Arhiva | 7:30 am

ADRIANA MIRONESCU,SOTIA LUI LAURENTIU MIRONESCU: ESTE NEVINOVAT!

26 mai

Soţia lui Mironescu: Nimic nu-l implică şi nu-l leagă pe soţul meu de activităţile din port şi din vamăSoţia lui Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al MAI demis luni, a intervenit telefonic, miercuri seara, la emisiunea „Ştirea zilei”, de la Antena 3, unde a a dus lămuriri despre cazul soţului ei.”Nimic din ce se află în rezoluţia de începere a urmăririi penale a soţului meu nu e legat de port sau de vamă, ci despre un aşa-zis trafic de influenţă ridicol, pe care procurorul îl interpretează aşa cum vrea el. (…) Singura activitate cu legătura din portul Constanţa poate fi domnul Pilcă, pentru care procurorul speculează că soţul meu ar fi făcut trafic de influenţă, ca el să fie numit director în Portul Constanţa”, a spus Adriana Mironescu, în direct la Antena 3.Soţia fostului secretar general al MAI este convinsă de nevinovăţia soţului ei.Laurenţiu Mironescu a primit mandat de arestare pentru 29 de zile. Mandate de arestare pentru 29 de zile au primit şi ceilalţi 28 de acuzaţi în acest caz. Cele 29 de persoane sunt acuzate de contrabandă cu mărfuri din afara UE în Portul Constanta.Mironescu a fost demis luni.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

ADRIANA MIRONESCU:, posted with vodpod

Andreea Balan – Trippin’ (OFFICIAL MUSIC VIDEO)

26 mai

Trippin’

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Andreea Balan – Crazy About You [Official Music Video]

26 mai

Crazy About You!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Maroon 5 – Harder To Breathe (VEVO Summer Sets)

26 mai

Harder To Breathe!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Robbie Williams Feel live at Knebworth 2003

26 mai

Feel!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

SUMMITUL G8:LIDERII CELOR MAI IMPORTANTE ECONOMII DIN LUME SE REUNESC IN FRANTA!

26 mai

Summitul G8: Liderii celor mai importante economii din lume se reunesc în Franţa

Liderii celor mai importante economii din lume se reunesc joi în staţiunea franceză Deauville, pentru summitul G8, cosacrat revoltelor din lumea arabă, crizei nucleare din Japonia, situaţiei economice, schimbărilor climatice, dar şi reglementării internetului.

Schimbarea în echilibrul global de puteri, în favoarea economiilor emergente, precum India şi China, care nu fac parte din G8, pune sub semnul întrebării relevanţa grupului, însă analişti subliniază că, prin prisma evenimentelor recente, forul capătă o nouă importanţă.

Preşedintele american Barack Obama va participa la summit, după o vizită de stat în Marea Britanie. După aceea, el va pleca în Polonia.

De asemenea, liderii din Tunisia şi Egipt, precum şi şeful Ligii Arabe se vor afla la Deauville, pe coasta normandă, pentru discuţii privind un plan masiv de asistenţă vizând tranziţia acestor ţări către democraţie, după revoltele populare de la începutul anului.

Situaţia actuală din Libia ar urma să figureze de asemenea pe agenda discuţiilor, ce vor dura două zile. Criza din ţara din nordul Africii ar putea genera diviziuni în rândul G8, în condiţiile în care Rusia critică deschis operaţiunea NATO împotriva forţelor colonelului Muammar Gaddafi.

O coaliţie sub comandamentul Alianţei operează în baza unui mandat ONU pentru a apăra civilii, în timp ce forţele guvernamentale se luptă cu rebelii.

Vorbind la Londra înainte de a se îndrepta spre Franţa, preşedintele american Barack Obama a respins argumentul că ascensiunea unor superputeri precum China şi India înseamnă sfârşitul influenţei americane şi europene în lume. „Poate, potrivit argumentului, aceste naţiuni reprezintă viitorul, iar vremea conducerii noastre a trecut. Acest argument este greşit. Momentul pentru leadership-ul nostru este acum”, a subliniat el.

După încheierea operaţiunilor din Irak, progresele din Afganistan şi „lovitura grea” dată al-Qaida prin uciderea lui Osama ben Laden, preşedintele american le-a spus gazdelor sale britanice că este momentul începerii „unui nou capitol în istoria comună”, cu noi provocări.

„SUA, Marea Britanie şi aliaţii noştri democratici au modelat o lume în care noi naţiuni pot apărea şi indivizii pot prospera”, a declarat Obama. „Şi, deşi tot mai multe ţări îşi asumă responsabilităţi de leadership global, alianţa noastră va rămâne indispensabilă pentru obiectivul unul secol care este mai paşnic, mai prosper şi mai corect”, a adăugat el.

Însă această conducere trebuie „să se schimbe cu vremurile” şi a trecut momentul în care preşedintele american şi premierul britanic pot „sta într-o cameră şi rezolva problemele lumii la un pahar de brandy”, a precizat Obama.

Din G8 fac parte SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Canada.

Un grup de reprezentanţi ai industriei IT, inclusiv fondatorul Facebook Mark Zuckerberg şi şeful Google Eric Schmidt, vor lua parte la summit pentru a le cere guvernelor să nu reglementeze prea strict internetul

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA:RAPORTUL NATIONAL ASUPRA CORUPTIE-COTE ALARMANTE!

26 mai

Transparency International România
Semnalele Raportului Naţional Asupra Corupţiei

Transparency International România a lansat miercuri Raportul Naţional asupra
Corupţiei, publicaţie care prezintă un sumar al celor mai importante
evoluţii instituţionale, legislative şi de politică publică cu impact asupra
luptei împotriva corupţiei în anul precedent. Raportul îşi propune să expună
în mod analitic o sumă de aspecte pozitive şi negative, oferind în acelaşi
timp puncte de reper şi posibile soluţii pentru politicile publice din
domeniu care au avut rezultate slabe.

Acest tip de analiză are în vedere contextul juridico-politic actual, în
special cel rezultat din seturile succesive de măsuri pentru contracararea
la nivelul societăţii a efectelor crizei economice.

Criza economică a crescut acut vulnerabilităţile, pe fondul deficienţelor
instituţionale constatate în anii 2009-2010;

* Aspectele deficitare ţin de alocarea resurselor publice,
instabilitatea procedurilor administrative, măsuri şi campanii anticorupţie
ineficiente;
* Pe de altă parte, cele mai multe dintre evoluţiile identificate pot
fi caracterizate ca măsuri pripite, fără ca acestea să facă parte dintr-o
politică publică coerentă şi comprehensivă în domeniu. Masurile anticorupţie
fiind mai degrabă de faţadă şi cu un caracter propagandistic în loc să
creeze baze reale pentru normalizarea vieţii publice;
* Transparenţa decizională în elaborarea şi adoptarea unor legi,
strategii, politici, formule de organizare, a fost inexistentă în absenţa
consultării şi a evaluărilor prealabil privind impactul pot face ca o
politică iniţial bine intenţionată să aibă efecte neprevăzute nefaste;

Agenţiile anticorupţie şi alte structuri de asigurare a ordinii de drept au
fost ţinta unor presiuni constante pentru a deroga de la misiunea lor sau
pentru a îşi realiza activitatea de manieră a produce şi efecte politice nu
numai juridice.

* Agenţiile anticorupţie realizează investigaţii curajoase însă de o
maniera selectivă care pune în discuţie credibilitatea acestora, de cele mai
multe ori agenda investigaţiilor fiind suprapusă pe agenda politică şi a
evoluţiilor din plan politic.
* În perioada raportată au existat adesea critici de protecţionism din
partea instituţiilor de aplicare a legii pentru pasivitatea în faţa
dezvăluirilor unor cazuri de corupţie, acreditându-se în opinia publică
ideea că anumite sectoare ale vieţii publice sau ale arhitecturii
instituţionale sunt protejate de la anchetele penale.

Referitor la modul de gestionare a afacerilor publice declaraţiile şi
documentele externe sunt emblematice pentru vulnerabilităţile sistemului
naţional de integritate putem să remarcăm că formalismul şi incoerenţa
deciziilor guvernamentale, pe de o parte şi resemnarea românilor, pe de altă
parte, sunt identificate ca fiind principalele cauze pentru care lupta
împotriva corupţiei în România este ineficientă. În ceea ce priveşte
atitudinea pasivă a cetăţenilor aceasta a fost, la rândul său, determinată
de lipsa de transparenţă şi de indisponibilitatea de a dialoga a
instituţiilor publice. Degradarea tot mai mare a calităţii implementării
legilor ce asigură transparenţa documentelor (Legea nr. 544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public) şi transparenţa deciziilor
(Legea nr. 53/2003 privind transparenţa decizională), precum şi absenţa
desăvârşită a iniţiativelor de consultare inovatoare care să încurajeze
participarea, determină creşterea neîncrederii, a suspiciunilor, a
dezamăgirii şi în cele din urmă încurajează corupţia.

În privinţa procesului de reglementare climatul de incoerenţă legislativă,
descurajează substanţial investiţiile şi afectează grav afacerile şi
proiectele europene, aducând atingere economiei, societăţii şi poziţiei
României în context internaţional în UE. Acest climat de inconsecvenţă
normativă este determinat de improvizaţiile procedurale la adoptarea unor
legi fundamentale cum sunt codurile juridice, abuzul flagrant, repetat şi
nociv de procedura asumării răspunderii guvernamentale pentru adoptarea unor
proiecte de lege, inovaţii legislative discutabil, cum sunt legile de punere
în aplicare ce reprezintă legi de amendare substanţială a unor texte
normative înainte de intrarea lor în vigoare.

Nu în ultimul rând, numărul foarte mare de acte normative adoptate prin
procedura asumării răspunderii guvernului nu suferă doar de vicii
procedurale, ci şi de grave probleme de conţinut, subliniate pe parcursul
raportului de faţă.

Pilonul al treilea, societatea civilă şi mass-media, s-a confruntat cu
numeroase acţiuni abuzive pentru inhibare şi reducere a nivelului de
implicare şi critică constructivă. Au fost campanii de denigrare la adresa
unor organizaţii neguvernamentale, campanii de presiune contra trusturilor
de media. La acestea s-a adăugat şi presiunea economică la care au fost
supuse şi care a afectat cel mai grav presa locală, dar şi cotidiene
centrale. Organizaţiile neguvernamentale au fost supuse presiunilor
economice prin intermediul autorităţilor de management a fondurilor
structurale. Toate Acestea au fost de natură să slăbească rolul societăţii
civile şi a mass-media în societate.

Perioada pe la care se face referire în raport a fost, aşadar, marcată în
România de concentrarea acţiunilor Guvernului pe contracararea crizei
economice cu „orice preţ şi în orice mod”, în cel mai scurt timp cu putinţă,
fără considerarea consecinţelor. Astfel a scăzut îngrijorător încrederea
cetăţenilor în instituţiile publice, cu consecinţa directă şi imediată a
deprecierii întregului climat de integritate publică. Agravarea problemelor
semnalate se resimte de altfel şi în fiecare dintre măsurile şi seturile de
măsuri analizate.

TERMOELECTRICA IN COLAPS:JAFUL IN VARIANTA FMI-BASESCU-BOC!

26 mai

Jaful din energie în varianta FMI-Băsescu-Boc
Termoelectrica, la un pas de colaps.

Începând de astăzi, cotidianul.ro vă prezintă într-un amplu serial de anchete și investigații starea jalnică în care a ajuns sistemul enegetic din România. Vom publica informații în exclusivitate despre cei care au contribuit la dezastrul din această zonă vitală a economiei, dar și despre firmele care au profitat din plin de pe urma destructurării și falimentării sistemului energetic românesc.

Ultima vizită la București a responsabililor FMI s-a lăsat cu urmări grave și pentru societățile mamut din energie. Multe dintre aceste societăți aflate în subordinea Ministerului Economiei vor fi închise în cel mai scurt timp dacă nu se va reuși rentabilizarea lor. Misiunea aproape imposibilă având în vedere colapsul financiar și tehnologic în care se găsesc societățile de stat producătoare și distribuitoare de energie.

Ce dezastru provoacă „indicațiile” FMI?

Decizia iminentă de închidere a coloșilor din energie va afecta nu doar personalul ce urmează a fi disponibilizat, dar și viitorul unor sectoare importante din economia românească. E vorba în primul rînd de industria mineritului și de întregul sistem energetic.

În acest prim episod cotidianul.ro vă prezintă situaţia de la Termoelectrica, societate aflată sub monitorizarea FMI încă de acum 11 ani. Adică din momentul în care a fost înființată. Pentru toate companiile monitorizate Guvernul şi FMI anticipează o creştere a stocului de arierate de la 18,8 miliarde RON la sfârşitul lui 2010 la 19,5 miliarde RON în semestru I din 2011. Această „evoluţie” ar urma însă să aibă un trend descendent. Cel puțin așa afirmă cei din Guvernul Băsescu-Boc.

Situație dramatică la Termoelectrica

Cu o datorie de peste 400 de milioane euro şi un necesar de investiţii pentru retehnologizare și pentru domeniul mediului de peste 1 miliard euro, Termoelectrica este prima societate de pe lista celor monitorizate de FMI. Ea este pe cale de a fi falimentată. Planul de salvare pentru Termoelectrica gândit chipurile de Ministerul Economiei, are șanse aproape zero de a fi pus în practică. Asta mai ales dacă, până la sfârşitul acestui an, principalele active ale societăţii nu vor fi privatizate. După dispariția Termolectrica următorul pas va consta în închiderea tuturor minelor din Valea Jiului.
Numai că în tot acest interval de timp România ar trebui să deţină capacităţi de producere a energiei electrice pe bază eoliană de circa 2.000-3.000 de MW, care au nevoie obligatoriu de centrale de rezervă în sistemul energetic, capacităţile de generare a energiei electrice pe bază de cărbune. Între timp centralele aparținînd de Termoelectrica, cu o putere instalată de aproape 1.000 de MW, s-ar putea transforma într-un imen morman de fier vechi. Deși din activitatea de exploatare Termoelectrica nu înregistrează pierderi, datoriile istorice şi lipsa investiţiilor o transformă în victimă sigură a cerberilor de la FMI. Jeffrey Franks& comp au bătut moneda pe eliminarea pierderilor din aceste societăţi şi regii autonome ale statului. Presiunea FMI nu pare a mai da speranţe de viață societăţii Termoelectrica.

Mai există o cale de salvare?

Necesarul de investiţii al Termoelectrica, până la momentul externalizării unor termocentrale către autorităţile locale, ajunge la suma de 2.400 milioane euro, până în 2013. Suma este necesară numai pentru grupurile energetice care au făcut parte din structura Termoelectrica . La această sumă se mai adaugă și alte 80 de milioane de euro, bani necesari retehnologizării până în anul 2018. În momentul efectuării transferului primelor CET-uri către autorităţile locale, datoriile acestora se ridicau la suma de 4.771 miliarde lei vechi, din care aproape 3.500 miliarde lei vechi erau datoriile către Termoelectrica. Printr-o ordonanţă de urgență, creanţele Termoelectrica au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului ( această sumă a ajuns între timp la valoarea de 4.911 miliarde lei vechi). In cazul în care CET-urile nu ar fi intrat în programe clare de retehnologizare şi restructurare, datoriile se întorceau către ele. În ideea de a despărţi unităţile performante de cele neperformante, au fost externalizate din Termoelectrica complexurile energetice. Mai exact, este vorba despre 24 de termocentrale. Toate acestea au fost iertate de datorii, care însă au fost trecute în sarcina Termoelectrica. Iată cum, încă de la începutul existenței sale, Termolectrica a avut un dezavantaj major în competiţia de pe piaţă. Cu alte cuvinte, deşi mare parte din datoriile preluate de Termoelectrica nu-i aparţin, tot această companie este cea care va trebui să le suporte.

Ce plănuiește cuplul Băsescu-Boc?

Din păcate, onor guvernul Băsescu-Boc nu pare a fi interesat de salvarea acestei mari companii de stat. Cel puţin așa ne-au anunțat în urmă cu zece zile aproape necunoscutul ministru al Economiei Ion Ariton și al său șef, Emil Boc.

AGA Termoelectrica a aprobat în 20 aprilie 2011 schema de reorganizare a societăţii, care prevede înfiinţarea unui nou complex energetic şi închiderea a patru filiale, în cazul în care nu se va reuşi vânzarea lor. Schema ar urma să fie aprobată şi de Guvern, doar în condiţiile în care FMI va da undă verde planului propus. Greu de crezut că cei de la FMI vor pune bază pe fantasmagoriile din documentele Ministerului Economiei.

Societatea Termoelectrica este formată din șase filiale fără personalitate juridică (Mintia-Deva, Borzeşti, Paroşeni, Doicești și Brăila), care furnizează în total o putere instalată de circa 1.000 MW. Iată care este situația reală a acestor filiale ale Termoelectrica.

La Mintia-Deva ( termocentrală devenită ” celebră” anul trecut la alegerile parlamentare anticipate dintr-un colegiu din județul Hunedoara, atunci când s-a aflat- dintr-o înregistrare video care este circuitul banilor din conturile societății în conturile de campanie ale PDL-ului ) funcționează doar două grupuri energetice din cele șase existente. Necesarul de investiții de mediu și pentru retehnologizarea Centralei Mintia sunt de aproximativ 180 milioane euro.

Unitatea energetică de la Paroşeni (150 MW) care foloseşte huila energetică este singura care funcționează cât de cât la capacitate normală, cu toate că și aici sunt necesare investiții de mediu de peste 100 milioane euro. Mai trebuie spus că supravieţuirea unității de la Paroșeni se datorează aproape exclusiv Hidroelectrica, societate care cumpără de la Paroşeni întreaga energie produsă, pentru a face un mixt (cărbune şi hidro) de energie ce poate fi scos la vânzare în piaţă.

Lista morților din termo se scrie mereu

Unitățile de la Doicești, Borzești, și Brăila sunt practic închise, nemaiputând fi utilizate în starea în care se află. Acestor sucursale li se adaugă încă două filiale cu o putere instalată de aproape 3.000 MW (Elcen Bucureşti și Galaţi ). Pentru salvarea unității de la Galați, cei de la Ministerul Economiei au prevăzut încheierea unui parteneriat public-privat cu EON. Aceasta este o încă o utopie a guvernării actuale, întrucât această formă de parteneriat este inexistentă în România. Elcen și Galați sunt constituite în societăţi comerciale care-şi gestionează afacerile independent de societatea-mamă, având bugete separate. Teoretic, aceste două filiale ar trebui să fie acea parte performantă a Termoelectrica, fiind şi cele mai atractive la privatizare.

Din păcate, guvernul PDL-UDMR a ratat cu răsunet și contractele cu noii investitori, în condiţiile în care arieratele celor 4 societăţi au crescut de la an la an. Numai Elcen Bucureşti se apropie de un nivel al arieratelor de peste 1 miliard RON.

Însă ratarea privatizării, pentru Borzeşti, Doiceşti, Galaţi şi Brăila are cauze care ţin și de organizarea comisiilor de privatizare, afirmă surse din Termoelectrica. La început, membrii acestor comisii de privatizare erau plătiţi cu o sumă ce echivala cu 40% din salariul directorului general al Termoelectrica, salariu de aproximativ 20.000 RON/lună. Cum Guvernul Boc a decis ca salariile managerilor din companiile de stat să fie plafonate la 4.600 lei/lună, evident că şi veniturile membrilor din comisiile de privatizare s-au micșorat dramatic. Motiv pentru ca membrii acestor comisii să devină brusc neinteresați de tsunami-ul devastator care se va abate peste Termoelectrica.

LASZLO TOKES,PRIETENUL LUI TRAIAN BASESCU,DESCHIDE REPREZENTANTA A TINUTULUI SECUIESC LA BRUXELLES!

26 mai


Tokes vrea să deschidă reprezentanţa Ţinutului Secuiesc la Bruxelles

Trei europarlamentari UDMR, în frunte cu vicepreşedintele Parlamentului European Tokes Laszlo vor să deschidă marţea viitoare o reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles. Cei trei au lansat o invitaţie eurodeputaţilor şi presei.

Europarlamentarii UDMR sunt pe cale să agite spiritele. Dacă nu la Bruxelles, atunci foarte probabil la Bucureşti. Şi asta pentru că Tokes Laszlo – vicepreşedintele Parlamentului European – Sogor Csaba şi Winkler Iuliu vor să deschidă la Bruxelles o reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc, după cum arată invitaţia trimisă presei şi europarlamentarilor, informează dcnews.ro.

Evenimentul ar urma să aibă loc marţea viitoare, pe 31 mai, în Parlamentul European. Invitaţia poartă sigla grupului PPE din care face parte şi PDL.Episcopul Tokes Laszlo a fost de-a lungul vremii un susţinător declarat al obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, spune că situaţia este îngrijorătoare, dar nu ar trebui ca lumea să cadă în isterie. „Pe lângă instituţiile europene sunt un fel de mici ambasade, reprezentanţe la nivel de oraş, microregiuni. Dar ele reprezintă unităţi administrativ-teritoriale ale statelor respective, recunoscute de legi, de constituţii. E o tâmpenie asta cu Ţinutul Secuiesc. Poate fi şi o provocare, un subiect care să sune bine în urechile unora. Cam tot ce se întâmplă rău la nivel european are de obicei legătură cu o situaţie internă, cu o criză. Nu ştiu de ce domnul Tokes face asta. Probabil că e vorba şi de lupta dintre cele două partide maghiare din România. În rândurile PDL nu o să genereze îngrijorare pentru că ei l-au sprijinit pe Tokes la scaunul de vicepreşedinte. Pe noi ceilalţi însă ar trebui să ne îngrijoreze faptul că UDMR îşi coordonează activitatea mai mult cu europarlamentarii maghiari, că vorbesc doar maghiara. Îngrijorare e suficient, nu trebuie să ne isterizăm, am ştiut întotdeaună cu UDMR priveşte mai mult spre Budapesta decât spre Bucureşti”, a declarat pentru realitatea.net, liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan.

%d blogeri au apreciat: