Arhiva |

TINTA UNGARIEI:RESURSELE NATURALE ALE TRANSILVANIEI PRIN IMPUNEREA AUTONOMIILOR LOCALE!

15 iul.

Cum tinteste Ungaria resursele Transilvaniei prin impunerea autonomiilor teritoriale. Aurel Rogojan: Legea minorităţilor – dictatul autonomiilor etnice

Legea minorităţilor – dictatul autonomiilor etnice

de Aurel I Rogojan

Luări de poziţie autorizate, din partea celor mai iluştri reprezentanţi ai vieţii academice, dar şi ale unor exponenţi ai clasei politice (din opoziţia parlamentară), precum şi numeroase voci ale societăţii civile atrag atenţia, în notele cele mai grave, că România se află în pragul prăbuşirii din interior a fundamentelor identităţii sale, aşa cum sunt ele consacrate în cel dintâi titlu al Constituţiei.

O coaliţie de guvernare artificial alcătuită, un mixaj al celor mai oportuniste fantoşe politice, unele ghidate de forţe antiromâneşti externe, altele de clanuri şi camarile interne, ne-au neutralizat mecanismele democratice şi ne conduc, cu cinism şi sfidare, printr-un dictat legislativ de expresie unipersonală.

Tot ce s-a indus acestei coaliţii, prin ştiuţi şi neştiuţi agenţi de influenţă, a devenit, pe calea dictatului legislativ, litera de lege strâmbă, cu consecinţe catastrofale pentru generaţiile prezente şi viitoare.

O noua lege, propusă de Uniunea Democratică a Maghiarilor din România, “Legea minorităţilor naţionale”, ar urma să desăvârşească eşafodul statului naţional unitar român.

Numita lege, a cărei adoptare este condiţia menţinerii actualei majorităţi parlamentare, ar urma să:

– pună accent exclusiv pe elementele ce separă minorităţile de populaţia majoritară românească, eludând elementele comune, unificatoare, ca şi orice fel de referiri la “respectarea integrităţii teritoriale”, “respect reciproc”, “dialog intercultural”, “cooperare/colaborare” sau “pluralism cultural”;

– elimine egalitatea dintre persoanele aparţinând minorităţilor şi cele aparţinând majorităţii, instituind discriminarea populaţiei majoritare;

– anuleze rolul limbii oficiale de factor al coeziunii şi integrării sociale;

– lipsească de protecţia juridică a statului a identităţii etnice, culturale şi religioase a românilor care locuiesc în “teritoriile autonomiilor culturale ale minorităţilor”;

– creeze îngrădiri în exercitarea suveranităţii statului prin interdicţiile pe care le impune cu privire la luarea unor măsuri administrative, întrucât acestea pot fi interpretate ca fiind de natură a schimba componenţa etnică în “teritoriile autonomiilor culturale”;

– înfiinţeze “autonomii culturale” în toate teritoriile locuite de minorităţi;

– instituie structuri de reprezentare şi exercitare a drepturilor colective ale minorităţilor: “Consiliul Minorităţilor Naţionale” şi “Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale”, ceea ce excede prevederilor internaţionale în materie. În componenţa “Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale”, prevăzut a funcţiona ca un parlament, minoritatea cu peste un milion de locuitori ar urma să deţină o pondere de 90 la sută.

Proiectul legislativ în discuţie, amânat de şapte ani, nu s-ar putea spune că nu este inteligent şi subtil elaborat, pentru a estompa scopul şi obiectivele ascunse, iar o serie de amendamente, aduse de parlamentarii UDMR, chipurile pentru a elimina suspiciunile, dacă sunt examinate cu atenţie, vom constata că au urmărit, în realitate, preluarea unor dispoziţii neconstituţionale dintr-o altă propunere de iniţiativă legislativă, cea a “Legii privind statutul Ţinutului Secuiesc”.

Ce va deveni România după intrarea în vigoare a unei astfel de legi? Un stat dezagregat de autonomii etnice cu atribuţii de autoguvernare, ale căror instituţii paralele, finanţate de la bugetul central, vor lucra împotriva României şi a intereselor comune ale cetăţenilor ei.

Orice proiect are şi o miză. În cazul de faţă, miza este una economică. Oricine analizează realităţile economice trecute şi cele prezente ale Ungariei nu poate să omită declaraţiile mai vechi sau mai noi ale unor oficiali de la Budapesta care au afirmat că, fără resursele vechiului principat al Transilvaniei, Ungaria nu are viitor. Care este structura reală a proprietăţii şi capitalului în Transilvania şi ce se va întâmpla, de fapt, sub dictatura autonomiilor etnice? O dictatură ce ar putea fi impusă printr-un nou dictat legislativ. Dacă vom aştepta ca timpul să ne răspundă, va fi mult prea târziu.

BNR:DATORIA EXTERNA A ROMANIEI CRESTE,SE APROPIE DE 100 DE MILIARDE DE EUROI!

15 iul.

Datoria externă a României creşte, se apropie de 100 de miliarde de euro

România înregistra la finalul lunii mai o datorie externă totală de 94,719 miliarde euro, în creştere cu 4,19% (3,81 miliarde euro) faţă de finalul lui 2010, a anunţat vineri Banca Naţională a României (BNR).

Datoria externă totală era la finalul lunii mai de 94,719 miliarde euro. La finalul lui 2010, datoria externă totală a României se cifra la 90,91 miliarde euro, potrivit datelor revizuite ale BNR.

Datoria pe termen mediu şi lung reprezenta 78,7% din totalul datoriei externe a României în ianuarie-mai 2011, arată datele provizorii ale BNR, iar ponderea datoriei pe termen scurt a crescut la 21,3%.

La finalul lunii mai, datoria pe termen scurt a României însuma 20,154 miliarde euro, în creştere cu 9,3% faţă de nivelul de la finalul lui 2010, când era de 18,44 miliarde euro.

Datoria pe termen mediu şi lung a ajuns la 31 mai 2011 la 74,565 miliarde euro, fiind cu 2,9% mai mare decât la sfârşitul lui 2010, când era de 72,47 miliarde euro.

Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanţe şi autorităţile locale, a crescut în primele cinci luni faţă de finalul lui 2010, până la 17,303 miliarde euro, de la 16,02 miliarde euro, în timp ce datoria externă garantată public a coborât la 1,609 miliarde euro, de la 1,708 miliarde euro. Datoria externă negarantată public a crescut la 37,511 miliarde euro, de la 37,43 miliarde euro la finalul lui 2010.

Depozitele constituite pe termen mediu şi lung în România de nerezidenţi au crescut la 8,514 miliarde euro, de la 8,23 miliarde euro la 31 decembrie 2010.

Împrumuturile de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) – în baza acordului stand-by cu România, exclusiv suma primită de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) de la FMI – însumau 9,628 miliarde euro la sfârşitul lui mai, de la 9,083 miliarde euro la finalul anului trecut, mai arată datele băncii centrale.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 17,6% în perioada ianuarie – mai 2011, comparativ cu 33,3% în anul 2010. Gradul de acoperire a fost 7,8 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 mai 2011, faţă de 8,6 luni la 31 decembrie 2010.

TRAIAN BASESCU ISI RASPLATESTE SLUGA:VLADIMIR TISMANEANU A PRIMIT ORDINUL NATIONAL PENTRU MERIT IN GRAD DE MARE OFITER!

15 iul.

Preşedintele Traian Băsescu îi conferă lui Vladimir Tismăneanu Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Mare Ofiţer

Preşedintele Traian Băsescu îi conferă politologului Vladimir Tismăneanu Ordinul Naţional pentru Merit, în grad de Mare Ofiţer, potrivit unui decret semnat de şeful statului şi publicat, joi, în Monitorul Oficial.

Potrivit decretului semnat de Traian Băsescu, acordarea respectivei distincţii lui Tismăneanu are în vedere o propunere a preşedintelui Institutului Cultural Român şi este motivată de eforturile depuse de politolog pentru promovarea democraţiei.

„La împlinirea vârstei de 60 de ani, în semn de apreciere deosebită a prestigioasei activităţi profesionale, pentru eforturile susţinute în promovarea democraţiei din România, preşedintele României decretează: se conferă Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Mare Ofiţer domnului profesor Vladimir Tismăneanu”, se arată în decretul publicat în MO.

Vladimir Tismăneanu este profesor de ştiinţe politice la Universitatea Maryland şi a fost preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România între aprilie 2006 şi aprilie 2007, după care a devenit preşedintele Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. În februarie 2010 a fost numit preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Deţine titlul de Doctor Honoris Causa al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti în 2003. AGERPRES

LAURA BRANIGAN – SELF CONTROL (Live).wmv Original by e-referans

15 iul.

Sel Control!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Agnes – Release Me (New Version)

15 iul.

Release Me!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Pitbull – Give Me Everything ( Official Video Mix ) ( Dutch Bootleg Remix ) …

15 iul.

Give Me Everything!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Rihanna – Man Down

15 iul.

Man Down!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

EMIL BOC VREA SA-SI RAZBUNE BUNICUL CARE A TURNAT PARTIZANII:VREA BANII REVOLUTIONARILOR!

15 iul.

Premierul Emil Boc vrea și banii revoluționarilor. Se mai justifică alocarea de bani doar pentru urmaşii celor decedaţi la Revoluţie


Premierul Emil Boc a susţinut că, pe viitor, se impune restrângerea alocării de ajutoare financiare doar pentru cei care sunt urmaşii persoanelor decedate la Revoluţia din decembrie 1989.

„Cred că se mai justifică plata banilor doar pentru cei care sunt urmaşii celor care decedaţi în Revoluţie. Avem în analiză un asemenea demers, nu este uşor, pentru că e o temă sensibilă şi grea în acelaşi timp. Dar cred că, dacă vrem să fim corecţi cu bugetul ţării şi cu românii, cred că ar trebui în primul rând să ne preocupe astăzi soarta acelora care sunt urmaşii celor decedaţi sau răniţi grav în Revoluţie. Restul, cred că deja 20 de ani sunt suficienţi şi cred că ar trebui să reintrăm în rândul lumii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor”, a anunţat Boc, la B1Tv.

Premierul a menţionat că, pe an, este vorba de milioane de euro pentru plata persoanelor care au dreptul, conform legii, la aceste ajutoare financiare.

REMEMBER:MEMORIALUL DURERII-PRIMII PARTIZANI-IMPOTRIVA INSTAURARII CIUMEI ROSII!

15 iul.

SOTIA SI CUSCRA LUI LASZLO BORBELY AUDIATE LA DNA!

15 iul.

Soţia şi cuscra lui Laszlo Borbely, audiate la DNA.


Soţia ministrului Mediului, Laszlo Borbely a fost chemată la audieri la DNA. Acolo se află şi cuscra ministrului.

Noi percheziţii în dosarul Laszlo Borbely. Alte două apartamente, aparţinând omului de afaceri Ioan Ciocan au fost verificate în această dimineaţă de procurorii DNA, în scopul de o abţine un aviz pentru începerea urmăririi penale.

Potrivit informaţiilor furnizate de reporterul Antena 3blocul se află situat în centru Capitalei, pe Calea 13 septembrie, iar afaceristul Ioan Ciocan deţine două apartamente în clădire.

Mai mult decât atât consilierul directorului general al „Apelor Române”, Mihai Urzică se afla pe lista locatarilor al unuia din cele două apartamente., lucru care confirmă o posibilă legătură între acesta şi ministrul Borbely.

În dosarul în care ministrul Laszlo Borbely este suspectat de trafic de influenţă s-a început deja urmărirea penală a omului de afaceri Ioan Ciocan şi a unui consilier al ministrului Mediului, Szabolcs Szepessy.

Anchetatorii susţin că acesta a intervenit pe lângă Laszlo Borbely pentru atribuirea mai multor contracte ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, firmei patronate de Ioan Ciocan.

UN PRECEDENT PERICULOS:STATUL CONFISCA 1 MILION DE EURO DIN AVEREA LUI DIP-DECIZIA ICCJ!

15 iul.

Statul confiscă 1 milion de euro din averea lui DI Popescu, a decis Curtea Supremă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, joi, confiscarea a peste 4 milioane de lei din averea fostului ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, şi de soţia acestuia.

Pe 7 aprilie 2008, completul de nouă judecători al ICCJ decisese ca procesul privind averea dobândită de fostul ministru social-democrat şi soţia să fie reluat de Secţia de Contencios-Administrativ şi Fiscal a instanţei supreme.

În acest proces, iniţial, completul de trei judecători al ICCJ a decis închiderea dosarului privind averea fostului ministrului, motivând că procurorul general din acel moment, Ilie Botoş, nu şi-a întemeiat suficient solicitarea de verificare a averii lui DIP.

Instanţa susţinea că cerera lui Botoş se limita doar la două articole de presă, fără să conţină dovezile şi sursele de unde pot fi cerute acestea.

Totodată, ICCJ a amendat şi maniera soluţionării cererii procurorului Botoş de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanţei supreme, cea care a fost sesizată în primă instanţă de către fostul şef al Ministerului Public.

Potrivit motivării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât sursa de provenienţă a averii soţilor Popescu, cât modul în care aceştia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care instanţa supremă a decis închiderea dosarului şi ridicarea sechestrului asigurator pus pe mai multe bunuri ale familiei fostului demnitar.

În motivarea deciziei dată publicităţii la un an, respectiv în 23 iunie 2009, magistraţii arată că în acest proces, iniţial, instanţa a judecat fără să administreze probe şi s-a pronunţat doar pe raportul Comisiei Speciale de cercetare a averilor persoanelor.

“De fapt, comisia de cercetare pronunţă o ordonanţă motivată, iar instanţa sesizată va judeca această cauză, pornind de la probleme administrate, dar trebuie să analizeze, chiar după administrarea unor probe noi, dacă dobândirea unor bunuri, cote-părţi din aceste bunuri este sau nu justificată”, însă completul special al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a comportat ca o instanţă de control judiciar”, potrivit motivării citate de Mediafax.

De asemenea, judecătorii precizează că instanţa trebuia să stăruie, prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului, Completul special al instanţei supreme “nu a stabilit dacă modificările interevenite înacţionaritul firmei SC Ital Agencz s-au reflectat în declaraţiile de avere ale lui Dan Ioan Popescu şi Elena Popescu”.

Instanţa a criticat faptul că acel completul special a luat în calcul veniturile licite obţinute, reprezentând contravaloarea părţilor sociale, şi a înlăturat susţinerile Comisiei de cercetare, dar fără a ţine seama de faptul că şi după cesionarea ulterioară a părţilor sociale, Elena Popescu a continuat să fie administrator al SC Ital Agencz SRL, de unde a şi încasat, la sfârşitul lunii decembrie 2004, peste un milion şi jumătate de lei.

“Reţinând că suma încasată de Elena Popescu în luna decembrie 2004 de la SC Ital Agencz SRL, constituie venit ce va fi luat în considerare la stabilirea provenienţei bunurilor, nu s-a motivat cum poate fi justificată dobândirea unor bunuri anterior lunii decembrie 2004, dacă veniturile au fost încasate numai în luna decembrie 2004″, se mai menţionează în motivare.

Mai mult, judecătorii sancţionează faptul că instanţa specială trebuia să facă o eşalonare a veniturilor şi cheltuielilor pe anumite perioade pentru a evita situaţia în care achiziţionarea unor bunuri să poată fi justificată cu venituri ce au fost dobândite ulterior.

De asemenea, completul special a fost criticat şi pentru că nu a avut în vedere cheltuielile, atunci când a luat decizia, şi nici nu s-au solicitat probe noi din care să rezulte exact care este situaţia construcţiei unei anexe gospodăreşti.

În final, judecătorii arată în motivare că activitatea de verificare a averilor este preluată de Legea 144/2007 privind Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel că instanţele de contencios administrativ şi fiscal sunt competente să judece aceste cazuri, iar în cazul miniştrilor, senatorilor, deputaţilor – instanţa supremă.

Decizia din 7 aprilie 2008 este irevocabilă, prin ea admiţându-se recursul Ministerului Public împotriva deciziei din 1 octombrie 2007 şi stabilindu-se casarea acesteia şi trimiterea cazului Dan Ioan Popescu Secţiei de Contencios Administrativ a ICCJ, pentru rejudecare.

Decizia de joi a ICCJ poate fi atacată atât în ţară cât şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

“Este o decizie aberantă după şapte ani în care expertizele tehnice şi contabile au demonstrat nu numai că justific cheltuielile făcute prin venituri, ci am un surplus de venituri plecând de la valoarea zero în 2000, ca şi cum aş fi intrat în poziţia de ministru ca un nou născut. Mi se pare cu atât mai aberantă această decizie cu cât nici procurorul nu a solicitat aşa ceva în baza documentelor avute. Normal că voi continua procesul în ţară şi în afară, până când voi găsi o justiţie care să poată recunoaşte documente oficiale”, a declarat Dan Ioan Popescu, pentru Mediafax.

ADIO,DAR RAMAN CU TINE PD-L:UDMR SUSTINE PROCESUL DE DESCENTRALIZARE,DUPA SEDINTA DE IERI!

15 iul.

UDMR susţine procesul de descentralizare, după şedinţa de joi.

Coaliţia va continua discuţiile privind descentralizarea, a declarat, joi, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, după şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, de la Cluj-Napoca.

“Vom continua dezbaterile în coaliţie privind descentralizarea la nivel judeţean, de la deconcentrate către primării, către primăriile de municipiu, de oraşe. Acest lucru trebuie pregătit temeinic şi în momentul în care vom fi gata cu acest proces de descentralizare, pe care noi îl susţinem de 20 de ani, vom aplica proiectul pregătit, îl vom pune în aplicare în Guvern, în coaliţie”, a spus Kelemen.

UDMR s-a opus, în coaliţie, reorganizării administrativ-teritoariale, dorite de PDL, de reducere a numărului judeţelor de la 42 la 8 (inclusiv municipiul Bucureşti).

EMIL BOC PE CAI MARI,SE DA COCOS LA LASZLO BORBELY:PROCURORUL VA DECIDE!

15 iul.

Emil Boc, despre cazul Borbely: Nimeni nu-i poate lua unui procuror pixul din mana.


Cazul ministrului Mediului, Laszlo Borbely, este doar un subiect de presă, însă procurorii nu pot fi opriţi în investigaţia lor, a declarat, joi, la postul B1TV, premierul Emil Boc.

„Ce a afirmat x sau z din dosarul respectiv mai trebuie şi probat. Eu nu am nimic oficial, împotriva ministrului nu există niciun element de acuzaţie. Din informaţiile pe care mi le-aţi prezentat nu rezultă că ministrul a făcut ceva, ci că alţii au folosit numele său”, a mai spus Boc.

El a subliniat că, în acest moment, nicio procedură juridică nu a început împotriva ministrului UDMR al Mediului, dar „nimeni nu-i poate lua pixul din mână unui procuror”.

Tot joi, după Consiliul Permanent al UDMR, liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a afirmat că formaţiunea politică este deschisă la dislog cu Uniunea Social Liberală, privind Constituţia, legile electorale lărgirea drepturilor minorităţilor.

„În iunie am primit o scrisoare de la copreşedinţii USL la care vom răspunde în scris. Noi am susţinut dialogul permanent cu toate partidele politice, inclusiv cu partidele din opoziţie. De fiecare dată am fost şi vom rămâne pentru un dialog politic permanent, sunt subiecte care fără o înţelegere în clasa politică nu pot fi puse în aplicare, sunt subiecte despre care trebuie să vorbim: amendarea Constituţiei, legile electorale, lărgirea drepturilor minorităţilor naţionale. Vom răspunde în scris, aşa cum e politicos, cum este normal într-o societate civilizată, la acea scrisoare pe care am primit-o de la copreşedinţii USL”, a spus Kelemen.

Ce a mai spus Boc la B1TV:

Austeritate şi cu revoluţionarii. „Avem în analiză un asemenea demers, nu este uşor, pentru că e o temă sensibilă şi grea în acelaşi timp, dar cred că, dacă vrem să fim corecţi cu bugetul ţării şi cu românii, ar trebui în primul rând să ne preocupe astăzi soarta acelora care sunt urmaşii celor decedaţi sau răniţi grav în Revoluţie. Restul, cred că deja 20 de ani sunt suficienţi şi cred că ar trebui să reintrăm în rândul lumii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor”.

De ce a plătit elicopterul oficial. „Trebuia să-i aduc la Bucureşti. Dacă veneam cu maşina, nu ajungeam, se termina şedinţa de guvern, nu puteam nici să-i trimit separat. În mod firesc, SPP are obligaţia să asigure protecţia demnitarilor şi a familiilor acestora, dar ştiind că într-o vreme de criză, când românii au trecut prin atâtea greutăţi şi oricine este atent la ce se întâmplă cu banul public, ştiam că la un moment dat, mai devreme sau mai târziu, tot o să se afle. Atunci am preferat să îmi asum acest lucru, dar am plătit contravaloarea transportului pentru cei doi minori. Puteam să spun că sunt membri ai familiei şi să nu plătesc”.

EUROSTAT:ROMANIA CAMPIONA,IN LUNA IUNIE ARE O INFLATIE DE 8% CEA MAI RIDICATA DIN U.E.!

15 iul.

Eurostat: România are o inflaţie de 8%, în iunie – cea mai ridicată din UE. Pe locul 2 Estonia, cu 4,9.

România a înregistrat cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, de 8%, şi în iunie, pentru a 11-a lună consecutivă, potrivit datelor date joi publicităţii de Eurostat.

România este urmată de departe de Estonia ( 4,9%) şi Lituania (4,8%).

România cunoaşte însă, o scădere a ratei anuale a inflaţiei de la 8,5% în mai la 8% în iunie, în timp ce în zona inflaţia a rămas nemodificată, la 2,7%.

În UE 27, rata inflaţiei a scăzut a scăzut uşor, de la 3,2% în mai până la 3,1% în luna iunie.

Statele cu cea mai scăzută rată anuală a inflaţiei au fost Suedia (1,5%), Slovenia (1,6%) şi Cehia (1,9%).

Potrivit Eurostat, comparativ cu luna mai 2011, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 14 state membre UE, a rămas stabilă în şase ţări şi a crescut în şase state.

În privinţa creşterii medii a preţurilor per total, în ultimele 12 luni, România se situează pe primul loc în UE, cu un avans de 7,8%, urmată de Estonia (4,7%) şi Grecia (4,9%).

La polul opus sunt Suedia (1,5%), Cehia şi Olanda (cu câte 1,8% creştere).

Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică al României, Indicele Preţurilor de Consum în România a scăzut, în iunie, cu 0,29% faţă de mai, rata anuală a inflaţiei ajungând la 7,93%.

SENATUL ITALIEI A APROBAT PLANUL DE AUSTERITATE!

15 iul.

Senatul Italiei a aprobat planul de austeritate

Senatul de la Roma a aprobat joi pachetul de austeritate menit să liniştească temerile legate de capacitatea Italiei de a-şi reduce deficitul public.

Senatul a aprobat planul cu 161 voturi pentru şi 135 împotrivă, mai devreme cu o săptămână decât se programase iniţial.

Măsurile propuse de Cabinetul Berlusconi reduceri de cheltuieli de peste 40 miliarde de euro şi urmează să fie dezbătut în Camera inferioară, aprobarea finală fiind aşteptată vineri.

Deficitul bugetar al Italiei s-a ridicat la 4,6% din PIB în 2010, însă datoria sa publică este de 120% din PIB, adică 1.900 de miliarde de euro, în termeni nominali.

%d blogeri au apreciat: