Comisia de la Cotroceni a propus clar „dezincriminarea consumului”
Preşedintele României, milos cu drogaţii
Preşedintele României, Traian Băsescu, îl târăşte prin tribunal pe un tânăr deputat – neavând curajul să se confrunte cu greii partidului care i-au adus acuzaţii mult mai grave – pentru o declaraţie cu privire la droguri. Asta e chiar culmea ! E culmea, după ce a semnat decretele prezidenţiale de graţiere a unor consumatori şi traficanţi de droguri condamnaţi definitiv şi irevocabil la pedepse grele de Justiţia Română.
Băsescu, preşedinte-judecător
Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a arătat clemenţa faţă de traficanţii de droguri în urmă cu trei ani, când a graţiat doi infractori condamnaţi prin sentinţă definitivă pentru trafic de stupefiante, la pedeapsa de 11 ani de închisoare. Amintita clemenţă avea să fie precursoarea declaraţiei fiicei sale celei mici, prin care se arăta de acord cu legalizarea halucinogenelor uşoare. Aceeaşi clemenţă preceda şi recomandarea comisiei pe care a prezidat-o şi care propunea şi dezincriminarea consumului şi a deţinerii de droguri.
Şeful statului român i-a scandalizat pe majoritatea magistraţilor, pe 6 noiembrie 2006, când semna decretele prezidenţiale prin care i-a graţiat pe Popa Cristian Claudiu şi Mezea Radu Cristian, condamnaţi la pedeapsa cu închisoarea.
Administraţia Prezidenţială spunea, într-un comunicat de presă, că la semnarea decretelor de graţiere “s-a apreciat că probatoriul administrat în cauză, cantităţile mici de stupefiante, precum şi lipsa altor probe temeinice, care nu pot justifica traficul de droguri, îndreptăţeau menţinerea primei sentinţe”, adică cea de un an cu suspendare.
Consiliul Superior al Magistraturii le atrăgea atenţia deopotrivă şefului statului care semnase decretul, dar şi Ministerului Justiţiei – condus pe atunci de Monica Macovei – că “la soluţionarea unor cereri de graţiere nu se poate face o rejudecare a cauzei prin reevaluarea probelor, aşa cum rezultă din comunicatul de presă emis în data de 6 noiembrie 2006 de către Administraţia Prezidenţială”.
În opinia CSM, “o asemenea procedură este neconstituţională şi înfrânge principiul separaţiei puterilor în stat”.
Devenită între timp eurodeputat PDL, Macovei replica spunând că “nu o interesează” aprecierile magistraţilor.
“M-am referit de mai multe ori public la diferenţele care există între soluţiile date de instanţele de fond şi cele de recurs. Probabil că acest aspect a deranjat”, susţinea, conform MEDIAFAX, Monica Macovei.
Actualul eurodeputat PDL arăta că motivele pe care le-a avut în vedere la întocmirea raportului în sprijinul graţierii lui Mezea şi a lui Popa au fost legate de tinereţea acestora şi de cantităţile mici de droguri pe care aceştia le comercializau.
Graţiaţii, faptele şi justificările Cotrocenilor
Conform datelor furnizate atunci de Palatul Cotroceni, Popa Cristian Claudiu fusese condamnat la 11 ani de închisoare. Şeful statului român comunica public faptul că infractorul “nu are antecedente penale” şi că “a dispus întocmirea decretului de graţiere având în vedere avizul Ministerului Justiţiei şi faptul că, deşi instanţa de fond şi instanţa de apel l-au condamnat pe Popa Cristian Claudiu la 1 an cu suspendare condiţionată, instanţa de recurs, în rejudecare, a decis aplicarea unei pedepse de 11 ani de închisoare”. La momentul graţierii, Popa Cristian Claudiu executase deja 3 ani şi 7 luni din pedeapsă.
Preşedintele României reţinea şi îşi însuşea observaţiile Ministerului Justiţiei: “Se reţine că la data săvârşirii faptei Popa Cristian Claudiu avea 24 de ani, provenind dintr-o familie organizată şi era student la Institutul Politehnic Timişoara. Din caracterizarea de la dosarul de graţiere rezultă că avea un comportament social corespunzător, astfel că posibilităţile de reintegrare socială sunt sporite”.
