În mod normal, spre sfârşitul lunii decembrie ar trebui să se finalizeze printr-o hotărâre judecătorească definitivă”.

De la Bucureşti însăşi Vântu, ajutat de doi apropiaţi, a încercat să oprească extrădarea lui Popa, după cum reiese din o serie de interceptări telefonice.

Aceste interceptări au constituit probe pentru arestarea lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a colaboratorii săi Octav Turcan şi Alexandru Stoian, arestare dispusă de magistraţii Tribunalului Bucureşti pentru o perioadă de 29 de zile deoarece ar fi încercat să zădărnicească extrădarea lui Nicolae Popa din Indonezia.

Într-un interviu acordat României libere în decembrie 2009, după arestarea lui Popa la Jakarta, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi spunea că aducerea fostului director Gelsor în ţară poate duce la redeschiderea dosarului FNI.

„Potrivit dispozitiilor legale, o hotarare judecatoreasca definitiva poate fi revizuita. Exista o cale extraordinara de atac in care apar date sau fapte care nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei; atunci hotararea de condamnare poate fi revizuita si cercetarile in acest dosar se pot relua“, explica Kovesi.

Fugarul adus în ţară. Urmează confruntarea cu Vântu?

La un an şi jumătate de la arestarea sa, şi la mai bine de zece ani de la fuga din România, fostul preşedintele Gelsor Nicolae Popa a fost adus cu o cursă privată de la Jakarta, care a aterizat vjoi noaptea pe Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni, în jurul orei 2.20.

Potrivit avocatului Valere Burlacu „pedeapsa pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave este cuprinsă între 10 şi 20 de ani, iar dacă Popa va declara şi va aduce probe potrivit cărora Vîntu a fost instigatorul, creierul şi beneficiarul unor sume mari de bani, se poate merge pe instigare sau complicitate, care se pedepsesc cu aceiaşi ani de închisoare ca fapta în sine. În consecinţă, dacă FNI şi FNA s-au prăbuşit în luna mai 2000, atunci termenul de prescripţie este după 15 ani, adică luna mai 2015″.

%d blogeri au apreciat: