ISTORIA IMF:CE ESTE SI MECANISMELE FMI!

23 mai

Ce este şi cum funcţionează FMIDupă ce fostul director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) Dominique Strauss-Kahn a fost acuzat de viol şi reţinut câteva zile într-o închisoare din New York, numele acestei celebre instituţii financiare mondiale a ajuns în centrul atenţiei lumii, şi nu doar a specialiştilor sau ziariştilor. În atare împrejurări, cum mulţi vorbeau atât despre Strauss-Kahn, cât şi despre FMI fără a şti exact ce se ascunde în spatele acestor iniţiale, ni se pare firesc să prezentăm un documentar despre Fond şi atribuţiile sale, mai ales că, după crearea sa, în 1945, rolul lui s-a extins în mod considerabil. În context, amintim că, anul trecut, în mai, cotidianul.ro a publicat în premieră un dosar cuprinzător despre negocierile şi aderarea României la FMI şi Banca Mondială. De asemenea, fostul ministru al Finanţelor din acea perioadă, Florea Dumitrescu, ne-a oferit, în exclusivitate, detalii despre tratativele privind acordarea primului împrumut primit de ţara noastră de la cele două instituţii financiare internaţionale. Aşadar, pentru ce a fost înfiinţat FMI? Cine îl conduce cu adevărat? Care sunt misiunile lui astăzi?De ce a fost creat FMI? Înfiinţat oficial la 27 decembrie 1945, Fondul Monetar Internaţional (FMI) avea ca misiune iniţială să vegheze la respectarea noilor reguli de cooperare economică stabilite la conferinţa de la Bretton Woods din vara anului 1944. La ora aceea, anticipând victoria Aliaţilor în cel de al Doilea Război Mondial, reprezentanţii a 44 de state s-au înţeles să creeze un sistem monetar internaţional mai stabil, care să permită să se evite recurgerea la devalorizările frecvente în anii ’30. Rolul FMI a evoluat odată cu anularea, în 1971, a sistemului creat la Bretton Woods şi necesitatea crescândă de a veni în sprijinul fostelor colonii, ce căpătaseră acum statutul de ţări în curs de dezvoltare. Totodată, instituţia şi-a stabilit ca obiectiv supravegherea sistemelor bancare aflate în dificultate şi lupta împotriva sărăciei. Odată cu criza economică recentă, Fondul şi-a extins iarăşi rolul de menţinere a stabilităţii financiare, cât şi macroeconomice mondiale.Cum acţionează el? În mod concret, FMI acordă împrumuturi ţărilor ce au probleme, împrumuturi însoţite de condiţii clare şi dure adesea. La rândul lor, statele asistate trebuie să accepte să-şi modifice politicile lor economice. Totodată, Fondul poate acorda asistenţă tehnică, de pildă, asupra politicii fiscale, gestionarea cheltuielilor sau reglementarea sistemelor bancar şi financiar. După crearea sa, destinatarii împrumuturilor au evoluat în funcţie de evenimentele care au marcat fiecare deceniu: după şocul petrolier din anii ’70 şi criza datoriilor din anii ’80, ţările din fostul bloc comunist şi-au început tranziţia spre economia de piaţă. La începutul anilor 2000, a venit rândul Americii Latine să aibă cele mai mari dificultăţi. Înainte ca marea criză financiară din 2008 să zguduie ţările dezvoltate, neliniştile create de datoriile suverane în Europa au împins FMI să se asocieze Uniunii Europene pentru a acorda împrumuturi ţărilor ameninţate cu falimentul: Grecia, Irlanda şi, cel mai recent, Portugalia. FMI emite, de altfel, drepturi de tragere speciale (DTS) care servesc ca rezerve suplimentare. Acestea au fost create în 1969, când rezervele de aur şi devize deveniseră insuficiente pentru a ţine pasul cu expansiunea comerţului mondial. Fiecare ţară membră poate cumpăra şi schimba regulat DST contra monedelor altor ţări membre.Cum se finanţează FMI? Fiecare stat membru varsă Fondului o contribuţie, numită cotă-parte. Recalculată la fiecare cinci ani, ea depinde de ponderea economică a ţării membre. FMI este al treilea mare deţinător oficial de aur din lume. La finele lui ianuarie 2010, averea sa în aur era de 96,6 milioane de uncii – adică 3.005,3 tone de aur. FMI poate vinde aur sau poate accepta plata în aur a cotelor-părţi ale statelor membre. În urma reformei cotelor-părţi intrate în vigoare la 3 martie a.c. s-au transferat 6% din ţările suprareprezentate către ţările emergente, aşa încât, acum, India şi Brazilia s-au alăturat Chinei şi Rusiei printre cei mari 10 acţionari ai FMI.Cine conduce FMI? Fondul trebuie să reprezinte interesele celor 187 de ţări membre. Din 2006, structura sa de guvernare face obiectul unei reforme profunde, devenită necesară în urma evoluţiei rapide a economiei mondiale, marcată de creşterea puterii marilor ţări emergente. În prezent, cotele-părţi ale principalelor state membe sunt următoarele: SUA – 17,67%; Japonia – 6,556%; Germania – 6,11%; Franţa – 4,505%; Marea Britanie – 4,505%; Arabia Saudită – 2,93%; Canada – 2,672%; Rusia – 2,494%; India – 2,442%; Olanda -2,166%. Restului ţărilor le revin 40,647%: adică fiecare dintre celelalte 147 de ţări membre are o cotă-parte inferioară cifrei de 2%.Consiliul guvernatorilor. Este organul suprem de decizie în FMI. Este format dintr-un guvernator şi un guvernator supleant din partea fiecărui stat membru. Guvernatorul este numit de fiecare ţară membră, el fiind, cel mai adesea, ministrul Finanţelor sau guvernatorul Băncii Centrale. De pildă, Christine Lagarde, ministrul Economiei şi Finanţelor Franţei, reprezintă ţara sa ca guvernator, iar guvernatorul Băncii Franţei, Christian Noyer, este guvernator supleant.Consiliul de administraţie. Consiliul guvernatorilor a delegat cea mai mare parte din puterile sale Consiliului de Administraţie al FMI, compus, din 1992, din 24 de membri. Cinci administratori sunt numiţi de SUA, Japonia, Germania, Franţa şi Marea Britanie, iar 19 sunt aleşi de restul statelor membre. Primul mare acţionar al Fondului, SUA, exercită o influenţă particulară în sânul lui. Aprobarea Washingtonului este indispensabilă pentru orice acord. În cadrul reformei guvernării FMI din 1992, cei 24 administratori sunt aleşi toţi de ţările membre şi nu este numit niciunul. Consiliul de Administraţie examinează toate aspectele muncii FMI, bilanţurile stării economice făcute în fiecare an de serviciile instituţiei pentru toate ţările membre în probleme de politică economică ce privesc ansamblul economiei mondiale. În mod normal, Consiliul ia decizii prin consens, dar, uneori, el recurge la voturi formale.Directorul general al FMI – un european. Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi şef al personalului instituţiei, directorul general este asistat de trei directori generali adjuncţi. El este numit de Consiliul de Administraţie pentru un mandat ce poate fi reînnoit după cinci ani. Cei 24 de administratori pot propune candidatura resortisanţilor din oricare stat membru al instituţiei. Însă, în realitate, după crearea FMI, cei 10 directori care s-au aflat la conducerea FMI au fost europeni. După acordurile de la Bretton Woods din 1944, o înţelegere tacită împarte în fapt cele două instituţii între americani şi europeni, mai precis între SUA şi UE. Astfel, conducerea Băncii Mondiale revine unui reprezentant al SUA, iar cea a Fondului – unui european. Ca urmare, după crearea FMI, dintre cei 10 directori generali patru au fost francezi: Pierre-Paul Schweitzer, în anii ’60, Jacques de Larosiere, în anii ’80, Michel Camdessus până în 2000 şi Dominique Strauss-Kahn, din 2007 până la 18 mai. După încarcerarea acestuia din urmă şi demisia lui au fost evocate, pentru prima oară, numele unor candidaţi din ţările emergente, dar ei au foarte puţine şanse, dat fiind că, deja, Franţa şi Germania, ţări cu greutate în sânul Fondului, dar şi alte state de pe continent s-au pronunţat pentru păstrarea unui european în fruntea FMI. După cum susţin unii publicişti occidentali, amintita Christine Lagarde pare cel mai bine poziţionată spre a-i succeda lui Strauss-Kahn. Lagarde este prima femeie care deţine portofoliul Finanţelor într-un sat din G8, iar, în 2009, potrivit revistei americane „Forbes”, s-a aflat pe locul 17 în clasamentul mondial al celor mai puternice femei din lume.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: