ADRIANA MIRONESCU,SOTIA LUI LAURENTIU MIRONESCU: ESTE NEVINOVAT!

Soţia lui Mironescu: Nimic nu-l implică şi nu-l leagă pe soţul meu de activităţile din port şi din vamăSoţia lui Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al MAI demis luni, a intervenit telefonic, miercuri seara, la emisiunea „Ştirea zilei”, de la Antena 3, unde a a dus lămuriri despre cazul soţului ei.”Nimic din ce se află în rezoluţia de începere a urmăririi penale a soţului meu nu e legat de port sau de vamă, ci despre un aşa-zis trafic de influenţă ridicol, pe care procurorul îl interpretează aşa cum vrea el. (…) Singura activitate cu legătura din portul Constanţa poate fi domnul Pilcă, pentru care procurorul speculează că soţul meu ar fi făcut trafic de influenţă, ca el să fie numit director în Portul Constanţa”, a spus Adriana Mironescu, în direct la Antena 3.Soţia fostului secretar general al MAI este convinsă de nevinovăţia soţului ei.Laurenţiu Mironescu a primit mandat de arestare pentru 29 de zile. Mandate de arestare pentru 29 de zile au primit şi ceilalţi 28 de acuzaţi în acest caz. Cele 29 de persoane sunt acuzate de contrabandă cu mărfuri din afara UE în Portul Constanta.Mironescu a fost demis luni.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

ADRIANA MIRONESCU:, posted with vodpod

Reclame

Andreea Balan – Trippin’ (OFFICIAL MUSIC VIDEO)

Trippin’

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Andreea Balan – Trippin’ (OFFICIAL MUSIC VIDEO), posted with vodpod

Andreea Balan – Crazy About You [Official Music Video]

Crazy About You!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Andreea Balan – Crazy About You [Official Music…, posted with vodpod

Maroon 5 – Harder To Breathe (VEVO Summer Sets)

Harder To Breathe!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Maroon 5 – Harder To Breathe (VEVO Summer Sets), posted with vodpod

Robbie Williams Feel live at Knebworth 2003

Feel!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Robbie Williams Feel live at Knebworth 2003, posted with vodpod

SUMMITUL G8:LIDERII CELOR MAI IMPORTANTE ECONOMII DIN LUME SE REUNESC IN FRANTA!

Summitul G8: Liderii celor mai importante economii din lume se reunesc în Franţa

Liderii celor mai importante economii din lume se reunesc joi în staţiunea franceză Deauville, pentru summitul G8, cosacrat revoltelor din lumea arabă, crizei nucleare din Japonia, situaţiei economice, schimbărilor climatice, dar şi reglementării internetului.

Schimbarea în echilibrul global de puteri, în favoarea economiilor emergente, precum India şi China, care nu fac parte din G8, pune sub semnul întrebării relevanţa grupului, însă analişti subliniază că, prin prisma evenimentelor recente, forul capătă o nouă importanţă.

Preşedintele american Barack Obama va participa la summit, după o vizită de stat în Marea Britanie. După aceea, el va pleca în Polonia.

De asemenea, liderii din Tunisia şi Egipt, precum şi şeful Ligii Arabe se vor afla la Deauville, pe coasta normandă, pentru discuţii privind un plan masiv de asistenţă vizând tranziţia acestor ţări către democraţie, după revoltele populare de la începutul anului.

Situaţia actuală din Libia ar urma să figureze de asemenea pe agenda discuţiilor, ce vor dura două zile. Criza din ţara din nordul Africii ar putea genera diviziuni în rândul G8, în condiţiile în care Rusia critică deschis operaţiunea NATO împotriva forţelor colonelului Muammar Gaddafi.

O coaliţie sub comandamentul Alianţei operează în baza unui mandat ONU pentru a apăra civilii, în timp ce forţele guvernamentale se luptă cu rebelii.

Vorbind la Londra înainte de a se îndrepta spre Franţa, preşedintele american Barack Obama a respins argumentul că ascensiunea unor superputeri precum China şi India înseamnă sfârşitul influenţei americane şi europene în lume. „Poate, potrivit argumentului, aceste naţiuni reprezintă viitorul, iar vremea conducerii noastre a trecut. Acest argument este greşit. Momentul pentru leadership-ul nostru este acum”, a subliniat el.

După încheierea operaţiunilor din Irak, progresele din Afganistan şi „lovitura grea” dată al-Qaida prin uciderea lui Osama ben Laden, preşedintele american le-a spus gazdelor sale britanice că este momentul începerii „unui nou capitol în istoria comună”, cu noi provocări.

„SUA, Marea Britanie şi aliaţii noştri democratici au modelat o lume în care noi naţiuni pot apărea şi indivizii pot prospera”, a declarat Obama. „Şi, deşi tot mai multe ţări îşi asumă responsabilităţi de leadership global, alianţa noastră va rămâne indispensabilă pentru obiectivul unul secol care este mai paşnic, mai prosper şi mai corect”, a adăugat el.

Însă această conducere trebuie „să se schimbe cu vremurile” şi a trecut momentul în care preşedintele american şi premierul britanic pot „sta într-o cameră şi rezolva problemele lumii la un pahar de brandy”, a precizat Obama.

Din G8 fac parte SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Canada.

Un grup de reprezentanţi ai industriei IT, inclusiv fondatorul Facebook Mark Zuckerberg şi şeful Google Eric Schmidt, vor lua parte la summit pentru a le cere guvernelor să nu reglementeze prea strict internetul

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA:RAPORTUL NATIONAL ASUPRA CORUPTIE-COTE ALARMANTE!

Transparency International România
Semnalele Raportului Naţional Asupra Corupţiei

Transparency International România a lansat miercuri Raportul Naţional asupra
Corupţiei, publicaţie care prezintă un sumar al celor mai importante
evoluţii instituţionale, legislative şi de politică publică cu impact asupra
luptei împotriva corupţiei în anul precedent. Raportul îşi propune să expună
în mod analitic o sumă de aspecte pozitive şi negative, oferind în acelaşi
timp puncte de reper şi posibile soluţii pentru politicile publice din
domeniu care au avut rezultate slabe.

Acest tip de analiză are în vedere contextul juridico-politic actual, în
special cel rezultat din seturile succesive de măsuri pentru contracararea
la nivelul societăţii a efectelor crizei economice.

Criza economică a crescut acut vulnerabilităţile, pe fondul deficienţelor
instituţionale constatate în anii 2009-2010;

* Aspectele deficitare ţin de alocarea resurselor publice,
instabilitatea procedurilor administrative, măsuri şi campanii anticorupţie
ineficiente;
* Pe de altă parte, cele mai multe dintre evoluţiile identificate pot
fi caracterizate ca măsuri pripite, fără ca acestea să facă parte dintr-o
politică publică coerentă şi comprehensivă în domeniu. Masurile anticorupţie
fiind mai degrabă de faţadă şi cu un caracter propagandistic în loc să
creeze baze reale pentru normalizarea vieţii publice;
* Transparenţa decizională în elaborarea şi adoptarea unor legi,
strategii, politici, formule de organizare, a fost inexistentă în absenţa
consultării şi a evaluărilor prealabil privind impactul pot face ca o
politică iniţial bine intenţionată să aibă efecte neprevăzute nefaste;

Agenţiile anticorupţie şi alte structuri de asigurare a ordinii de drept au
fost ţinta unor presiuni constante pentru a deroga de la misiunea lor sau
pentru a îşi realiza activitatea de manieră a produce şi efecte politice nu
numai juridice.

* Agenţiile anticorupţie realizează investigaţii curajoase însă de o
maniera selectivă care pune în discuţie credibilitatea acestora, de cele mai
multe ori agenda investigaţiilor fiind suprapusă pe agenda politică şi a
evoluţiilor din plan politic.
* În perioada raportată au existat adesea critici de protecţionism din
partea instituţiilor de aplicare a legii pentru pasivitatea în faţa
dezvăluirilor unor cazuri de corupţie, acreditându-se în opinia publică
ideea că anumite sectoare ale vieţii publice sau ale arhitecturii
instituţionale sunt protejate de la anchetele penale.

Referitor la modul de gestionare a afacerilor publice declaraţiile şi
documentele externe sunt emblematice pentru vulnerabilităţile sistemului
naţional de integritate putem să remarcăm că formalismul şi incoerenţa
deciziilor guvernamentale, pe de o parte şi resemnarea românilor, pe de altă
parte, sunt identificate ca fiind principalele cauze pentru care lupta
împotriva corupţiei în România este ineficientă. În ceea ce priveşte
atitudinea pasivă a cetăţenilor aceasta a fost, la rândul său, determinată
de lipsa de transparenţă şi de indisponibilitatea de a dialoga a
instituţiilor publice. Degradarea tot mai mare a calităţii implementării
legilor ce asigură transparenţa documentelor (Legea nr. 544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public) şi transparenţa deciziilor
(Legea nr. 53/2003 privind transparenţa decizională), precum şi absenţa
desăvârşită a iniţiativelor de consultare inovatoare care să încurajeze
participarea, determină creşterea neîncrederii, a suspiciunilor, a
dezamăgirii şi în cele din urmă încurajează corupţia.

În privinţa procesului de reglementare climatul de incoerenţă legislativă,
descurajează substanţial investiţiile şi afectează grav afacerile şi
proiectele europene, aducând atingere economiei, societăţii şi poziţiei
României în context internaţional în UE. Acest climat de inconsecvenţă
normativă este determinat de improvizaţiile procedurale la adoptarea unor
legi fundamentale cum sunt codurile juridice, abuzul flagrant, repetat şi
nociv de procedura asumării răspunderii guvernamentale pentru adoptarea unor
proiecte de lege, inovaţii legislative discutabil, cum sunt legile de punere
în aplicare ce reprezintă legi de amendare substanţială a unor texte
normative înainte de intrarea lor în vigoare.

Nu în ultimul rând, numărul foarte mare de acte normative adoptate prin
procedura asumării răspunderii guvernului nu suferă doar de vicii
procedurale, ci şi de grave probleme de conţinut, subliniate pe parcursul
raportului de faţă.

Pilonul al treilea, societatea civilă şi mass-media, s-a confruntat cu
numeroase acţiuni abuzive pentru inhibare şi reducere a nivelului de
implicare şi critică constructivă. Au fost campanii de denigrare la adresa
unor organizaţii neguvernamentale, campanii de presiune contra trusturilor
de media. La acestea s-a adăugat şi presiunea economică la care au fost
supuse şi care a afectat cel mai grav presa locală, dar şi cotidiene
centrale. Organizaţiile neguvernamentale au fost supuse presiunilor
economice prin intermediul autorităţilor de management a fondurilor
structurale. Toate Acestea au fost de natură să slăbească rolul societăţii
civile şi a mass-media în societate.

Perioada pe la care se face referire în raport a fost, aşadar, marcată în
România de concentrarea acţiunilor Guvernului pe contracararea crizei
economice cu „orice preţ şi în orice mod”, în cel mai scurt timp cu putinţă,
fără considerarea consecinţelor. Astfel a scăzut îngrijorător încrederea
cetăţenilor în instituţiile publice, cu consecinţa directă şi imediată a
deprecierii întregului climat de integritate publică. Agravarea problemelor
semnalate se resimte de altfel şi în fiecare dintre măsurile şi seturile de
măsuri analizate.