Pentru cel de-al doilea condamnat definitiv din cauza stupefiantelor, Mezea Radu Cristian, născut la 30.06.1978, în Arad, judeţul Arad, Administraţia Prezidenţială comunica motivele clemenţei pe care i-a arătat-o Traian Băsescu: “Nu are antecedente penale”, iar “şeful statului a dispus întocmirea decretului de graţiere având în vedere avizul favorabil al Ministerului Justiţiei şi faptul că persoana condamnată a executat 4 ani din pedeapsa aplicată de către instanţa de apel, deşi instanţa de fond îl condamnase pe sus-numitul la 3 ani de închisoare. S-a apreciat faptul că tânărul în vârstă de 28 de ani (24 de ani la data încarcerării) nu are antecedente penale şi este absolvent al Facultăţii de istorie-jurnalism. De asemenea, s-a ţinut cont de consumul ocazional de stupefiante, precum şi de lipsa altor probe temeinice, care pot justifica traficul de droguri”.
Palatul Cotroceni continua justificarea decretului semnat pentru condamnatul din cauza drogurilor: “Din dosarul de graţiere se reţine faptul că Mezea Radu Cristian are referinţe deosebite, provine dintr-o familie organizată, s-a transferat la Facultatea de istorie şi jurnalism după ce fusese admis în primii 15 la Facultatea de Drept, iar din actele depuse rezultă că există un angajament scris de oferire a unui loc de muncă, fapt ce dovedeşte că există modalităţi concrete de reinserţie socială”.
Condamnat pentru bobiţe brune
După cum consemna, în 2006 ziarul “Gândul”, Popa a intrat la puşcărie pentru “trei bobiţe de culoare brună, urme de praf pe o lamă de cuţit, un praf de culoare albă găsit pe coperta unei reviste şi trei capsule de tramadol”. Cazul tânărului a fost instrumentat de procurorul Ciprian Nastasiu, care mai târziu a fost promovat la PNA (DNA de astăzi).
În judeţul Timiş, Popa era cunoscut – conform jurnaliştilor de la “Gândul” – ca susţinător al Mişcării Legionare. La rândul lui, Cristian Mezea lucra ca DJ într-o discotecă.
EBA, precursoarea dezincriminării de la Cotroceni
Elena Băsescu se declara de acord, în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din acest an, cu legalizarea drogurilor uşoare în România. Stupefianta declaraţie venea cu aproximativ trei luni înainte ca o comisie specială pentru studiul demografic, înfiinţată de tatăl ei, la Palatul Cotroceni, să avanseze ideea dezincriminării, printre altele, a consumului şi a deţinerii de droguri.
“(…) Dar dacă în unele ţări ca Olanda şi ca America aceste droguri sunt permise, marijuana – pentru că am înţeles că nu dau dependenţă -, nu e vorba de ecstasy, care am înţeles că-ţi afectează celulele nervoase, şi de cocaină. Se refereau la marijuana. La iarbă. Probabil că voi fi de acord cu această iniţiativă”, a afirmat mezina şefului statului român, devenită între timp eurodeputat PDL, partid aflat la guvernare.
Audierea lui Băsescu şi ce a cerut comisia prezidenţială
Traian Băsescu a spus în faţa judecătoarei care l-a audiat miercuri că: “Raportul nu cere dezincriminarea consumului de droguri, raportul face o propunere de analiză, dacă riscurile pentru consumatorii de droguri ar fi mai mici în cazul în care ar fi incriminat consumul de droguri puternice, lasând neincriminat consumul de droguri uşoare. Cunosc acest pasaj dar tot în raport…”.
Întrebat fiind de magistrat: “Spuneţi că nu cere dezincriminarea ?”, şeful statului român a dat următorul răspuns: “Nu! Nu! Cere o dezbatere. Se fac nişte propuneri care urmau să fie analizate de guvern, de legislativ. Raportul nu este un raport care legiferează, ci doar propune opinii ale unor specialişti.”
Câte dezbateri cere comisia, şi ce opinii se regăsesc în Raport, se poate vedea mai jos unde sunt prezentate concluzii şi recomandări. Cea mai interesantă este … ultima dintre conluzii/recomandări, ce se regăseşte negru pe alb la pagina 234 din 382 a Raportului intitulat “Riscuri şi inechităţi sociale în România” întocmit de “Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice” din “ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂ”., aşa cum se regăseşte pe pagina oficială de Internet presidency.ro, găzduită pe serverele Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
Iată textul oficial:
“ Concluzii şi recomandări
Problema reintegrării socioprofesionale a consumatorilor şi dependenţilor de droguri este deosebit de dificilă întrucât fie recidivează, fie problemele medicale şi emoţionale sunt atât de mari încât creează dificultăţi greu de depăşit. La nivel de politici sociale, modalităţile de răspuns la problematica drogurilor legale şi ilegale cuprind următoarele tipuri de programe:
a) programe de prevenţie a consumului de drog în familie, şcoală, comunitate (educaţie pentru sănătate); întrucât nu prea au efect campaniile care sperie şi nici cele promovate de poliţişti, ar trebui să li se ofere tinerilor alternative (posibilitatea de a face sport sau alte activităţi în cartier, locuri de muncă, stabilitate în familie, etc.)
b) măsuri punitive, de interzicere a producerii, traficului şi consumului de droguri; c) programe de tratament, reabilitare şi reintegrare socioprofesională a consumatorilor de droguri. Autorităţile administraţiei publice locale deţin un rol important în lupta împotriva abuzului de drog, alcool şi tutun. Acestea cunosc problematica socială a regiunii respective, cunosc grupurile vulnerabile şi expuse consumului de drog (copii ai străzii, tineri fără adăpost, copii care părăsesc sistemul educaţional, şomeri etc.) şi pot crea servicii de specialitate acolo unde consumul de droguri devine o problemă socială. Serviciile sanitare contribuie în mod esenţial la reabilitarea consumatorilor, asigurând condiţiile de tratament şi recuperare fizică şi mentală. Pe lângă acestea intervin şi serviciile de asistenţă socială care asigură protecţie socială şi refacere emoţională a consumatorilor de drog. Aşadar, eficacitatea intervenţiilor împotriva abuzului de droguri depinde de colaborarea între serviciile de sănătate publică şi cele de asistenţă socială. Un rol important îl deţin organizaţiile nonguvernamentale care pot dezvolta programe de intervenţie punctuală pentru a asigura consumatorilor de droguri protecţie şi reabilitare (adăposturi sociale de urgenţă, comunităţi terapeutice, grupuri de întâlnire pentru persoanele dependente, recalificare profesională, programe de harm reduction, etc.). Vom menţiona câteva soluţii şi recomandări punctuale privind reducerea consumului de droguri licite şi ilicite:
– măsuri legislative care ar putea conduce la scăderea consumului de tutun şi alcool în rândul populaţiei în general şi în rândul adolescenţilor şi tinerilor, în special.
– înfiinţarea de servicii specifice pentru consumatorii de droguri în cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din subordinea Consiliilor judeţene. Înfiinţarea de servicii de harm reduction în sistem public poate fi făcută pe lângă spitale sau pot fi finanţate de la bugetele locale serviciile ONG-urilor care dezvoltă programe în domeniu. În scoli nu se înregistrează un consum mare de droguri întrucât consumatorii se injectează acasă sau la prieteni,
– menţinerea programelor şi serviciilor de intervenţie stradală care asigură persoanelor consumatoare de drog injectabil seringi de unică folosinţă în schimbul celor deja folosite şi introducerea altora noi sau extinderea zonelor de acoperire cu astfel de programe. Există şi posibilitatea introducerii în cartierele cu mulţi dependenţi de droguri a unor automate cu fise şi cu seturi sterile de injectare, ca în Elveţia.
– dezvoltarea de programe specifice în penitenciare pentru deţinuţii care îşi injectează droguri (consiliere, servicii de harm reduction, schimb de seringi, substituţie cu metadonă etc.) pentru a reduce riscul de transmitere HIV.
– evaluarea programului şi serviciilor de tratament de substituţie cu metadonă şi extinderea locaţiilor pentru a fi mai aproape de domiciliul beneficiarilor. Adaptarea programului la nevoile celor care fac dovada că sunt angajaţi. Găsirea unor soluţii pentru cei care se deplasează în ţară sau în străinătate prin parteneriale cu centre similare din alte oraşe româneşti sau chiar din alte ţări.
– dezvoltarea unor centre speciale care să le asigure serviciile de care au nevoie (consiliere, sprijin şi orientare profesională, mediere şi informare, etc.).
– dezincriminarea consumului de droguri (nu a traficului!) pentru a aduce la „suprafaţă” consumatorii. “
Share this: Politica,Istorie,Economie,Muzica,Investigatii,Partide,Conspiratii mondiale,Educatie,Invatamant,Sport,Cultura,Social-media
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Etichete:"JUDECATORUL"TRAIAN BASESCU SI-A ARATAT CLEMENTA FATA DE TRAFICANTII SI CONSUMATORII DE DROGURI ACUM 3 ANI
Premierul nu ştie că minciuna are picioare scurte
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Comentarii recente