Arhiva | 11:36 am

TINTA UNGARIEI:RESURSELE NATURALE ALE TRANSILVANIEI PRIN IMPUNEREA AUTONOMIILOR LOCALE!

15 iul.

Cum tinteste Ungaria resursele Transilvaniei prin impunerea autonomiilor teritoriale. Aurel Rogojan: Legea minorităţilor – dictatul autonomiilor etnice

Legea minorităţilor – dictatul autonomiilor etnice

de Aurel I Rogojan

Luări de poziţie autorizate, din partea celor mai iluştri reprezentanţi ai vieţii academice, dar şi ale unor exponenţi ai clasei politice (din opoziţia parlamentară), precum şi numeroase voci ale societăţii civile atrag atenţia, în notele cele mai grave, că România se află în pragul prăbuşirii din interior a fundamentelor identităţii sale, aşa cum sunt ele consacrate în cel dintâi titlu al Constituţiei.

O coaliţie de guvernare artificial alcătuită, un mixaj al celor mai oportuniste fantoşe politice, unele ghidate de forţe antiromâneşti externe, altele de clanuri şi camarile interne, ne-au neutralizat mecanismele democratice şi ne conduc, cu cinism şi sfidare, printr-un dictat legislativ de expresie unipersonală.

Tot ce s-a indus acestei coaliţii, prin ştiuţi şi neştiuţi agenţi de influenţă, a devenit, pe calea dictatului legislativ, litera de lege strâmbă, cu consecinţe catastrofale pentru generaţiile prezente şi viitoare.

O noua lege, propusă de Uniunea Democratică a Maghiarilor din România, “Legea minorităţilor naţionale”, ar urma să desăvârşească eşafodul statului naţional unitar român.

Numita lege, a cărei adoptare este condiţia menţinerii actualei majorităţi parlamentare, ar urma să:

– pună accent exclusiv pe elementele ce separă minorităţile de populaţia majoritară românească, eludând elementele comune, unificatoare, ca şi orice fel de referiri la “respectarea integrităţii teritoriale”, “respect reciproc”, “dialog intercultural”, “cooperare/colaborare” sau “pluralism cultural”;

– elimine egalitatea dintre persoanele aparţinând minorităţilor şi cele aparţinând majorităţii, instituind discriminarea populaţiei majoritare;

– anuleze rolul limbii oficiale de factor al coeziunii şi integrării sociale;

– lipsească de protecţia juridică a statului a identităţii etnice, culturale şi religioase a românilor care locuiesc în “teritoriile autonomiilor culturale ale minorităţilor”;

– creeze îngrădiri în exercitarea suveranităţii statului prin interdicţiile pe care le impune cu privire la luarea unor măsuri administrative, întrucât acestea pot fi interpretate ca fiind de natură a schimba componenţa etnică în “teritoriile autonomiilor culturale”;

– înfiinţeze “autonomii culturale” în toate teritoriile locuite de minorităţi;

– instituie structuri de reprezentare şi exercitare a drepturilor colective ale minorităţilor: “Consiliul Minorităţilor Naţionale” şi “Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale”, ceea ce excede prevederilor internaţionale în materie. În componenţa “Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale”, prevăzut a funcţiona ca un parlament, minoritatea cu peste un milion de locuitori ar urma să deţină o pondere de 90 la sută.

Proiectul legislativ în discuţie, amânat de şapte ani, nu s-ar putea spune că nu este inteligent şi subtil elaborat, pentru a estompa scopul şi obiectivele ascunse, iar o serie de amendamente, aduse de parlamentarii UDMR, chipurile pentru a elimina suspiciunile, dacă sunt examinate cu atenţie, vom constata că au urmărit, în realitate, preluarea unor dispoziţii neconstituţionale dintr-o altă propunere de iniţiativă legislativă, cea a “Legii privind statutul Ţinutului Secuiesc”.

Ce va deveni România după intrarea în vigoare a unei astfel de legi? Un stat dezagregat de autonomii etnice cu atribuţii de autoguvernare, ale căror instituţii paralele, finanţate de la bugetul central, vor lucra împotriva României şi a intereselor comune ale cetăţenilor ei.

Orice proiect are şi o miză. În cazul de faţă, miza este una economică. Oricine analizează realităţile economice trecute şi cele prezente ale Ungariei nu poate să omită declaraţiile mai vechi sau mai noi ale unor oficiali de la Budapesta care au afirmat că, fără resursele vechiului principat al Transilvaniei, Ungaria nu are viitor. Care este structura reală a proprietăţii şi capitalului în Transilvania şi ce se va întâmpla, de fapt, sub dictatura autonomiilor etnice? O dictatură ce ar putea fi impusă printr-un nou dictat legislativ. Dacă vom aştepta ca timpul să ne răspundă, va fi mult prea târziu.

BNR:DATORIA EXTERNA A ROMANIEI CRESTE,SE APROPIE DE 100 DE MILIARDE DE EUROI!

15 iul.

Datoria externă a României creşte, se apropie de 100 de miliarde de euro

România înregistra la finalul lunii mai o datorie externă totală de 94,719 miliarde euro, în creştere cu 4,19% (3,81 miliarde euro) faţă de finalul lui 2010, a anunţat vineri Banca Naţională a României (BNR).

Datoria externă totală era la finalul lunii mai de 94,719 miliarde euro. La finalul lui 2010, datoria externă totală a României se cifra la 90,91 miliarde euro, potrivit datelor revizuite ale BNR.

Datoria pe termen mediu şi lung reprezenta 78,7% din totalul datoriei externe a României în ianuarie-mai 2011, arată datele provizorii ale BNR, iar ponderea datoriei pe termen scurt a crescut la 21,3%.

La finalul lunii mai, datoria pe termen scurt a României însuma 20,154 miliarde euro, în creştere cu 9,3% faţă de nivelul de la finalul lui 2010, când era de 18,44 miliarde euro.

Datoria pe termen mediu şi lung a ajuns la 31 mai 2011 la 74,565 miliarde euro, fiind cu 2,9% mai mare decât la sfârşitul lui 2010, când era de 72,47 miliarde euro.

Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanţe şi autorităţile locale, a crescut în primele cinci luni faţă de finalul lui 2010, până la 17,303 miliarde euro, de la 16,02 miliarde euro, în timp ce datoria externă garantată public a coborât la 1,609 miliarde euro, de la 1,708 miliarde euro. Datoria externă negarantată public a crescut la 37,511 miliarde euro, de la 37,43 miliarde euro la finalul lui 2010.

Depozitele constituite pe termen mediu şi lung în România de nerezidenţi au crescut la 8,514 miliarde euro, de la 8,23 miliarde euro la 31 decembrie 2010.

Împrumuturile de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) – în baza acordului stand-by cu România, exclusiv suma primită de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) de la FMI – însumau 9,628 miliarde euro la sfârşitul lui mai, de la 9,083 miliarde euro la finalul anului trecut, mai arată datele băncii centrale.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 17,6% în perioada ianuarie – mai 2011, comparativ cu 33,3% în anul 2010. Gradul de acoperire a fost 7,8 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 mai 2011, faţă de 8,6 luni la 31 decembrie 2010.

TRAIAN BASESCU ISI RASPLATESTE SLUGA:VLADIMIR TISMANEANU A PRIMIT ORDINUL NATIONAL PENTRU MERIT IN GRAD DE MARE OFITER!

15 iul.

Preşedintele Traian Băsescu îi conferă lui Vladimir Tismăneanu Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Mare Ofiţer

Preşedintele Traian Băsescu îi conferă politologului Vladimir Tismăneanu Ordinul Naţional pentru Merit, în grad de Mare Ofiţer, potrivit unui decret semnat de şeful statului şi publicat, joi, în Monitorul Oficial.

Potrivit decretului semnat de Traian Băsescu, acordarea respectivei distincţii lui Tismăneanu are în vedere o propunere a preşedintelui Institutului Cultural Român şi este motivată de eforturile depuse de politolog pentru promovarea democraţiei.

„La împlinirea vârstei de 60 de ani, în semn de apreciere deosebită a prestigioasei activităţi profesionale, pentru eforturile susţinute în promovarea democraţiei din România, preşedintele României decretează: se conferă Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Mare Ofiţer domnului profesor Vladimir Tismăneanu”, se arată în decretul publicat în MO.

Vladimir Tismăneanu este profesor de ştiinţe politice la Universitatea Maryland şi a fost preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România între aprilie 2006 şi aprilie 2007, după care a devenit preşedintele Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. În februarie 2010 a fost numit preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Deţine titlul de Doctor Honoris Causa al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti în 2003. AGERPRES

LAURA BRANIGAN – SELF CONTROL (Live).wmv Original by e-referans

15 iul.

Sel Control!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Agnes – Release Me (New Version)

15 iul.

Release Me!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Pitbull – Give Me Everything ( Official Video Mix ) ( Dutch Bootleg Remix ) …

15 iul.

Give Me Everything!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Rihanna – Man Down

15 iul.

Man Down!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: