TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA:RAPORTUL NATIONAL ASUPRA CORUPTIE-COTE ALARMANTE!

26 mai

Transparency International România
Semnalele Raportului Naţional Asupra Corupţiei

Transparency International România a lansat miercuri Raportul Naţional asupra
Corupţiei, publicaţie care prezintă un sumar al celor mai importante
evoluţii instituţionale, legislative şi de politică publică cu impact asupra
luptei împotriva corupţiei în anul precedent. Raportul îşi propune să expună
în mod analitic o sumă de aspecte pozitive şi negative, oferind în acelaşi
timp puncte de reper şi posibile soluţii pentru politicile publice din
domeniu care au avut rezultate slabe.

Acest tip de analiză are în vedere contextul juridico-politic actual, în
special cel rezultat din seturile succesive de măsuri pentru contracararea
la nivelul societăţii a efectelor crizei economice.

Criza economică a crescut acut vulnerabilităţile, pe fondul deficienţelor
instituţionale constatate în anii 2009-2010;

* Aspectele deficitare ţin de alocarea resurselor publice,
instabilitatea procedurilor administrative, măsuri şi campanii anticorupţie
ineficiente;
* Pe de altă parte, cele mai multe dintre evoluţiile identificate pot
fi caracterizate ca măsuri pripite, fără ca acestea să facă parte dintr-o
politică publică coerentă şi comprehensivă în domeniu. Masurile anticorupţie
fiind mai degrabă de faţadă şi cu un caracter propagandistic în loc să
creeze baze reale pentru normalizarea vieţii publice;
* Transparenţa decizională în elaborarea şi adoptarea unor legi,
strategii, politici, formule de organizare, a fost inexistentă în absenţa
consultării şi a evaluărilor prealabil privind impactul pot face ca o
politică iniţial bine intenţionată să aibă efecte neprevăzute nefaste;

Agenţiile anticorupţie şi alte structuri de asigurare a ordinii de drept au
fost ţinta unor presiuni constante pentru a deroga de la misiunea lor sau
pentru a îşi realiza activitatea de manieră a produce şi efecte politice nu
numai juridice.

* Agenţiile anticorupţie realizează investigaţii curajoase însă de o
maniera selectivă care pune în discuţie credibilitatea acestora, de cele mai
multe ori agenda investigaţiilor fiind suprapusă pe agenda politică şi a
evoluţiilor din plan politic.
* În perioada raportată au existat adesea critici de protecţionism din
partea instituţiilor de aplicare a legii pentru pasivitatea în faţa
dezvăluirilor unor cazuri de corupţie, acreditându-se în opinia publică
ideea că anumite sectoare ale vieţii publice sau ale arhitecturii
instituţionale sunt protejate de la anchetele penale.

Referitor la modul de gestionare a afacerilor publice declaraţiile şi
documentele externe sunt emblematice pentru vulnerabilităţile sistemului
naţional de integritate putem să remarcăm că formalismul şi incoerenţa
deciziilor guvernamentale, pe de o parte şi resemnarea românilor, pe de altă
parte, sunt identificate ca fiind principalele cauze pentru care lupta
împotriva corupţiei în România este ineficientă. În ceea ce priveşte
atitudinea pasivă a cetăţenilor aceasta a fost, la rândul său, determinată
de lipsa de transparenţă şi de indisponibilitatea de a dialoga a
instituţiilor publice. Degradarea tot mai mare a calităţii implementării
legilor ce asigură transparenţa documentelor (Legea nr. 544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public) şi transparenţa deciziilor
(Legea nr. 53/2003 privind transparenţa decizională), precum şi absenţa
desăvârşită a iniţiativelor de consultare inovatoare care să încurajeze
participarea, determină creşterea neîncrederii, a suspiciunilor, a
dezamăgirii şi în cele din urmă încurajează corupţia.

În privinţa procesului de reglementare climatul de incoerenţă legislativă,
descurajează substanţial investiţiile şi afectează grav afacerile şi
proiectele europene, aducând atingere economiei, societăţii şi poziţiei
României în context internaţional în UE. Acest climat de inconsecvenţă
normativă este determinat de improvizaţiile procedurale la adoptarea unor
legi fundamentale cum sunt codurile juridice, abuzul flagrant, repetat şi
nociv de procedura asumării răspunderii guvernamentale pentru adoptarea unor
proiecte de lege, inovaţii legislative discutabil, cum sunt legile de punere
în aplicare ce reprezintă legi de amendare substanţială a unor texte
normative înainte de intrarea lor în vigoare.

Nu în ultimul rând, numărul foarte mare de acte normative adoptate prin
procedura asumării răspunderii guvernului nu suferă doar de vicii
procedurale, ci şi de grave probleme de conţinut, subliniate pe parcursul
raportului de faţă.

Pilonul al treilea, societatea civilă şi mass-media, s-a confruntat cu
numeroase acţiuni abuzive pentru inhibare şi reducere a nivelului de
implicare şi critică constructivă. Au fost campanii de denigrare la adresa
unor organizaţii neguvernamentale, campanii de presiune contra trusturilor
de media. La acestea s-a adăugat şi presiunea economică la care au fost
supuse şi care a afectat cel mai grav presa locală, dar şi cotidiene
centrale. Organizaţiile neguvernamentale au fost supuse presiunilor
economice prin intermediul autorităţilor de management a fondurilor
structurale. Toate Acestea au fost de natură să slăbească rolul societăţii
civile şi a mass-media în societate.

Perioada pe la care se face referire în raport a fost, aşadar, marcată în
România de concentrarea acţiunilor Guvernului pe contracararea crizei
economice cu „orice preţ şi în orice mod”, în cel mai scurt timp cu putinţă,
fără considerarea consecinţelor. Astfel a scăzut îngrijorător încrederea
cetăţenilor în instituţiile publice, cu consecinţa directă şi imediată a
deprecierii întregului climat de integritate publică. Agravarea problemelor
semnalate se resimte de altfel şi în fiecare dintre măsurile şi seturile de
măsuri analizate.

Reclame

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: