Arhiva | 8:31 pm

PARTIDUL NATIONAL LIBERAL:136 DE ANI DE LA INFIINTARE-24 MAI 1875-24 MAI 2011!

24 mai

PNL sa infiintat ca partid la 24 mai 1875.

Premergator institutionalizarii ca partid politic, miscarea liberala sa constituit in avantpremierea revolutiei burgheze de la 1848.

In 1835 C.A. Rosetti infiinteaza la Paris “Cercul Democrat Roman”, organizatie liberala, care activa in cercurile revolutionare franceze.
In 1843 se infiinteaza la Bucuresti organizatia “Societatea Literara Fratia”, formatiune care cuprinde miscarea pasoptista din Tara Romaneasca.
La Paris activeaza in 1845 “Societatea Studentilor Romani”, asociatie in care activeaza studenti romani din Tara Romaneasca si Moldova.

In 1848 “Cercul Democrat Roman”, “Societatea Studentilor Romani” si “Societatea Literara Fratia” fuzioneaza intr-o singura formatiune denumita “Fratia”. Dupa esecul Revolutiei de la 1848, revolutionarii romani se regrupeaza la Paris.
In 1857 se introduce votul cenzitar. In parlamentele din Tara Romaneasca si Moldova se formeaza primele grupuri parlamentare liberale.
In 1861 se formeaza gruparea liberal-radicala condusa de C.A. Rosetti si I.C. Bratianu. In 1867 gruparea liberal-radicala Rosetti-Bratianu se institutionalizeaza drept formatiune politica intitulata: “Societatea Amicilor Constitutiunii”.
In 1863 grupurile parlamentare liberale din Moldova si Tara Romaneasca adopta prima platforma politica comuna.
In 1866 apare primul oficios liberal “Romanul”.
Dupa care au
aparut” LIBERALUL”si” VIITORUL”

In ianuarie 1875 gruparile liberale se unfica intr-un singur partid: PNL.

Principalul concurent politic al PNL era Partidul Conservator.

Partid guvernamental in perioada: 1862-1871, 1876-1888, 1895-1899, 1901-1905, 1907-1910, 1914-1918, 1918-1919, 1922-1926, 1927-1928, 1933-1937, 1944-1945, 1991-1992, 1996-2000, 2004-2008.

PNL a fost dizolvat la 30 martie 1938 prin decretul regal al luI Carol II. Reactivat politic la 23. august 1944. PNL si-a sistat activitatea politica la sfarsitul anului 1947.

Presedinti PNL

Ion C. Bratianu 1875-83
C.A. Rosetti, Co-Presedinte 1875-1882
Ion C. Bratianu 1883-1891
Dumitru C. Bratianu 1891-1892
Dimitrie A. Sturdza 1892-1909
Ionel I. C. Bratianu 1909-1927
Vintila I. C. Bratianu 1927-1930
I.G. Duca 1930-1933
Constantin I.C. Bratianu 1934-1947
Radu Campeanu 1990-1993
Mircea Ionescu-Quintus 1993-2001
Valeriu Stoica 2001-2002
Theodor Stolojan 2002-2004
Calin Popescu-Tariceanu 2004-2009
Crin Antonescu 2009 –

Disidente 1875-1918:

– Fractiunea Liberala si Independenta, intemeiata la 1869 de profesorul Nicolae Ionescu. FLI adera in 1881 la Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Moderati, fondat la 25 ianuarie 1878 de Mihail Kogalniceanu. Avand o influenta redusa adera 1884 in Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Sinceri, infiintat la 10 ianuarie 1880 de Gheorghe Vernescu. In martie 1884 se contopeste in Partidul Liberal-Conservator.
– Partidul Liberal-Conservator, infiintat la 17. martie 1884 de Lascar Catargiu si George Vernescu. Platforma politica de centru-dreapta. PLC a fuzionat prin absorbtie in martie 1892 in PNL.
– Partidul Liberal-Democrat, infiintat la 8 noiembrie 1885 de Dumitru C. Bratianu. La 24 martie 1890 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

Fuziuni 1875-1948:

In anul 1900 liderii Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania, constituit in 1893, considera ca “Romania este o tara slab dezvoltata, cu un proletariat in formare, si incapabil sa-si asume un rol istoric propriu”. PSDMR a fuzionat prin absorbtie in PNL.
Partidul Taranesc din Basarabia, fondat la 23 august 1918. A fuzionat prin absorbtie la data de 20 ianuarie 1923 in PNL.
Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, fondat la 15.09.1919. PDUB a militat pentru integrarea Bucovinei in cadrul Romanie. A fuzionat prin absorbtie la data de 27 ianuarie 1923 in PNL.

Disidente 1918-1948:

– Partidul Muncii, infiintat la 1 mai 1917, drept fractiune de stanga din PNL. Si-a incetat activitatea in decembrie 1918.
– Partidul Liberal-Democrat. Infiintat la 12 noiembrie 1931 de Ioan Th. Florescu. A promovat social-liberalismul. Si-a incetat activitatea la 30 martie 1938.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Bratianu. Infiintat la 15 iunie 1930 de Gheorghe Bratianu. Formatiune de centru-dreapta. La 10 ianuarie 1938 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Tatarascu. Infiintat la 15 decembrie 1944 de Gheorghe Tatarascu. Dupa excluderea din PNL in 1938 Gheorghe Tatarascu isi formeaza propria formatiune politica, promovand iesirea Romaniei din razboi si aproprierea Romaniei de URSS. La 26 mai 1944 gruparea Tatatescu realizeaza un acord de colaborare cu PCR. La 6 martie 1945 gruparea Tatarescu participa la guvernul Petru Groza. La 23 februarie 1946 Partidul Nationalist Democrat fuzioneaza prin absorbtie in PNL-Tatarascu. Tatarascu devine Ministru de Externe al Romaniei. Activitatea politica al gruparii Tatarascu este interzisa in mai 1948.

La 8 noiembrie 1945 se desfasoara manifestatia anti-comunista si anti-totalitara ale partidelor istorice: PNL si PNTCD. Manifestatie oprimata de catre fortele de ordine.

30 noiembrie 1946. PNL participa la alegerile parlamentare. Conform rezultatelor oficiale PNL obtine 3,7%. In urma masurilor represive ale guvernului Groza PNL si-a sistat activitatea politica in mai 1948.

Rezultate electorale 1919-1946:

Sistem electoral majoritar, bonus electoral pentru partidele care insumau procentul de 40%. Corpul electoral cuprindeau populatia masculina. Majoratul se obtinea la 21 de ani.

Parlamentare 11/1919: 18,13% (#3) MO% *
Parlamentare 05/1920: 2,44% (#7) MO% *
Parlamentare 03/1922: 61,52% (#1) MO% *
Parlamentare 05/1926: 7,52% (#3) VVEO% **
Parlamentare 07/1927: 62,72% (#1) VVEO% **
Parlamentare 12/1928: 6,67% (#3) VVEO% **
Parlamentare 06/1931: 48,86% (#1) Alianta „Uniunea Nationala“ VVEO% **
Parlamentare 07/1932: 14,04% (#2) VVEO% **
Parlamentare 12/1933: 52,01% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1937: 36,46% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1946: 3,70% (#2) VVEO% ***

Index:
*MO% = Mandate obtinute
**VVEO% = Voturi valabil exprimate
***Parlamentare 11/1946, conform rezultatelor oficiale PNL a obtinut 3,70% din voturile valabil exprimate. Conform altor surse scorul obtinut de PNL a fost de 19%.

Concurentii electorali al PNL erau Partidul Poporului si Partidul National Taranist.

22 decembrie 1989: un grup de vechi membri liberali, printre care Nicolae Enescu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amedeo Larazescu si Sorin Botez au alcatuit un Comitet de Initiativa pentru reinfiintarea partidului.

1990

• Ianuarie: Partidul National Liberal (PNL) este inregistrat oficial.

• 31 Martie: Congresul ordinar al PNL (#1) il alege pe Radu Campeanu presedinte.

• 20 Mai: Alegeri parlamentare: PNL obtine 7%. Prezidentiabilul PNL Radu Campeanu obtine 10%.

• Iulie: mai multi tineri liberali sunt exclusi din partid; la 25 iulie apare PNL-Aripa Tanara (PNL-AT), printre fondatori aflandu-se Viorel Catarama, Dinu Patriciu, Calin Popescu-Tariceanu si Horia Rusu.

• Octombrie: Partidul Socialist Liberal condus de Nicolae Cerveni fuzioneaza cu PNL.

• Noiembrie: PNL devine alaturi de PNTCD, PSDR, PAC, PER, UDMR, si Alianta Civica, membru-fondator al Conventiei Democratice.

1991

• Aprilie: PNL-AT semneaza, impreuna cu FSN, Partidul Democrat Agrar din Romania si Miscarea Ecologista din Romania, “Carta pentru Reforma si Democratie”. PNL-AT participa la guvernul Roman II.

• Mai: Se infiinteaza Partidul Alianta Civica, formatiun de orientare civic-liberala.

• Octombrie: PNL participa, alaturi de FSN, PDAR, MER la guvernul condus de Theodor Stolojan. PNL devine candidate-member al Internationalei Liberale.

1992

• Februarie: Alegeri locale. PNL candideaza atat pe listele CDR, cat si pe liste separte. Pe listele CDR, PNL cucereste postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti. Pe liste separate PNL obtine 2%. PNL-AT obtine 1%. PAC obtine pe liste separate 3%.

• Aprilie: PNL se retrage din CDR, liberalii care se opun acestei decizii se constituie in PNL-Conventia Democratica. Ulterior PNL-AT decide sa adere la CDR.

• Mai: PNL-AT si PNL-CD formeaza Alianta Liberala.

• Iunie: Partidul Taranist Progresist, formatiune desprinsa din PNTCD in iunie 1990, fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

• Iulie: apare Noul Partid Liberal (NPL), format din membrii PNL-AT ce nu doresc intrarea acestui partid in CDR. Printre ei se afla Viorel Catarama, Andrei Chiliman si Calin Popescu-Tariceanu.

• Septembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 2,67%, NPL 0,67%, PNL-AT si PNL-CD obtin pe listele CDR impreuna 7%. PAC obtine 3% din portofolile parlamentare castigate de CDR.

• Noiembrie: se anunta crearea “Grupului pentru Reforma Morala si Politica din PNL”, printre initiatori aflandu-se Valeriu Stoica, Radu Stroe si Constantin Balaceanu-Stolnici; primii doi vor fi ulterior exclusi din partid.

1993

• Februarie: apare Partidul Liberal ’93, format din fuziunea PNL-AT cu “Grupul pentru Reforma Morala si Politica” si cu un grup din PNL-CD. Congresul extraordinar al (#2) Partidului National Liberal. PNL si NPL fuzioneaza, iar Mircea Ionescu-Quintus este ales presedinte al PNL. PL’93 devine candidate-member al Internationalei Liberale.

1994

• Februarie: se organizeaza, in paralel, doua congrese ale PNL. Congresul extraordinar al PNL (#3) il realege pe Mircea Ionescu-Quintus drept presedinte al PNL. Sustinatorii lui Radu Campeanu parasesc partidul. Ulterior se va constitui PNL-Campeanu.

• Decembrie: PNL revine in CDR.

1995

• Martie: PL ’93 si Partidul Aliantei Civice (PAC) se retrag din CDR.

• Mai: intra in PNL mai multi parlamentari ai PAC si PL ’93 (printre care Mona Musca, Alexandru Paleologu, Serban Radulescu-Zoner, Crin Antonescu si Stelian Tanase).

1996

• Iunie 1996: Alegeri locale: PL-93 obtine 3%. PAC obtine 3,5%. PNL si PNL-CD obtin impreuna pe listele CDR cca. 7% din portofolile castigate de CDR. Se infiinteaza Alternativa 2000. Formatiune civic-liberala din care se va forma Partidul Alternativa Romaniei PAR. PAR adera la CDR.

• Iulie: PAC si PL ‘93 formeaza Alianta National-Liberala. PNL-Campeanu si Federatia Ecologista din Romania formeaza Alianta National-Liberal Ecologista. ANL si ANLE candideaza pe liste separate in alegerile parlamentare si prezidentiale.

• Noiembrie: Alegeri parlamentare: ANL obtine 1,75%, ANLE obtine 0,57%. PNL, PNL-CD si PAR obtin impreuna 10% din portofolile obtinute de CDR.

1997

• 16-17.05. Congresul ordinar (#4) al PNL. Ionescu-Quintus este reales Presedinte PNL. Valeriu Stoica este ales drept vice-presedinte PNL.

• Septembrie: Se formeaza Alianta pentru Romania, formatiune social-liberala desprinsa din Partidul Democratiei Sociale din Romania PDSR.

• Octombrie: apare Partidul Liberal (PL) din fuziunea PL ’93 cu PNL-CD.

1998

• Martie: PAC fuzioneaza prin absorbtie cu PNL. Congresul extraordinar al PNL (#5) gireaza juridic aceasta fuziune.

• Septembrie: PL fuzioneaza prin absorbtie cu PNL.

1999

• Mai: Partidul Alternativa Romania fuzioneaza cu Partidul Conservator Monarhist devenind astfel Uniunea Fortelor de Dreapta. Presedintele UFD Varujan Vosganian lanseaza “Manifestul Dreptei”.

• Iunie: PNL devine membru deplin al Interantionalei Liberale. In cadrul unui congres extraordinar (#6) PNL isi lanseaza programul “Manifestul Liberal”.

2000

• Mai: PNL anunta ca paraseste CDR, doreste sa se unifice cu ApR si ca va avea un candidat propriu la presedintie.

• Iunie: Alegeri locale: PNL obtine 14%. ApR obtine 10%. UFD obtine 1%. PNL-Campeanu 0,5%.

• August: PNL il desemneaza in cadrul unui congres extraordinar (#7) pe Theodor Stolojan drept candidat prezidential al PNL.

• Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 7%. ApR obtine 4%. PNL-Campeanu obtine 1,5%. UFD candideaza pe listele CDR 2000.

• Decembrie: PNL semneaza un protocol de sustinere a guvernului PDSR (care va fi denuntat in mai 2001).

2001

• Februarie: ApR fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziune care este giraja juridica de congresul extraordinar (#8) al PNL. Congres ordinar al PNL (#9). Valeriu Stoica este ales presedinte al PNL.

2002

• August: Congres extraordinar al PNL (#10). Theodor Stolojan devine presedinte PNL.

2003

• Aprilie : PNL absoarbe Uniunea Fortelor de Dreapta. Fuziune care este giraja juridica de congresul extraordinar al PNL (#11).

• Septembrie : PNL fondeaza, alaturi de PD, Alianta Dreptate si Adevar PNL-PD. PNL-Campeanu fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziunea este adoptata de un congres extraordinar (#12) al PNL.

2004

• Junie: Alegeri locale: PNL obtine 18% si devine pe plan local a doua forta politica din Romania.

• Octombrie : Theodor Stolojan anunta ca nu mai participa la alegerile prezidentiale.

• Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 18.99% din portofoliile castigate de Alianta “Dreptate si Adevar”.

• Decembrie : Calin Popescu-Tariceanu este desemnat si devine primul prim-ministru liberal al Romaniei postcomuniste.

2005

• Februarie : Congresul ordinar (#13) al PNL. Calin Popescu-Tariceanu este ales presedinte al PNL. Se respinge propunerea de fuziune cu PD.

2006

• Octombrie : Theodor Stolojan si Valeriu Stoica sunt exclusi din PNL; vor lansa Platforma Liberala.

• Noiembrie : un grup de parlamentari liberali, in frunte cu Gheorghe Flutur, care demisioneaza din functia de vicepresedinte al PNL, lanseaza Apelul pentru unitatea PNL.

2007:

• Ianuarie: Grupul Stolojan-Stoica infiinteaza Partidul Liberal Democrat PLD.

• Februarie: Congresul ordinar (#14) al PNL il realege pe Calin Popescu-Tariceanu drept presedinte al PNL.

• Noiembrie: Alegeri europarlamentare: PNL obtine 13,44% si este reprezentat de 6 europarlamentari.

2008

• Aprilie: Actiunea Populara fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziunea este aprobata de un congres extraordinar (#15).

• Iunie: Alegeri locale: PNL obtine 18%.

• Septembrie: Forta Democrata fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

• Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 18,75%

2009

• Martie: Congres Extraordinar al PNL (#16). Crin Antonescu este ales Presedinte al PNL.

• Mai. Delegatia Permanenta al PNL il desemneaza pe Crin Antonescu drept candidat prezidential.

• Iunie: Alegeri europarlamentare: PNL obtine 14,52% si este reprezentat de 5 europarlamentari.

• Noiembrie: Alegeri prezidentiale: Crin Antonescu obtine 20% (cca. 2 milioane de voturi valabil exprimate).

2010:

• Alegeri anticipate in colegiul 1, numarul 1 castigate de Radu Stroe (PNL) cu un procent zdrobitor: 70,17%.

• Martie: In cadrul celor doua congrese extraordinare (#17) ale PNL, delegatii il realeg pe Crin Antonescu drept presedinte al PNL. Un alt cognres extraordinar (#18) adopta platforma-politica: “Prin Noi Insine-Acum”. PNL se revedinca drept unic partid autentic de dreapta, care doreste sa reprezinte atat liberalismul, dar si curentele de conservatoare si crestindemocrate.

• Decembrie: Alegeri partiale anticipate in colegiul Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor din Judeţul Hunedoara – Ţara Haţegului. Candidatul PNL, Mariana Campeanu castiga mandatul de parlamentar.

2011:

• Ianuarie: Partidul National Liberal si Partidul Conservator formeaza alianta politica Alianta de Centru-Dreapta ACD. ACD si PSD formeaza alianta politica Uniunea Social-Liberala.

Sinteza:

PNL este cel mai vital partid politic din Romania: 18 congrese, 6 presedinti, 9 partide fuzionate prin comasare. 250.000 de membri cotizanti.

TRAIAN BASESCU SI CLICA SA PORTOCALIE INFRANTI :LEGEA DISPONIBILIZARILOR DIN M.A.I. NU A TRECUT!

24 mai

PRIMA INFRANGERE A REGIMULUI MAFIOT TRAIAN BASESCU CARE CONDUCE ROMANIA DUPA BUNUL PLAC!-INCEPUTUL SFARSITULUI!Proiectul legii privind disponibilizările în MAI nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat în Camera Deputaţilor. Fiind o lege organică, pentru adoptare erau necesare voturile majorităţii deputaţilor, adică 167, însă acest proiect a întrunit doar 150 de voturi favorabile, 132 împotrivă şi opt abţineri. În aceste condiţii, proiectul ar putea fi rediscutat în sesiunea parlamentară următoare.În urma aflării rezultatului, premierul Boc a fost la Palatul Cotroceni. Se pare că Puterea vrea să repună proiectul de lege pe ordinea de zi.Potrivit liderului PSD, Victor Ponta, proiectul de lege ar trebui să fie considerat respins, întrucât numai ordonanţele de Guvern produc efecte.Fiind o lege organică, este obligatoriu să treacă prin ambele camere din Guvern.Sindicaliştii au asistat, de la balcon, la şedinţa din Camera Deputaţilor. Imediat după aflarea rezultatului votului, ei şi-au eprimat satisfacţia faţă de rezultat.După vot, deputaţii coaliţiei s-au strâns în jurul preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, la primele rânduri ale sălii de plen, informează Mediafax.Printre deputaţii prezenţi se aflau şi ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, liderul deputaţilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader.Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Corrs-Irresistible

24 mai

Irresistible!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Corrs – Dreams [Official Video]

24 mai

Dreams!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Corrs – Runaway

24 mai

Runaway!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Corrs – Little Wing (Unplugged)

24 mai

Little Wing!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

FANUS NEAGU:”FIECARE MOARE SINGUR!”,DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA!

24 mai

Fănuş Neagu: „Fiecare moare singur!”


Într-o scrisoare adresată lui Marius Tucă, scriitor Fănuş Neagu era revoltat de agresiunea jurnaliştilor: „Va e foame de moarte de ne căutaţi prin toate spitalele? Aşteptaţi-o cu încredere în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit la nici o întîlnire”.

„În numele amiciţiei ce ne leagă, te rog să inserezi în Jurnalul Naţional aceste rînduri adresate multor ziarişti sau reporteri din mass-media centrală, tineri sau mai puţin tineri, dar toţi de o seamă cu barbaria. O fac atât în numele meu, cât şi al unor prieteni ca Radu Beligan, Sergiu Nicolaescu şi Ştefan Iordache, hărţuiţi, ca şi mine, cu neruşinare tenace, de nişte condeie butucănoase.

Vă e foame de moarte de ne căutaţi prin toate spitalele? Aşteptaţi-o cu încredere în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit la nici o întîlnire. Cei care nu ma credeţi, puneţi mîna pe o lamă şi ascuţiţi-o pe venele de la o mâna. Straniu e faptul că majoritatea dintre voi vor muri fără să se fi născut. Un scriitor german, Hans Fallada, a scris un roman intitulat „Fiecare moare singur”. Măcar pentru simpatia pe care o purtaţi scriitorilor străini – cei români de mult nu mai intră în discuţie –, încordaţi-vă să găsiţi o explicaţie pentru lipsa umbrei voastre pe copertele istoriei contemporane şi lăsaţi-ne pe noi în pace. Cred însă că exemplul Fallada, pe care l-am ales, nu e fericit, întrucât, dacă vă mai spun că tot el a scris şi romanul „Banii nu fac doi bani”, aleluia!, voi, care ştiţi că banii fac totul.

Da, sunt bolnav – cancer de prostată cu diseminări –, mă tratez la Spitalul Elias (mă opresc , să fac o plecăciune în faţa medicilor, asistentelor, infirmierelor şi tuturor slujitorilor acestui spital pentru imensa lor dragoste de oameni) şi nu doresc altceva decât să mă lăsaţi în pace cu nenorocul, suferinţa, spaimele şi sperantele mele. Eu ştiu să îndur, vârsta m-a învăţat multe, dar am o familie, rude, prieteni pe care-i îngroziţi când ma îngropaţi a doua oară în decurs de şase luni. Va întreb: o faceţi din pustiu sufletesc sau din cea mai elementară lipsă de conştiinţă profesională? Apoi, ce bucurie vă trezeşte suferinţa altora? Şi, mai ales, pentru ce ne vreţi dincolo de dincolo? Literatură nu citiţi, prin urmare nici cărţile mele, la film nu mergeţi, la teatru nici atât. Îmi închipui cu toată sinceritatea că nici de urât nu ne urâţi. Atunci nu încape decât o singură explicaţie: sunteţi mânaţi cu biciul de patronii voştri să aduceţi ştiri ce să sature aşteptarile unui public, de voi înşivă format metodic, de-a lungul timpului, ca amator de telenovele imbecile, senzaţionalism ieftin, erotism vulgar etc.

Aş mai avea destule să vă spun, dar mă opresc aici, încheind cu fraza unui mare scriitor rus (voi, se înţelege, aţi fi vrut să fie unul american, dar n-am ce face): „Urât mai trăiţi, domnilor!”.

SENATORUL PSD CATALIN VOICU AFLA AZI DACA VA FI ELIBERAT DIN INCHISOARE!

24 mai

Senatorul PSD Cătălin Voicu află astăzi dacă va fi eliberat sau nu din închisoare.


Senatorul PSD Cătălin Voicu află astăzi dacă va fi eliberat sau nu din închisoare. Înalta Curte va judeca cererea de eliberare sub control judiciar formulată de acesta.

Este pentru a treia oară când Cătălin Voicu aşteaptă decizia magistraţuilor pentru a vedea dacă scapă sau nu de arestul preventiv care durează în cazul său de mai bine de un an.

Deşi senatorul a avut până acum două decizii favorabile ale Instanţei, de fiecare dată judecătorii au admis recursul procurorilor la decizia de punere în libertate. Senatorul a fost trimis în judecată, alături de magistratul Florin Costiniu şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, în 21 martie anul trecut pentru fapte de corupţie.

Cătălin Voicu este acuzat de două fapte de trafic de influenţă, dar şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

DNA A EMIS 50 DE MANDATE DE RETINERE IN DOSARUL BANIAS-MIRONESCU!

24 mai

DNA a emis 50 de mandate de reţinere în dosarul Banias-Mironescu

50 de persoane cercetate în dosarul importurilor ilegale prin Portul Constanţa au primit ordonanţe de reţinere. Printre acestea şi fostul secretar general din Ministerul de Interne, Laurenţiu Mironescu. După o noapte petrecută în arest, pe cei 50 îi aşteaptă marţi o nouă probă de foc. Ei vor fi duşi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde judecătorii vor decide dacă vor fi cercetaţi în stare de arest preventiv sau în stare de libertate.

Potrivit anchetatorilor, în ultimele cinci luni au fost monitorizate peste 20 de transporturi din Portul Constanţa Sud Agigea, cu destinaţia Bucureşti şi Ilfov. Firmele care comercializau marfa nu plăteau taxe şi impozite. Anchetatorii susţin că totul se derula cu acordul unor personaje care ofereau protecţie în port.

În fruntea piramidei, potrivit anchetatorilor, s-ar afla foşti şi actuali şefi ai Administraţiei Portului Constanţa – Mircea Banias, asociatul său, Laurenţiu Mironescu, dar şi fostul director al Administraţiei Portuare, Eugen Bogatu.

Al doilea palier de influenţă ar fi format din şeful Direcţiei regionale vamale Constanţa, Sunai Cadîr, adjunctul grupului de nave de la poliţia de frontieră, Adrian Pătraşcu dar şi Liviu Durbac şi Aurelian Pilcă, foşti şefi ai Vămii Agigea. Ei ar fi cerut subordonaţilor să lase anumite transporturi să treacă necontrolate.

În cazul senatorul, Mircea Banias nu s-a dispus o măsură de reţinere pentru că acesta are imunitate parlamentară. S-a început însă urmărirea penală pe numele lui pentru trafic de influenţă.

CONTRACTELE SECRETIZATE JICA SEMNATE DE TRAIAN BASESCU PROTEJATE DE MIRCEA BANIAS!

24 mai

Contractele secretizate cu JICA, semnate de Băsescu, protejate de Mircea Banias.




Articolele despre „Filiera Japoneză” au pus paie pe foc la nivel înalt. Au fost semnalate infiltrări străine pe teritoriul României în legătură cu Moscova. Nume, firme şi activităţi economice dubioase. Agenţii străine erau introduse în ţară cu ajutorul ofiţerilor SIE corupţi sau mai grav, cu acordul tacit al unor demnitari. Complici, greii presei româneşti. Redactorul-şef Bogadan Ficeac, un tip comod de fel, a fost asediat de telefoane din toate direcţiile. Semnalasem comportamentul unor ofiţeri de rang înalt din SIE, care nestinheriţi „la post”, îşi făceau de cap în toate modurile posibile pe banii statului. Fonduri imense tocate sistematic de o cireadă de vechi securişti sub acoperire SIE, MAE şi MEC . Unde ? Îi găseai după numele reale şi cărţile de vizită împărţite cu dărnicie în Ambasada României de la Tokio. O mobilizare de agenţi pe spaţiul nipon, cum nu mai avea România din anii ’70, când le furnizam componente elctronice şi armament de contrabandă. Dezvăluirile despre samuraii securităţii au declanşat un adevărat război diplomatic. Am primit informaţii că a doua zi, după apariţia articolului „Filiera Japoneză”, la ambasada niponă din Bucureşti s-a constituit o celulă de criză. Forumurile românilor din Japonia gemeau de comentarii. Bogdan Ficeac, fire contemplativă pe bani mulţi, a fost chemat la Ambasada Japoniei din Bucureşti şi la Ministerul Afacerilor Externe şi muştruluit cum se cuvine. Niponii s-au prezentat la intimidare, cu jalba-n băţ, chiar la sediul cotidianului „România liberă”.

JICA îl mişcă pe Bogdan Ficeac

Trezit din comoditatea sa aproape nativă, fostul redactorul-şef m-a băgat pentru prima oară în seamă. Înainte de acest episod, de abia dacă mă observa pe holurile ziarului. Nu eram singurul în această situaţie. Oricum, deontologul mi-a dat lecţii de scriitură, timp de mai multe ore în şir şi recomandarea de a nu mai reveni asupra subiectului Japan International Cooperation Agency, pe scurt JICA. Uitase subit de campania defăimătoare la adresa omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, în care unii se folosiseră cele mai mârşave arme, pentru a-l face pe acesta din urmă să lase din mâini compania „Astra Asigurări”, actuala „Astra Uniqa”. Târziu aveam să aflu că agenţia japoneză îşi asigurase spatele în România cu şpăgi grele. Zeci de jurnalişti, elita, politicieni, ofiţeri şi alte persoane influente fuseseră invitate în Japonia pe banii agenţiei semiguvernamentale pentru a închide ochii la acţiunile desfăşurate pe teritoriul ţării noastre. Am obţinut de la ambasada niponă chiar şi o listă cu aceşti băieţi grei. Crema intelectualităţii româneşti se întâlnea cu japonezii comunişti în vila fostului mahăr dejist Berghianu. În acelaşi timp o comunitate de circa 8000 de „dansatoare” românce populau barurile şi locurile de pierzanie nipone, fiind folosite în scopuri informative. Patronii restaurantelor cu specific românesc „Darie” şi „România” din Tokio folosesc cu brio faimosul dicton: „Perna vorbeşte”, având în vedere că japonezii au o sensibilitate sporită la pielea albă a femeilor.

Diana Perfect şi Daniela Shiga (fostă Pantazi), pupila securistului Marin Vâlcea, continuaseră tradiţia lăsată de Matilda Caragiu Marioţeanu (sora regretatului actor Toma Caragiu) şi de profesoara de limbă română Baisho Kazuko. Cele două moderne mama-san şi-au creat site-uri la vedere pe Internet. Combinaţia nu ar fi completă fără basarabeanca KGB Daniela Mudreac, măritată cu regizorul japonez Eigo Desenshi

Iniţial, am fost surprins de simbioza informativă româno-japoneză şi nu înţelegeam scopul colaborării. Ulterior, unul dintre jurnaliştii japonezi (sătul de societatea virtuală de acasă), pornit în călătoria vieţii sale prin lumea largă, m-a luminat. La o bere pe terasa „Lăptăria lui Enache”, japonezul a confirmat afiliaţia profund rusească a agenturilor japoneze. Aflam stupefiat că România, membru NATO, pornită pe drumul integrării euro-atlantice era penetrată la vărf în politică şi în serviciile secrete de agenturile Kremlinului. Serviciile de contrainformaţii şi contraspionaj româneşti nu aveau situaţia sub control, făceau parte din sistemul de la Est.

Imediat după eliberare, în perioada de debriefing, aveam să aflu chiar din gura preşedintelui mult iubit cât de sus am lovit. Dădusem din întâmplare de o agenţie semiguvernamentală japoneză, care nu avea de a face nici cu NATO, nici cu UE, dar acţiona nestingherită în România, sprijinită politic şi informativ la nivel înalt. Sub acoperirea ajutoarelor pentru ţările în curs de dezvoltare primim an de an, fonduri rambursabile şi sute de aşa-zişi voluntari niponi împăştiaţi în toată ţara. „Proiectele” deosebit de costisitoare vizate privesc în mod preponderent zonele energetice ale Gorjului, oraşul Bucureşti, portul Constanţa şi mai recent lucrări de îndiguire şi refacere costieră. Miliarde de dolari şi lucrări complexe cu durată foarte lungă. Presa locală şi centrală au semnalat soluţia ingenioasă descoperită de agenţie pentru a stoarce bani din piatră seacă pe termen lung. Spre exemplu, ne acordau un împrumut rambursabil de 200 de milioane de dolari, pentru un proiect de ecologizare la CET Turceni, garantat de statul român, în care mai băgam şi noi tot pe atât. După care, lucrările în sine erau câştigate tot de firme nipone. Astfel, nu numai că îşi dădeau singuri bani cu împrumut, dar luau şi banii noştri. Japonezii şi-au asigurat front de lucru în proiecte gigant pe termen lung. Ingenios, nu-i aşa?

Articolul apărut în data de 21 februarie 2005 în cotidianul „România liberă”.

Năravuri SIE în ambasadele României

Filiera Japoneză

Baronii serviciilor secrete româneşti strâng rândurile. Băsescu le-a acordat o perioadă de graţie. Alegerile de la sfârşitul anului trecut le-au provocat emoţii. Au desfinţat departamentele care făceau bani pentru PSD şi au şters toate urmele. Acum se reorganizează. Şase luni de zile îşi vor mai face de cap. Serviciul de Informaţii Externe doreşte autonomie financiară. La prima vedere, e totul perfect. Bugetul de stat scapă de o cheltuială. Opacitatea SIE acoperă dinozaurii securităţii. Fără o iniţiativă legislativă clară, degeaba va declara preşedintele corupţia o problemă de securitate naţională. În ceea ce priveşte criminalitatea economico-financiară şi corupţia instituţionalizată, serviciile secrete trebuie să devină transparente. Statul român a scăpat din mâna situaţia. Premianţii lui Băsescu îşi fac de cap în ambasadele ţării. Ambasada chiolhanurilor la Tokio.Vâlcea l-a lucrat pe ministrul Ungureanu. Triunghiul Vâlcea-Pantazi-Iliescu. Inflaţia de securişti din diplomaţie este greu de stopat. Samuraii securităţii.

Chiolhane nipone cu program românesc

Eugen Dijmărescu şi-a dorit toată viaţa să ajungă ambasador în Japonia. A reuşit într-un târziu. Bolnavi şi el şi soţia, Dijmărescu a fost un om de paie în Japonia. Ambasada română de la Tokio este o clădire impresionantă. Nu sunt multe ambasade la Tokio ca aceea a românilor. Un bunker, o cetate costisitoare, ticsită cu securişti. Generalul Adrian Isac a fost o lungă perioadă de timp consul, iar generalul SIE Valeriu Ruşeţ consilier economic. Cel mai în vână era un alt vechi general de securitate, Vâlcea Marin. Adjunct al lui Dijmărescu, Vâlcea conducea ambasada din umbră. Bun prieten cu Ion Iliescu, se lăuda cu orice ocazie că a fost şef de misiune la Teheran. Şi se comporta ca atare. Din pricina sănătăţii precare a ambasadorului, „adjunctul” îşi făcea de cap. Personalul ambasadei îl ştia de frică. Vâlcea, un killer prin aspect şi atitudine era mult diferit spre exemplu de Isac. Lăsa impresia că te execută pe loc dacă primeşte ordin. Şi o face cu plăcere. Personalul ambasadei o ducea destul de greu în anii ’90. Prost plătiţi, oamenii făceau foamea pe la Tokio. Surse neoficiale spun că traducătorul oficial al ambasadei, Petre Stoian era singurul diplomat care muncea. În rest nimeni nu făcea nimic. Stoian a fost văzut deseori culeagând monede de un yen din parcul învecinat clădirii. Pentru ţigări. 100 yeni pachetul.

Generalu Vâlcea era un om inventiv. Bun organizator de chiolhane. Ca să facă banu’ a hotărât, fără să aibe acceptul Bucureştiului, să închirieze ambasada. Tot stătea degeaba. S-au organizat petreceri şi chiolhane bizare pentru snobii japonezi. Pe bani grei. Două sau trei săli adăposteau licitaţii de tot felul de obiecte ciudate. Au fost aduse formaţii de muzică românească şi balerini care treceau din registrul clasic în programe artistice de muzică populară. Show business a la SIE. Cu această ocazie, personalul ambasadei se punea pe treabă. Găteau sarmale şi cârnaţi pentru distinşii oaspeţi.

Japonez de Moscova

Promovările la post bazate pe relaţii SIE au afectat şi ambasada de la Tokio. Este cazul tânărului Alin Ivanov, în vârstă de 36 de ani. La urma-urmei nu e vinovat că a ajuns dintr-un ingineraş obscur, ataşat cultural la Tokio. A fost reciclat şi promovat la post de către Serviciul de Informaţii Externe. Alin San este fiul unei scriitoare de cărţi pentru copii, Pasionaria Stoicescu şi al unui „oarecare „Ivanov. Probabil, lipoveni din Tulcea. În privinţa studiilor de limba japoneză, ataşatul cultural a studiat la… Moscova. Dealtfel, un institut foarte serios de studii orientale. Din păcate pentru el, „nu este în stare să lege doua vorbe”, spun specialiştii. Evenimentele culturale (rare) organizate de ambasadă reprezintă un adevărat calvar pentru „japonezul de Moscova”. Tolerat şi ascultător, Alin san este o mină de aur pentru oameni ca Vâlcea care trage cu uşurinţă sforile, manipulând incompetenţa şi corupţia.

Codul Bushido al diplomaţiei

Un bun exemplu de manipulare a fost vizita oficială a diplomatului Mihai Răzvan Ungureanu la Tokio. În 1999, actualul ministru de externe era o tânără speranţă a diplomaţiei româneşti. În calitate de secretar de stat, a efectuat o vizită oficială în Japonia. Trebuia să se întalnească cu toţi omologii săi japonezi şi cu alte persoane oficiale. Ambasada română din Tokio avea datoria să aranjeze detaliile vizitei. Spre exemplu, niponii trebuiau informaţi despre vârsta fragedă a diplomatului român. Vâlcea nu a miscat un deget în sprijinul vizitei. Dimpotrivă. Japonezii sunt conservatori. Vârsta înseamnă o garanţie a experienţei şi profesionalismului. Poziţiile de top din diplomaţia niponă sunt ocupate de persoane cu vârste înaintate. Aroganţa tradiţională nu le permite întâlniri şi discuţii cu persoane de vârstă mică. Ori vârsta şi fizionomia lui Răzvan Ungureanu nu le inspira competenţă. Fără o pregătire prealabilă din partea lui Vâlcea, „codul diplomatic” japonez nu a fost respectat. Vizita a reprezentat un eşec. Agenda de lucru nu a fost respectată. Oamenii ambasadei nu au făcut nimic pe tot timpul vizitei oficiale. Ungureanu a fost pur şi simplu ignorat. A zăcut prin ambasadă fără să aibă vreo întrevedere. Japonezii nu au dat doi bani pe tânărul secretar de stat, care s-a întors ruşinat, umilit şi cu coada între picioare. Îi va purta pică securistului toată viaţa pentru acel episod.

La numai câteva luni după eveniment, onorabilul Iliescu vizitează neoficial Japonia. Nu mai era preşedinte. Sub oblăduirea şi cu sponsorizarea unui cunoscut mafiot Kobaiashi, Vâlcea se ocupa de tot. Personalul ambasadei zbârnaie. Iliescu este primit cu înalte onoruri. Aproape ca un şef de stat. Iliescu a avut numeroase întâlniri. A ţinut discursuri la tot felul de instituţii, universităţi particulare sau de stat.

Valiză diplomatică la container

„Să trăiţi ! Permiteţi să raportez! La Ambasada României de la Tokio nu s-a întamplat nimic deosebit în ultimii ani”, ar putea spune Vâlcea. Faţă de alte misiuni diplomatice în această ţară, cea romanească e invizibilă. Liniştea a fost spulberată rareori. O misiune de vreo 20 de inşi a Camerei de Comerţ a României, condusă de Cojocaru s-a aventurat în Japonia. Oameni de afaceri, în mare parte şefi de mamuţi economici cu uriaşe datorii la stat căutau să obţină de la niponi credite preferenţiale. Cei de la ARO Câmpulung doreau să-şi doteze rablele cu motoare Toyota. Japonezii nici că i-au băgat în seamă. Prezentările au fost sub orice critică. Oamenii de afaceri români nu au avut prezentări în limba japoneză. Nici măcar în limba engleză. Chinuiţi cu termeni tehnici româneşti, japonezii moţăiau prin sală. Organizarea a fost sub orice critică. Personalul ambasadei avea cu totul alte priorităţi. Business-uri proprii. Dijmărescu se deplasa mai mult cu taxiul. „Şefu’ mai scuteşte-mă. Am o treabă.” îl trimitea la plimbare şoferul ambasadei pe ambasador. „Ce mă ? Iar ai vreun business?”, chiţăia înţelegător Dijmărescu. Omul avea o afacere serioasă. Trimitea în România cu valiza diplomatică, în fapt un container pe vapor, piese de la maşini second-hand. Şoferul afacerist are o vilă mişto chiar în centrul Bucureştiului.

Samuraii SIE de ieri şi de azi

SIE şi-a recrutat samuraii cu ochi albaştri din simpatizanţii partidului comunist japonez Nihon Kominto. Japonia a avut dintotdeauna un puternic partid comunist. Înainte de 1989, după modelul sovietic, tovarăşii niponi erau trimişi la studii în ţările frăţeşti. În România au urmat dreptul. Ai noştri s-au inspirat dupa modelul „nevestelor KGB”. Suzuki, Mutzushika şi Shiga Shigehito au fost „căsătoriţi” cu româncuţe. Mya Kosey, mai tradiţionalist, a scăpat. Mutzushika era cel mai inteligent dintre samurai. Este profesor universitar pe bune, specialist în studiul fostelor ţări comuniste, ex-sovietice.

Mya Kosey s-a specializat în etnografie şi fotografie. Vorbeşte bine limba rusă şi româna cu accent moroşan. Shiga Shigehito are o poveste mai interesantă. Înainte de ’89 era corespondent al oficiosului Akahata (Steagul Roşu) în România. Aflat într-o excursie în Spania, a cunoscut-o pe Daniela Pantazi. Ghid ONT pe Europa Occidentală. Fata însoţea un grup de turişti. S-au cunoscut, s-au plăcut şi s-au luat. Cei doi se căsătoresc la Bucureşti. Cununia religioasă are loc la biserica Boteanu şi este oficiată de parintele Galeriu. Naş – Ion Iliescu. Din ziua aceia, Shigehito se transformă într-un om de afaceri de succes. Mare importator de vinuri romaneşti în Japonia. Restaurantul „Darie” (personajul central al romanului „Desculţ” de Zaharia Stancu) din Tokio este hogeacul acţiunilor informative româneşti pe teritoriul Japoniei. Daniela Pantazi a devenit pupila generalului Vâlcea. A depus eforturi pentru a reda credibilitatea ambasadei în rândul diasporei româneşti. Sub tutelă diplomatică, a încercat să construiască o punte şi să organizeze comunitatea românească. Nevasta samuraiului a respins întotdeauna ideea că ar fi colaborat cu securitatea, pentru a obţine postul de ghid pe Europa Occidentală. Japonezii nu stau nici ei degeaba. Sub umbrela unei organizaţii internaţionale de voluntariat JICA, trimit agenţi sub acoperire în toată lumea. Inclusiv la Bucureşti. Japan International Cooperation Agency este la prima vedere, un fel de asociaţie de voluntari fără frontiere. Ţara noastră a acceptat cooperarea cu JICA, în cele mai ciudate domenii. În capitala României, samuraii cu ochi albaştri se ocupă cu „studiul aprofundat al transportului urban în oraşul Bucureşti şi zona metropolitană”! Hai leliţă-n deal la vie! JICA este în fapt o reţea informativă cu acoperire globală după chipul şi asemănarea celor americane. Unul dintre „voluntari” era Kenichiro Fujiwara. Un oarecare Nara conduce filiala JICA pentru România. Se pare că au o bună colaborare şi cu Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. SIE ştie şi îi acceptă. O veste bună pentru preşedintele Băsescu.

%d blogeri au apreciat: