Arhiva | 11:17 am

BOCUL DE SERVICIU SABOTAT DE LENUTA DI’PLESCOI SI GABRIEL OPREA -MINISTRII LUI TRAIAN BASESCU!

25 mai

PDL, sabotat de propriii miniştri: Udrea şi Oprea nu au votat legea concedierilor în MAIPuterea a pierdut pe mâna ei la legea privind disponibilizările din MAI. Miniştrii Elena Udrea şi Gabriel Oprea nu au votat marţi legea concedierilor în MAI, deşi se aflau în sală.Pe lângă cei aproimativ 20 de deputaţi ai Puterii care nu au votat pentru adoptarea proiectului de lege privind disponibilizările din Ministerul Administraţiei şi Internelor, s-au aflat şi cei doi miniştri.Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, Elena Udrea şi Gabriel Oprea au votat atât proiectul precedent de pe ordinea de zi, cât şi pe următorul.Proiectul legii privind disponibilizările în MAI a fost respins marţi de Camera Deputaţilor. Proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Fiind o lege organică, pentru adoptare erau necesare voturile majorităţii deputaţilor, adică 167, însă acest proiect a întrunit doar 150 de voturi favorabile, 132 împotrivă şi opt abţineri.În urma aflării rezultatului, premierul Boc a fost la Palatul Cotroceni. Puterea a vrut să repună proiectul de lege pe ordinea de zi.Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

JUDETE CARE S-AU IMBOGATIT IN TIMPUL CRIZEI.BRASOVUL MAI BOGAT CU 616 MILIOANE LEI!

25 mai

Judeţe care s-au îmbogăţit în timpul crizei. Braşovul este mai bogat cu 616 milioane de lei

Econtext.ro a realizat radiografie fiecărui judeţ, calculată în bani. Mai exact, site-ul prezintă o analiză naţională şi arată unde s-a devalorizat economia şi unde a crescut ea. Perioada luată în calcul a fost începutul anului 2009 – finele anului 2010.

Cele mai multe judeţe au sărăcit, dar sunt şi 10 judete în care economia a crescut. Cea mai mare creştere, în această perioadă, a fost consemnată în Argeş. Economia a crescut cu 3,2 miliarde de lei în cei doi ani, ajungând până la o valoare de 20,7 miliarde de lei la finele anului 2010! Explicaţia poarta un singur nume: Dacia!
La capitolul creşteri, a doua poziţie este ocupată de Cluj. Economia Clujului a adăugat, în aceşti doi ani, 2,2 miliarde de lei, iar acum valoreaza 22,2 miliarde de lei. La fel, un singur cuvant: Nokia!
Pe locul trei este judeţul Timiş cu o creştere de 1,2 miliarde lei (de la 22,31 miliarde de lei până la 23,51 miliarde de lei).
Braşovul ocupă locul al patrulea cu o creştere de 616 milioane lei (de la 16,82 miliarde de lei pana la 17,43 miliarde de lei.

Surprinzător, Bucureştiul nu este în topul creşterilor. Capitala este pe locul opt în topul scăderilor cu un minus de 450 milioane lei ( de la 117,28 miliarde de lei pana la 116,84 miliarde de lei).

Topul cresterilor:

1. Arges + 3,2 miliarde lei (crestere de la 17,55 miliarde de lei pana la 20,75 miliarde de lei)
2. Cluj + 2,2 miliarde lei (crestere de la 19,98 miliarde de lei pana la 22,18 miliarde de lei)
3. Timis +1,2 miliarde lei (crestere de la 22,31 miliarde de lei pana la 23,51 miliarde de lei)
4. Brasov + 616 milioane lei (crestere de la 16,82 miliarde de lei pana la 17,43 miliarde de lei)
5. Arad + 498 milioane lei (crestere de la 11,22 miliarde de lei pana la 11,71 miliarde de lei)
6. Prahova + 378 milioane lei (crestere de la 19,98 miliarde de lei pana la 20,36 miliarde de lei)
7. Sibiu + 340 milioane lei (crestere de la 11,14 miliarde de lei pana la 11,48 miliarde de lei)
8. Alba + 170 milioane lei (crestere de la 8,77 miliarde de lei pana la 8,94 miliarde de lei)
9. Calarasi + 97 milioane lei (crestere de la 4,59 miliarde de lei pana la 4,68 miliarde de lei)
10. Suceava + 1 milion lei (crestere de la 9,818 miliarde de lei pana la 9,819 miliarde de lei)

Topul scaderilor:

1. Iasi – 978 milioane lei (scadere de la 15,07 miliarde de lei pana la 14,09 miliarde de lei)
2. Dolj – 826 milioane lei (scadere de la 13,57 miliarde de lei pana la 12,74 miliarde de lei)
3. Galati – 791 milioane lei (scadere de la 10,88 miliarde de lei pana la 10,09 miliarde de lei)
4. Mures – 750 milioane (scadere de la 10,85 miliarde de lei pana la 10,1 miliarde de lei)
5. Hunedoara – 517 milioane lei (scadere de la 10,38 miliarde de lei pana la 9,86 miliarde de lei)
6. Vaslui – 511 milioane lei (scadere de la 5,08 miliarde de lei pana la 4,49 miliarde de lei)
7. Gorj – 483 milioane lei (scadere de la 9,59 miliarde de lei pana la 9,11 miliarde de lei)
8. Bucuresti – 450 milioane lei (scadere de la 117,28 miliarde de lei pana la 116,84 miliarde de lei)
9. Botosani – 442 milioane lei (scadere de la 5,43 miliarde de lei pana la 4,99 miliarde de lei)
10. Bihor – 394 milioane lei (scadere de la 13,75 miliarde de lei pana la 13,35 miliarde de lei)
11. Valcea – 374 milioane lei (scadere de la 7,33 miliarde de lei pana la 6,96 miliarde de lei)
12. Neamt – 336 milioane lei (scadere de la 7,53 miliarde de lei pana la 7,2 miliarde de lei)
13. Mehedinti – 328 milioane lei (scadere de la 4,65 miliarde de lei pana la 4,32 miliarde de lei)
14. Salaj – 315 milioane lei (scadere de la 4,41 miliarde de lei pana la 4,09 miliarde de lei)
15. Bacau – 266 milioane lei (scadere de la 12,07 miliarde de lei pana la 11,80 miliarde de lei)
16. Tulcea – 253 milioane lei (scadere de la 4,19 miliarde de lei pana la 3,94 miliarde de lei)
17. Vrancea – 235 milioane lei (scadere de la 5,55 miliarde de lei pana la 5,32 miliarde de lei)
18. Covasna – 203 milioane lei (scadere de la 3,99 miliarde de lei pana la 3,79 miliarde de lei)
19. Buzau – 198 milioane lei (scadere de la 7,69 miliarde de lei pana la 7,49 miliarde de lei)
20. Constanta – 196 milioane lei (scadere de la 20,63 miliarde de lei pana la 20,44 miliarde de lei)
21. Bistrita Nasaud – 146 milioane lei (scadere de la 5,71 miliarde de lei pana la 5,56 miliarde de lei)
22. Harghita – 109 milioane lei (scadere de la 6 miliarde de lei pana la 5,89 miliarde de lei)
23 Teleorman – 97 milioane lei (scadere de la 5,93 miliarde de lei pana la 5,83 miliarde de lei)
24. Caras Severin – 92 milioane lei (scadere de la 6,09 miliarde de lei pana la 6 miliarde de lei)
25. Giurgiu – 91 milioane lei (scadere de la 3,66 miliarde de lei pana la 3,57 miliarde de lei)
26. Maramures – 90 milioane lei (scadere de la 7,99 miliarde de lei pana la 7,9 miliarde de lei)
27. Dambovita – 78 milioane lei (scadere de la 9,03 miliarde de lei pana la 8,95 miliarde de lei)
28. Braila – 72 milioane lei (scadere de la 6,9 miliarde de lei pana la 6,83 miliarde de lei)
29. Satu Mare – 36 milioane lei (scadere de la 6,07 miliarde de lei pana la 6,03 miliarde de lei)
30. Ilfov – 33 milioane lei (scadere de la 13,23 miliarde de lei pana la 13,19 miliarde de lei)
31. Ialomita – 30 milioane lei (scadere de la 4,69 miliarde de lei pana la 4,66 miliarde de lei)
32. Olt – 23 milioane (scadere de la 6,76 miliarde de lei pana la 6,74 miliarde de lei)

UNUL DIN AVOCATII LOTULUI” MARINESCU’,MIHAI VALERIU:SCEPTIC IN PRIVINTA RECURSULUI!

25 mai

Mironescu şi ceilalţi suspecţi, arestaţi pentru 29 de zile.Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al MAI, a primit mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile. Aceeaşi soluţie a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru restul de 28 de suspecţi. Acuzaţii au fost luaţi în custodie. Decizia poate fi atacată în recurs. UPDATE 1: Surse apropiate cazului spun că, deşi recursul împotriva luării măsurii arestării preventive se poate judeca potrivit legii în termen de maxim trei zile, este puţin probabil ca acesta să se judece în cursul zilei de astări. Aceleaşi surse spun că motivul pentru care recursul nu se va desfăşura prea curând este timpul considerabil de care va avea nevoie instanţa pentru a redacta motivarea hotărârii de arestare.UPDATE 2: În faţa magistraţilor, Laurenţiu Mironescu s-a declarat nevinovat de acuzaţiile aduse de procurori . De altfel, spun surse apropiate cazului, fostul general al MAI nu este acuzat decât de apartenenţă la gruparea organizată care desfăşura activităţi ilegale legate de activitatea portuară, însă nu i se reţine concret în sarcină nicio infracţiune legată de activitatea portuară, el fiind acuzat doar că ar fi solicitat cele 8.000 de lei de la Aurelian Pilcă, prieten şi rudă a sa.UPDATE 3: Avocaţii din cauză spun că la urmărirea penală nu li s-a pus la dispoziţie din partea procurorilor decât rezoluţia de începere a urmăririi penale, neputând lua cunoştinţă de probele strânse împotriva clienţilor lor. Cu trei-patru ore înainte de începerea şedinţei însă avocaţii au putut studia dosarul, într-un spaţiu impropriu, circa 40 de avocaţi înghesuindu-se pe o suprafaţă de 20 de metri pătraţi. În contextul în care referatul privind propunerea de arestare preventivă a avut 400 de pagini, apărătorii acuzaţilor nu au avut pledoarii decât de 15 – 20 de minute, neputând construi o apărare eficientă.UPDATE 4: În acest moment, celor 28 de inculpaţi li se înmnânează mandatele de arestareUPDATE 5: Laurenţiu Mironescu a primit mandatul de arestare şi, cu cătuşele la mâini, a părăsit sala de judecată. Nu a făcut nicio declaraţie.UPDATE 6: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Dosar 4374/1/2011: Iată lista arestaţilorMIRONESCU LAURENŢIUBOGATU EUGENBRATU LIVIUBUDĂI SORINCADÎR SUNAIDURBAC LIVIUIORDĂNESCU MARIAN IONUŢMILEA ADRIANAKRAM NASER ABDEL RAHMAN BANI MUSTAFAOLTEANU CLAUDIU CONSTANTINPĂTRAŞCU ADRIAN SORINALI AMERPILCĂ AURELIAN CĂTĂLINGUO NINGTUDORAN DRAGOŞ IULIANŢIRIPAN VALENTINEL HAJ AHMADCULEA MIHAIMOHAMAD ROUCHDIPĂUN LUCIANDIDILESCU IOAN DANTUDORAN HORIACATARGIU LAURENŢIUROŞCULEŢ VALENTINCIOBANU MIHAIZHANG QINGPĂUN CORNELIUDODU MARINSCRIOŞTEANU IONUŢ MARIUSUPDATE 7: Avocat în cazul Mironescu: Nu cred că o să avem şanse la recursMihai Valeriu, avocatul unuia dintre cei implicaţi în cazul Mironescu, a este de părere că cei inculpaţi, printre care se numără şi clientul lui, nu au şanse la recurs.Avocatul susţine că se aştepta la această decizie, nu din cauză că ar exista indicii necontestabile cu privire la vionvăţia celor arestaţi, ci din considerente pe care a dorit să nu le comenteze.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Amadeus – The piano

25 mai

The Piano!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Edward Maya feat Vika Jigulina – Desert Rain ( Official Video )

25 mai

Desert Rain!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Edward Maya ft. Vika Jigulina – This Is My Life

25 mai

This is My Life!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Edward Maya feat. Vika Jigulina – Stereo Love (Massivedrum DJ Fernando Video Mix …

25 mai

Stereo Love!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

CAPII AFACERII „CONTAINERUL”FACEAU ARANJAMENTE CU FUNCTII IN STAT!

25 mai

Liderii grupării „Containerul“ făceau aranjamente cu funcţii în stat


DNA susţine că fostul secretar general de la „Interne“ Laurenţiu Mironescu şi senatorul PDL Mircea Banias promiteau promovări în funcţie de „atenţiile“ primite. După zeci de ore de percheziţii şi de audieri, procurorii DNA au emis ieri 29 de mandate de reţinere pe numele celor care ar fi „construit“ o reţea care „privatizase“ Portul Constanţa.

Ancheta DNA scoate la iveală cum înalţi funcţionari ai statului condiţionau intrările şi ieşirile unor mărfuri din ţară, prin portul Constanţa. Cereau în schimb bani sau funcţii în posturi-cheie. Monitorizările SRI demonsterază că „organizaţia” era bine pusă la punct, fiecare ştiindu-şi ca la carte atribuţiile în scopul facilitării contrabandei cu produse de orice fel din afara graniţelor UE, în special din China. Un rol determinant în săvârşirea faptelor de corupţie, susţine DNA, l-a avut senatorul PDL Mircea Banias, cercetat în libertate datorită imunităţii parlamentare de care beneficiază.El are însă interdicţia de a părăsi ţara timp de 30 de zile. Funcţionarii vamali implicaţi în această anchetă ajungeau să „colecteze” zilnic şpăgi de câte 7.000 de dolari pentru fiecare transport.

Se ajungea şi în situaţia în care, uneori, la un singur TIR cu marfă introdus ilegal în România, statul era prejudiciat cu peste două milioane de euro. În acest mod, au fost introduse în România mărfuri contrafăcute sau interzise la import, precum şi produse care nu aveau avizele şi autorizaţiile necesare. De asemenea, în vămile din Constanţa era permisă intrarea unor TIR-uri care declarau mărfuri în cantităţi infinit mai mari decât cele declarate. Procurorii îl acuză de senatorul Mircea Banias că, la 22 octombrie 2010, ar fi pretins de la Eugen Bogatu, fost director al Domeniilor Portuare Constanţa, să-i trimită mai multe bunuri confiscate în vămi. În schimbul produselor, Banias se angajase faţă de Bogatu ca din poziţia sa de parlamentar să direcţioneze mai multe proiecte economico – administrative în sensul impus de interesele fostului director al Domeniilor Portuare Constanţa.

Senatorul se opunea scanării containerelor

Mai mult, Banias i-ar fi promis lui Bogatu că se va implica personal în blocarea unui proiect de restructurare a vămilor de pe raza judeţului Constanţa. De asemenea, parlamentarul i-a promis lui Bogatu că se va împotrivi unui ordin ministerial care prevedea obligativitatea scanării tuturor containerelor din Portul Constanţa Sud – Agigea. O altă acuzaţie care i se aduce lui Mircea Banias este legată de funcţiile din Portul Constanţa. Parlamentarul a asigurat protecţia lui Liviu Durbac la cârma Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea şi s-a opus unor numiri sau menţineri în funcţie la Compania Naţională Administrarea Porturilor Maritime Constanţa.

2.000 de euro funcţia

Ancheta mai scoate la iveală şi că în iunie 2010, Laurenţiu Mironescu – preşedintele PDL Constanţa – i-ar fi cerut administratorului SC Container Clearance Services SRL Constanţa, Aurelian Cătălin Pilcă, 2.000 de euro pentru a-i da o funcţie în PDL Constanţa. Astfel, Mironescu i-ar fi promis că, prin influenţa sa în Ministerul Transporturilor, îl va pune şef în cadrul Companiei Naţionale Administrarea Porturilor Maritime Constanţa.

Mită neonorată, marfă blocată

Numele lui Eugen Bogatu apare aproape în toate manevrele executate în Portul Constanţa. Acesta ar fi intervenit direct sau prin comisionari vamali, dar şi prin intermediul şefului Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea, Liviu Durbac, să colecteze sumele de bani provenite din operaţiunile ilegale de import al mărfurilor subevaluate de către o societate comercială. Bogatu a ameninţat, la 22 octombrie 2010, chiar cu blocarea unor mărfuri în Vama Constanţa Sud-Agigea, în cazul în care intermediarii vamali Marin Dodu şi Akram Nasser nu-i achitau „taxa de protecţie”.

Un alt lider al grupării infracţionale, Sunai Cadâr – şeful Direcţiei Regionale a Vămilor Constanţa -, coordona infracţiunile de corupţie. Conform interceptărilor telefonice, Marius-Ionuţ Scrioşteanu, şeful Biroului Vamal Slobozia, ar fi primit şpagă, la 16 februarie 2011, 5.700 de dolari pentru a încheia şase operaţiuni de tranzit vamal ilegale. Ieri după-amiază, instanţa supremă a luat în discuţie propunerea procurorilor de arestare preventivă a celor 29 de persoane reţinute în cursul zilei de luni. Ei au fost aduşi din Arestul Poliţiei Capitalei. Procurorii au cerut arestarea lor preventivă înşirând acuzaţiile pe 450 de pagini.

Monitorizaţi prin calculator

Principalele probe sunt interceptările telefonice, dar şi monitorizarea, timp de peste şase luni, a celor acuzaţi prin montarea de microfoane în calculatoarele din birourile lor. Mircea Banias şi Laurenţiu Mironescu au fost aduşi luni cu mandat la DNA. Banias a plecat acasă, Mironescu a fost propus la arestare preventivă. De altfel, la vila din Eforie Sud a lui Laurenţiu Mironescu, procurorii au făcut o percheziţie şi au ridicat calculatoarele, dar şi mai multe documente. Senatorul Mircea Banias a scăpat şi de percheziţie, întrucât calitatea de parlamentar a acestuia obligă DNA să ceară aviz de la Senat.

Audieri în Parlament

Ministrul Internelor, Traian Igaş, şefii de arme din MAI, dar şi şefii DGA şi DGIPI vor fi audiaţi la 7 iunie de deputaţii din Comisia de Apărare, pe tema verificărilor făcute în cazul numirii în funcţia de secretar general al MAI a lui Laurenţiu Mironescu, reţinut de DNA pentru fapte de corupţie. DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, nu l-ar fi informat pe Igaş despre problemele în care ar fi implicat Laurenţiu Mironescu.

Reţinuţii din „Operaţiunea Containerul”

– Laurenţiu Mironescu – Secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

– Eugen Bogatu – fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

– Adrian Liviu Durbac – fost şef al Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti.

– Sunai Cadâr – şeful Direcţiei Regionale a Vămilor Constanţa.

– Liviu Costel Bratu – adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea.

– Claudiu Constantin Olteanu – adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea.

– Adrian Milea – şef control fizic containere în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea.

– Valentin Roşculeţ – lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud-Agigea.

– Ioan-Dan Didilescu, inspector vamal în cadrul D.J.A.O.V. Constanţa.

– Adrian Sorin Pătraşcu – ofiţer de poliţie, Comandant al „Grupului de nave” Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

– Ionuţ Marius Scrioşteanu – lucrător vamal, şef al Biroului Vamal Slobozia.

– Horia-Dan Tudoran -lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea.

– Sorin Budăi – comisionar vamal, asociat în cadrul S.C. Air & Sea Container Shipping SRL.

– Laurenţiu Ctaragiu – angajat al S.C. Lemnking Industry Com SRL.

– Mihai Culea – asociat la S.C. Mirand International S.R.L.

– Marian – Ionuţ Iordănescu – asociat la S.C. Marinco S.R.L. şi S.C. Galmondos S.R.L. Constanţa.

– Corneliu Păun – administrator la S.C. Flavia Com S.R.L.

– Dragoş – Iulian Tudoran – asociat la S.C. Container Clearance Services SRL Constanţa.

– Aurelian – Cătălin Pilcă – administrator al S.C. Container Clearance Services SRL Constanţa.

– Valentin Ţiripan – asociat la S.C. Container Clearance Services SRL şi administrator la S.C. Alvalexino SRL.

– Mihai Ciobanu – intermediar vamal.

– Marin Dodu -intermediar vamal, acţionar la SC Fotbal Club Progresul Bucureşti SA.

– Ali Amer – intermediar vamal şi om de afaceri.

– Akram Nasser Abdel Rahman Bani Mustafa – intermediar vamal.

– Mohamad Rouchdi -intermediar vamal.

– Zhang Qing – intermediar vamal.

– Lucian Păun – intermediar vamal.

– Guo Ning – intermediar vamal.

– El Haj Ahmad – intermediar vamal.

RAPORTORUL ONU,GABRIELA KNAUL A CERUT ROMANIEI:AMANATI CODURILE JURIDICE CU UN AN!

25 mai

Expert ONU în România: Amânaţi Codurile juridice cu un an

Magistraţii mai au nevoie de un an pentru a aplica eficient noile Coduri.

Un expert independent ONU a apreciat, marţi, la încheierea unei vizite în România, că Guvernul trebuie să amâne cu un an aplicarea noilor Coduri, conform unui comunicat publicat pe site-ul Naţiunilor Unite, citat de Mediafax.

Gabriela Knaul, raportor special ONU pentru independenţa magistraţilor şi avocaţilor, a cerut Guvernului român să ia în considerare amânarea cu cel puţin un an a aplicării noilor Coduri penal şi civil, insistând asupra necesităţii unei „reflecţii profunde” într-un proces atât de complex.

„O reformă care îşi propune cu adevărat să genereze schimbări pozitive trebuie să aibă în vedere evaluări, criterii clare şi indicatori de aplicare, precum şi consultări ample cu toate părţile implicate”, a afirmat ea, la încheierea unei misiuni de şase zile în România.

Knaul a apreciat că sunt necesare mai multe condiţii esenţiale înaintea adoptării Codurilor, printre care se numără şi asigurarea resurselor financiare şi umane adecvate pentru procuratură şi tribunale.

Ea a adăugat că şi opinia publică trebuie informată în legătură cu modificările juridice care urmează să fie introduse şi despre rezultatele aşteptate pe teren, în timp ce oficialii din justiţie au nevoie de pregătire pentru noua reformă şi implicaţiile acesteia.

Raportorul special al ONU a cerut Guvernului român să facă o estimare a actualelor necesităţi ale Justiţiei – inclusiv în termeni de infrastructură, personal şi buget -, precum şi a modului în care vor fi gestionate acestea în perioada de aplicare a reformei.

În timpul misiunii în România, Knaul a făcut vizite la Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Piteşti şi a discutat cu reprezentanţi ai Guvernului, societăţii civile, mediului academic şi Justiţiei.

Raportul său urmează să fie prezentat la sesiunea Consiliului ONU pentru drepturile omului din 2012.

AMNESTY INTERNATIONAL:ROMANIA SOMATA SA REDESCHIDA ANCHETA PRIVIND INCHISORILE CIA!

25 mai


România, somată să redeschidă ancheta privind închisorile secrete ale CIA.

„Poziţia Amnesty este că ancheta parlamentară din România nu a fost una eficientă, independentă şi imparţială. A avut loc în cea mai mare parte în secret, după metodologii care nu au fost aduse la cunoştinţa publicului. Toate anexele au fost clasificate”, a spus Hall într-un interviu acordat RFI, adăugând că organizaţia pentru drepturile omului nu consideră ancheta corespunzătoare.

Ea a apreciat că noua anchetă ar trebui coordonată de procurorul general şi să vizeze „problema complicităţii statului, dar şi responsabilităţile individuale”.

„În mod ideal, ar trebui să existe o investigaţie la nivel public. Dacă există îngrijorări privind siguranţa naţională, există anumite metode prin care pot fi puse la adăpost anumite informaţii ce pot fi în mod real clasificate. Deci dacă cineva spune «oh, nu puteţi face ancheta, pentru că informaţiile sunt foarte sensibile!», noi ştim, din alte ţări, că există metode de a apăra securitatea naţională şi a asigura totuşi şi o transparenţă majoră”, a adăugat ea.

Expertul Amnesty International a precizat că, după publicarea raportului comisiei parlamentare din România, au apărut noi informaţii, care justifică deschiderea unei noi anchete. „Nici Amnesty International şi nici altă organizaţie nu a spus că există o dovadă clară, că avem noi dovada, pistolul care încă fumegă. Nu, este responsabilitatea Guvernului să investigheze acest lucru”, a spus Hall.

Ea a apreciat că „există nişte îngrijorări serioase” în privinţa informaţiilor privind existenţa unei închisori secrete CIA în România, iar raportul APCE pe această temă „arată foarte clar că unii oficiali români ştiau ce se întâmplă la acea vreme”.

„Ideea e că nu trebuie redeschisă ancheta doar pentru că o cere Amnesty International sau pentru că am avea noi vreo dovadă, ci pentru că o serie de factori de la nivelul ONU, Parlamentului European şi Consiliului Europei sunt absolut convinşi că se impune o investigaţie riguroasă şi eficientă”, a afirmat Julia Hall, adăugând că, până la realizarea unei noi investigaţii, „semnele de întrebare rămân şi este responsabilitatea Guvernului să demonstreze că acuzaţiile sunt neîntemeiate”.

AFACEREA BANIAS&MIRONESCU:CARE SUNT AVERILE LUCRATORILOR VAMALI RETINUTI !

25 mai

Care sunt averile lucrătorilor vamali reţinuţi în dosarul privind corupţia din portul Constanţa

Directorul Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, Sunai Cadîr, este, aparent, cel mai înstărit dintre lucrătorii vamali din „gruparea Mironescu”, având două case, în Constanţa şi în Valul lui Traian, prima, construită în regie proprie în 2010, având 322 de metri pătrati.

Care sunt averile lucrătorilor vamali reţinuţi în dosarul privind corupţia din portul Constanţa (Imagine: Shutterstock/Publimedia)

Cadîr Sunai – director executiv al Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa – deţine, conform declaraţiei de avere depuse în 28 septembrie 2010, o casă de locuit în Valul lui Traian, construită în regie proprie în 1992, dar şi jumătate dintr-o altă casă de locuit, în suprafaţă de 322 de metri pătraţi, ridicată tot în regie proprie, în Constanţa, în 2010. Acest al doilea imobil este pe numele soţiei sale, Melen Cadîr, care este angajat al Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale Constanţa.

Sunai Cadîr mai are o maşină Skoda Octavia din 2005. Soţii Cadîr nu mai au niciun alt bun, mobil sau imobil, conform declaraţiei de avere depuse de funcţionarul vamal ei fiind chiar datori 117.000 de franci elveţieni unei bănci.

În anul fiscal 2009, Sunai Cadîr a câştigat, conform aceluiaşi document, puţin peste 70.000 de lei, în timp ce soţia sa a obţinut din salariu doar 19.500 de lei.

Nici el şi nici soţia sa nu au acţiuni în vreo firmă.

Durbac Liviu Adrian – şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent Şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti – are, potrivit declaraţiei de avere din 14 octombrie 2010, două apartamente, achiziţionate în 2003 şi 2009. Cel din 2003 este pe numele soţiei, iar rubrica în care ar trebuie să fie menţionată localitatea este stearsă. Cel de-al doilea apartament este în Eforie Nord şi este deţinut împreună cu soţia. De asemenea, Durbac are şi un loc de parcare în Eforie Nord. El mai deţine un autoturism Audi din 2004 şi o motocicletă Jawa din 1992. Durbac nu are nici conturi, nici credite la bănci şi nu deţine nici bijuterii sau obiecte de artă.

Liviu Costel Bratu – adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea – are trecute în declaraţia de avere completată în 8 octombrie 2010 un teren agricol de 7.000 de metri pătraţi în Constanţa, achiziţionat în 2007, un BMW din 2001 şi o şalupă din 2007. El are depozite bancare la Bloom Bank France – unul de 5.500 de dolari, deschis în 2001, şi altul de 30.000 de lei, deschis în 2006. Un alt depozit, în valoare de 50.000 de lei, deschis în 2008, este la Alpha Bank. Soţia sa, Aurica Bratu, este asociat la SC Adev Oil SRL.

Claudiu Constantin Olteanu – adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea – are două terenuri agricole, de 7.000 de metri pătraţi, respectiv de 5.000 de metri pătraţi, unul cumpărat şi celălalt fiind donaţie, precum şi un apartament în Constanţa, achiziţionat în 1997. El are trei conturi, în monedă neprecizată, deschise în 1997 – 16.000; 2008 – 16.000, 2010 – 40.000. Nu are datorii şi nu deţine bijuterii sau obiecte de artă.

Milea Adrian – şef control fizic containere în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea – menţionează în declaraţia de avere completată în octombrie 2010 un apartament moştenit de soţia sa, Monica, şi un autoturism Ford Fiesta din 2007.

Roşculeţ Valentin – lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea – are, conform declaraţiei de avere din 19 aprilie 2011, 0,75 de hectare de teren agricol moştenite în localitatea Runcu din judeţul Constanţa, un apartament de 44 de metri pătraţi în Constanţa, din 1998, iar în 2011 şi-a cumpărat un apartament cu aceeaşi suprafaţă în Bucureşti. El mai are un Tico din 2000 şi o maşină Toyota din 2005. El a împrumutat în 2011, de la o persoană fizică, suma de 45.000 de euro, termenul de restituire fiind anul 2025. Valentin Roşculeţ este acţionar la SC Convex SA Constanţa.

Didilescu Ioan-Dan – inspector vamal în cadrul D.J.A.O.V. Constanţa – are un apartament în Constanţa, cumpărat în 1998, precum şi două maşini, un Seat Leon şi un Opel Astra, din 2003, respectiv 2006. Nu are conturi sau datorii la bănci şi nici obiecte de artă sau bijuterii.

Scrioşteanu Ionuţ-Marius – lucrător vamal, şef al Biroului Vamal Slobozia – are două terenuri intravilane în Constanţa, de 245 şi 48 de metri pătraţi, achiziţionate în 2004 şi 2007, şi o casă de 131 de metri pătraţi, construită în 2007. De asemenea, el are un autorutism Mazda 2 şi o motocicletă Honda, ambele din 2008. Scrioşteanu a împrumutat, în nume personal, două persoane, cu câte 20.000 de euro şi deţine 20 la sută din acţiunile în valoare de 80 de lei fiecare la SC Construct Provider SRL. De asemenea, el are două credite bancare, contractate în 2008, unul de 260.000 de franci eleveţieni, scadent în 2033, şi un altul de 20.000 de lei, scadent în 2013.

Păun Lucian – comisionar vamal – are un apartament în Constanţa, dobândit în 1998 şi un autoturism Skoda din 2002.

Tudoran Horia Dan – lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, responsabil de confiscările vamale – are doar terenuri agricole extravilane şi intravilane în judeţul Constanţa, achiziţionate în 2008, totalizând aproximativ 5000 de metri pătraţi.

Toţi aceştia, împreună cu fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Laurenţiu Mironescu, au fost reţinuţi, luni seară, de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este cercetat şi senatorul PDL Mircea Banias.

Cei 28 de reţinuţi din acest dosar au fost duşi, marţi, la instanţa supremă, procurorii propunând arestarea lor preventivă.

(Material realizat de Departamentul Social, social@mediafax.ro)

%d blogeri au apreciat: