Arhiva | 11:09 am

OMAGIU CONDUCATORUL IUBIT DE VOLODEA TISMANEANU:BASESCU,SUBIECT DE CARTE IN AMERICA!!

27 iul.

Băsescu, subiect de carte în America. Tismăneanu, printre autori.

O editură americană din Maryland a publicat recent volumul „Romania under Basescu. Aspirations, Achievements, and Frustrations during His First Presidential Term”, editată de politologii Ronald F. King si Paul Sum.
Băsescu, subiect de carte în America. Tismăneanu, printre autori.

Anunţul a fost făcut pe blogul său de Vladimir Tismăneanu, unul dintre cei 17 autori care au contribuit la acest volum. „Lucrarea se constituie într-o radiografie non-partizană a aspiraţiilor, realizărilor şi frustrărilor din prima preşedinţie Băsescu. Studiul introductiv, semnat de cei doi editori, explorează conceptul de , o contribuţie la înţelegerea mecanismelor adeseori reactive ale actelor decizionale din aceşti ani”, notează Tismăneanu, informează NewsIn.

„În ansamblu, avem de-a face cu o lucrare indispensabilă înţelegerii a ceea ce s-a cristalizat ca un proiect politic care urmareşte modernizarea instituţională, consolidarea statului de drept, reducerea corupţiei şi de-comunizarea. Autorii examinează critic tendinţele din viaţa politică românească, adoptând o poziţie de , cum remarca profesorul Tom Gallagher în cuvintele de susţinere de pe coperta a patra”, adaugă politologul.

Coordonatorii lucrării sunt profesori de politologie în SUA: Ronald F. King predă la San Diego State University, iar Paul E. Sum la University of North Dakota. Volumul cuprinde 17 texte ale unor profesori universitari din Europa şi America de Nord, majoritatea de origine română. Primul capitol din volum este scris de Vladimir Tismăneanu, se intitulează „Democracy and the Communist Past in Romania” şi este centrat pe subiectul Comisiei Prezidenţiale şi al analizei dictaturii comuniste efectuată în Raport. Printre autorii români, sau de origine română se numără: Lucian-Liviu Albu, Gabriel Bădescu, Toma Burean, Radu Dudău, Florin N. Fesnic, Carmen Greab, Raluca I. Iorgulescu, Cosmin Gabriel Marian, Marius Matichescu, Bogdan Radu, Lavinia Stan, Lucian Turcescu, Raluca Viman Miller. Cercetătorii străini care au avut contribuţii sunt, în afară de cei doi coordonatori sunt: Henry F. Carey, Martin Mendelski, John M. Polimeni, Oleh Protsyk, Jonathan Stillo, Patricia T. Young.

Volumul a apărut la Lexington Books (parte din grupul editorial Rowman & Littlefield) din statul Maryland, acelaşi unde predă Tismăneanu, şi costă 85 de dolari pentru clienţii americani sau 60 de euro pentru cei europeni.

PSD CERE PROCURORULUI GENERAL LAURA CODRUTA LASCU:INCEPEREA URMARIRII PENALE IN CAZUL ALMA SI SEVER!

27 iul.

Vinovaţi de modul în care a fost votată Legea pensiilor
PSD cere procurorului general începerea urmăririi penale în cazul Anastase-Voinescu.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD) din Camera Deputaţilor a depus, miercuri, plângere împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, şi a secretarului acestui for Sever Voinescu în legătură cu modul în care a fost votată Legea pensiilor.

Potrivit textului plângerii, obţinut de AGERPRES, PSD îi solicită procurorului general Laura Codruţa Kovesi să desfiinţeze măsura luată de Parchetul de pe lângă ÎCCJ pe 18 iulie şi să dispună începerea urmăririi penale în ceea ce îi priveşte pe Roberta Anastase şi Sever Voinescu.

În plângerea semnată de liderul deputaţilor social-democraţi, Mircea Duşa, se arată că rezoluţia prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul Anastase şi Voinescu este „netemeinică şi nelegală”.

În susţinerea acestor afirmaţii PSD arată că „organul de cercetare penală nu şi-a îndeplinit obligaţiile statuate de legiuitor, ţinând cont de faptul că nu s-a stabilit în mod concret dacă sistemul de vot electronic era nefuncţional, fapt ce ar fi putut justifica decizia numitei Anastase Roberta Alma, de a utiliza sistemul de vot prin ridicarea mâinii”.

Social-democraţii susţin că s-a considerat ca fiind suficiente declaraţiile martorilor cu privire la nefuncţionalitatea sistemului de vot electronic, fără să se dispună efectuarea unei expertize de specialitate.

În plus, PSD critică faptul că Parchetul nu a întreprins toate măsurile necesare în vederea stabilirii în mod concret a existenţei faptelor penale reclamate.

„În acest sens, în ceea ce priveşte prezenţa la vot a deputaţilor, organul de cercetare penală a considerat reale menţiunile din stenograma şedinţei Camerei Deputaţilor din data de 15.09.2010, fără însă a verifica prin coroborare cu celelalte probe, veridicitatea acestor menţiuni”, se arată în plângere.

Social-democraţii mai susţin că organul de cercetare avea obligaţia de a compara prezenţa la vot, menţionată de stenograma şedinţei Camerei Deputaţilor din 15 septembrie 2010, cu materialele video pe care le-a avut la dispoziţie, putând astfel stabili care era numărul deputaţilor prezenţi la respectiva şedinţă precum şi momentele de fluctuaţie a prezenţei acestora, cât numărul parlamentarilor prezenţi la momentul adoptării Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Pe 18 iulie, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus neînceperea urmăririi penale împotriva preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase şi a secretarului acestei Camere Sever Voinescu în legătură cu modul în care a fost votată Legea pensiilor.

LAZAROIU”ALBA CA ZAPADA”,TACIUNELE DIN COMANESTI,DUPA INTINIREA CU JEFF(FMI):REDUCEREA CAS,NU STIM CAND SE VA FACE!

27 iul.

Lăzăroiu, după întâlnirea cu delegaţia FMI: Reducerea CAS e luată în discuţie, dar nu ştim când se va face.

Subiectul reducerii contribuţiilor la asigurările sociale este în atenţia Guvernului, deşi el nu a fost discutat cu oficialii din delegaţie, a declarat miercuri ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, după întâlnirea cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, informează Mediafax.

Sebastian Lăzăroiu a precizat că reducerea CAS nu a fost pe agenda discuţiilor cu reprezentanţii FMI, dar Guvernul ia în calcul această posibilitate.

„Eu am mai spus asta, o să rămânem prudenţi. E un lucru care e luat în calcul, e luat în discuţie, dar când se va face nu ştim încă”, a mai spus ministrul Muncii.

În 22 iunie, Sebastian Lăzăroiu declara că problema reducerii contribuţiilor la asigurările sociale ar trebui tratată cu prudenţă în acest an.

„Trebuie să ne menţinem prudenţi şi anul acesta. (…) Eu sunt optimist pentru că a crescut numărul de contracte, dar trebuie să vedem şi încasări la buget. (…) În opinia mea, contextul nu este favorabil anul acesta”, spune Sebastian Lăzăroiu la dezbaterea publică „Piaţa muncii în România: competiţie, eficienţă şi legalitate”.

Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu declara în 29 mai că Guvernul lucrează la măsura reducerii CAS, care este prevăzută în acordul cu FMI, el arătând că probabil această problemă va fi discutată la proxima vizită a misiunii FMI în România.

Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, spune în pe 9 mai că FMI şi Guvernul au convenit că trebuie analizate mai multe date fiscale înainte de o decizie privind scăderea contribuţiilor sociale.

FONDUL PROPRIETATEA:HIDROELECTRICA SI CONTRACTELE SECRETE.INTERMEDIARII ENERGY HOLDING SI ALPIQ AU CONTRACTE PENTRU 30% DIN PRODUCTIE LA PRET PREFERENTIAL!

27 iul.

Contractele secrete ale Hidroelectrica au fost scoase la lumină de Fondul Proprietatea. Intermediarii Energy Holding şi Alpiq au contracte pentru 30% din producţie la preţ preferenţial.

Vezi galeria foto Contractele secrete ale Hidroelectrica au fost scoase la lumină de Fondul Proprietatea. Intermediarii Energy Holding şi Alpiq au contracte pentru 30% din producţie la preţ preferenţial
Hidroelectrica, producătorul celei mai ieftine energii, a renunţat anul trecut la câştiguri de peste 90 mil. euro comercializând electricitatea direct şi nu prin bursă.

După un deceniu de se­cret în ceea ce priveşte con­tractele directe ale Hi­droelectrica, Fondul Pro­prie­ta­tea, acţionar minoritar în toate „perlele energetice” din sistemul românesc, a scos la iveală situaţiile financiare şi rapoartele admi­nis­tratorilor pen­tru cele mai mari 20 de companii pe care le are în portofoliu printre care se numără Hi­dro­elec­trica, Romgaz sau Nuclearelectrica.

Informarea publicului privind re­zul­tatele finan­ciare ale acestor com­pa­nii nu a fost nici­odată o prio­ritate pe lis­ta Ministerului Econo­mi­ei, acţionarul ma­joritar al acestor firme stra­te­gice, spre deosebire de companiile care sunt lis­tate la Bursă şi care trimestrial ex­plică evo­luţia prin­cipalilor indicatori financiari.

Printre cele mai interesante date publicate în legătură cu activitatea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România şi cea mai valoroasă companie controlată de stat, sunt cele legate de contractele directe de vânzare a energiei în 2010. Astfel, compania a re­nun­ţat anul trecut la un câştig de peste 90 mil. euro prin faptul că a ales să-şi vândă energia prin contracte directe şi nu pe bursa de energie OPCOM. „Întotdeauna rapoartele admi­nis­tra­torilor au fost puse la dispoziţia or­ga­nelor abi­li­tate. Dacă Fondul Pro­prie­tatea a luat decizia de a pu­blica aceste da­te confidenţiale, atunci tre­bu­ie să-şi asu­me şi răspunderea juridică pentru aceas­tă decizie”, spune Constantin Tri­he­nea, directorul general al Hidroelectrica. Potrivit acestuia, câştigul de 90 mil. euro la care Hidroelectrica a renunţat este unul ipotetic.

„Ar fi fost ideal să putem obţine preţul maxim, dar ştiţi şi dumneavoastră foarte bine că aceste contracte au fost încheiate în anii 2001-2002 la preţuri mici, iar acum încercăm să micşorăm acest ecart. În mare parte am reuşit. Trebuie să facem diferenţa între a putea câştiga şi a putea pierde. Aşa a fost şi cu Petrom. Se putea câştiga, dar până la urmă nu s-a mai făcut”, a mai spus Trihenea.

Cea mai mare parte a acestor contracte au fost încheiate la începutul anilor 2000 la preţuri considerate a fi foarte avantajoase pentru companii precum Energy Holding, firmă pusă pe picioare de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu, dar păguboase pentru companie. În ciuda controverselor ridicate de această temă, anul trecut jumătate dintre contractele directe ale Hidroelectrica au fost prelungite până în 2018.

Datele din rapoartele pe 2010 ale Hidroelectrica publicate de Fondul Proprietatea arată că peste 66% din toată energia livrată de companie a mers pe contracte directe către marii consumatori şi furnizorii de energie electrică.

În total, pe aceste contracte Hidroelectrica a dat 14,9 TWh în valoare totală de 1,8 mld. lei (433,7 mil. euro). Cei mai mari clienţi ai Hidroelectrica în 2010 au fost Alro, cel mai mare consumator de energie din ţară care are un contract până în 2018 cu producătorul de energie, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, fost EHOL Distribution care de fapt era tot o parte din Energy Holding, Mittal Steel Galaţi şi Alpiq Romindustries (fost Buzzman Industries). Preţul mediu pe contractele directe a fost de 121,6 lei pe MWh (circa 29 de euro pe MWh), pentru energia pură vândută de Hidroelectrica, şi de 129,2 lei pe MWh (aproape 31 de euro pe MWh) prin includerea unui tarif pentru introducerea energiei în reţea.

Alro şi Energy Holding sunt companiile care beneficiază de unele dintre cele mai bune preţuri la energia hidro, Compania Naţională a Huilei sau Societatea Naţională a Sării cumpă­rând MWh-ul cu până la 40% mai scump faţă de ruşii de la Alro.

Potrivit informaţiilor publicate de OPCOM, bursa de energie, anul trecut preţul electricităţii pe piaţa spot a fost de 37,08 euro/MWh, iar pe cea a contractelor bilaterale a fost de 36,52 euro/MWh.

Dacă ar fi ieşit cu energia în piaţă în loc s-o vândă pe contracte directe, Hidroelectrica ar fi încasat 555,3 milioane de euro, cu 121,6 milioane de euro în plus.

„Trebuie să ne dăm doi paşi înapoi şi să privim în ansamblu economia românească. Nu ai cum să vinzi toată energia pe bursă, în contextul în care tu ai o industrie energointensivă. Ce faci apoi cu locurile de muncă, cu industrii întregi care vor fi obligate să cumpere energie scumpă? Contractele Hidroelectrica cu Alro şi Mittal nu trebuie blamate, sunt contracte bune. La fel contractele cu traderii care gestionează portofolii întregi de clienţi sunt bune. Nu poţi duce toată energia pe bursă pentru că economia României are nevoie de energie ieftină. De blamat sunt contractele cu acei furnizori care doar parazitează, care doar cumpără şi vând mai departe energia”, explică Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu în cadrul Academiei Române.

Potrivit acestuia, Hidroelectrica are nevoie de aceste contracte directe pentru a-şi putea garanta creditele pentru investiţii.

„Ce ne doare pe noi acum, în întreg sistemul energetic românesc, este nevoia de investiţii. Ai nevoie de contracte pe termen lung pentru a avea acces la creditare, bursa având riscurile ei, iar băncile refuzând preluarea acestor riscuri”, a mai precizat Purica.

„În anul 2010 costul mediu anual de producţie al energiei electrice a fost de 82,51 lei/MWh, iar costul mediu anual de livrare care cuprinde şi achiziţia de energie electrică a fost de 94,77 lei/MWh. Faţă de anul 2009, atât costul mediu anual de producţie, cât şi cel de livrare au cunoscut o scădere datorită creşterii cantităţilor de energie produsă. Menţionăm că toate preţurile de pe piaţa concurenţială sunt peste costul mediul anual de producţie şi cel de livrare. Preţul mediu de livrare al energiei electrice pe piaţa reglementată a fost cel stabilit de ANRE în sumă de 72 de lei pe MWh, situându-se sub costul de producţie”, se arată în raportul Hidroelectrica.

Practic, compania rămâne cu un profit de 46,69 lei pentru fiecare MWh pe care-l vinde pe aceste contracte directe. Dacă ar merge pe bursa de energie, acest profit ar fi de 72,89 de lei, cu peste 50% mai mare. Numai pentru anul 2010 acest profit la care renunţă se ridică la peste 90 de milioane de euro.

Trihenea spune însă că OPCOM nu are capacitatea de a prelua întreaga energie hidro disponibilă. Anterior, reprezentanţi ai Hidroelectrica au precizat că preţul de pe OPCOM nici măcar nu poate fi privit ca o referinţă în contextul în care pe bursa de energie nu se tranzacţionează decât 10% din consumul intern.

„Noi avem contracte de credit pe zece ani, iar pe bursă nu putem face contracte decât pe un an. Nu putem garanta astfel de credite cu contracte pe termen scurt. Mai mult, preţul energiei variază de la oră la oră, de la zi la noapte, de la sărbători la zi de lucru. A avea un preţ mediu asigurat şi un client constant este un mare beneficiu. În plus, anumite industrii, aşa cum este cazul Alro, trebuie ajutate”, a mai spus Trihenea.

În ciuda câştigurilor la care a renunţat, 2010 a fost un an record pentru Hidroelectrica din toate punctele de vedere. Compania a avut o producţie foarte mare de energie pe fondul unui an hidrologic bun ceea ce a dus la afaceri de 3,27 mld. lei (778 mil. euro), în creştere cu 35% comparativ cu anul 2009, şi un profit net de 292,3 mil. lei (69,5 milioane de euro), de şase ori mai mare faţă de 2009.

Beyonce – Naughty Girl

27 iul.

Naughty Girl!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Basshunter : Now You’re Gone

27 iul.

Now You’re Gone!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Black Eyed Peas – Shut Up

27 iul.

Shut Up!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

DJ Sava feat Andreea D & J. Yolo – Money Maker

27 iul.

Money Maker!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

EURODEPUTATUL ADRIAN SEVERIN AUDIAT AZI LA DNA!

27 iul.

Adrian Severin, audiat miercuri la DNA pentru acuzaţiile de luare de mită şi trafic de influenţă

Europarlamentarul Adrian Severin este audiat astăzi la DNA. Procurorii au început uirmărirea penală faţă de Severin pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

Adrian Severin a mai fost audiat la DNA în dosarul mitei din Parlamentul European. Procurorii i-au comunicat europarlamentarului că au început urmărirea sa penală.

Severin a fost vineri la DNA, pentru o „discuţie preliminară cu procurorii”, după ce imunitatea lui a fost ridicată de PE, pe 23 iunie, informează Mediafax.

„A fost o discuţie preliminară şi nu voi face nicio declaraţie pe durata acestei proceduri”, a declarat Severin.

El a spus că va colabora cu DNA pe durata întregii proceduri, considerând că se află „de aceeaşi parte a baricadei” cu această instituţie.

BaSSeSCULAND(GITTERLAND):STATUL ISI REDUCE DEFICITUL PE SPINAREA FARMACISTILOR,A DISTRIBUITORILOR SI A BOLNAVILOR!

27 iul.

România, ţara unde orice e posibil
Statul îşi reduce deficitul pe spinarea farmaciştilor şi distribuitorilor de medicamente

La finalul anului trecut, casele judeţene de sănătate nu au recunoscut la plată facturi la medicamentele eliberate de farmacii şi distribuitori în valoare de 130 de milioane de euro. Motivul nespus: România trebuia să se încadreze în deficitul bugetar convenit cu Fondul Monetar Internaţional.

De o bună bucată de vreme, farmaciştii şi distribuitorii de medicamente sunt ţinta preşedintelului Traian Băsescu, care a cerut săptămâna trecută guvernului Boc încetarea plăţii datoriilor statului către aceştia până nu se reglementează sistemul de achiziţii în spitale. În plus, luni, la discuţia avută cu şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, preşedintele Traian Băsescu i-a spus acestuia că arieratele din sănătate se vor plăti mai în toamnă deoarece s-ar diminua tendinţa de creştere economică din acest an. Practic, statul încearcă pe cât poate să amâne plata datoriilor către farmaciştii şi distribuitorii de medicamente, sugerând că în acest domeniu s-ar petrece ceva necurat.

„90% din achiziţiile din spitale se fac prin licitaţii electronice, deci transparent. În plus, Ministerul Sănătăţii a stabilit formula de calcul al preţului cu ridicata şi amănuntul la medicamente. Practic, întreaga piaţă a medicamentelor este reglementată de minister. Avem cele mai mici preţuri la medicamente din Europa. Dacă statul mai vrea să reglementeze ceva pe această piaţă, să reglementeze, cu toate că nu văd ce ar mai putea face”, ne-a declarat omul de afaceri Ovidiu Buluc, care controlează distribuitorul de medicamente Farmexim.

În luna octombrie 2010, statul a plătit arierate în valoare de 1,7 miliarde de lei către farmaciştii şi distribuitorii de medicamente. Banii au fost daţi la ordinul FMI, care a cerut să nu mai fie amânate de la plată facturile din spitale. Suma ar fi fost şi mai mare, dar prin casele judeţe de sănătate statul nu a recunoscut anul trecut la plată facturi de 130 de milioane de euro. Dacă facturile ar fi fost recunoscute, s-ar fi generat creanţe şi implicit suma ar fi trebuit plătită de stat. Cum statul era prea aproape la finalul anului trecut de ţinta convenită cu FMI privind deficitul bugetar, facturile nu au mai fost recunoscute în 2010 pentru a nu se depăşi deficitul. Aşa că au intrat la plată în 2011.

Problema sistemului actual de sănătate nu este preţul medicamentelor, ci sub finanţarea lui. Consumul de medicamente pe cap de locuitor în România este de aproape 100 de euro, faţă de 250 de euro în Ungaria, 270 în Cehia şi peste 300 de euro în Germania. Bugetul pentru sănătate în România este în acest an de 2,62% din PIB, faţă de 10% în Franţa, respectiv 12% în SUA. Practic, în România nu cheltuielile cu medicamentele sunt mari, ci salariile sunt mici. Dacă un român cheltuie din salariul de 250 de euro aproximativ 100 pe medicamente, pentru el acest lucru reprezintă un efort financiar. În acelaşi timp, un neamţ cu salariul mediu de 2.000 de euro care cheltuie 300 de euro pe medicamente face un efort financiar mult mai mic. Din această cauză mulți români au impresia că medicamentele în România sunt foarte scumpe. În plus, plata facturilor la medicamente se face de către stat în România la 270 de zile şi asta în condiţiile în care comisionul distribuitorilor de medicamente este de maxim 10%, iar la farmacii, de 15-16%. Dacă luăm în calcul faptul că plata se face după 9 luni, iar o companie trebuie să ia un credit bancar pentru a plăti medicamentele firmei producătoare (deci plăteşte către bancă dobânzi anuale de 14-15% pe an), constatăm că profitul final pentru un distribuitor este undeva la 3-4%, iar la famacii, la 7-8%. Acest fapt se poate vedea chiar în bilanţul companiilor.

Cu toate că statul român se plânge că dă foarte mulţi bani pe medicamente, lucrurile în realitate nu stau chiar aşa. Spre exemplu, banii pentru medicamentele compensate din farmacii sau pentru cele din spitale vin din contribuţia angajatului şi angajatorului la sănătate. Practic, statul finanţează din banii de la buget doar programele naţionale de combatere a hepatitei, cancerului, diabetului, TBC-ului şi sclerozei în plăci.

Şeful Farmexim, Ovidiu Buluc, spune că statul trebuie să încerce prin anumite măsuri să scape de subfinanţarea sistemului. „În România, până anul trecut, doar angajaţii contribuiau la sistemul de sănătate. De anul acesta şi pensionarii. Deci contribuie 10-11 milioane de persoane, dar sistemul de sănătate trebuie să ofere servicii pentru 20 de milioane. În plus, în present, contribuţia la sistemul de sănătate este de 5,2% la angajator, respectiv 5,5% la angajat. În total 10,7%. În 1998, contribuţia la sănătate era de 14%. Practic, în timp aceasta a scăzut. În concluzie, statul ori atrage mai mulţi contribuitori la sistemul de sănătate, ori măreşte contribuţiile. În caz contrar, sistemul va fi tot subfinanţat”, mai spune Ovidiu Buluc.

BASESCU”BATISTA PE TAMBAL”:”ASA ZISUL DOSAR PONTA-SOVA TREBUIA SA ACOPERE SCANDALUL DE LA DETA!

27 iul.

Diversiunea sesizărilor la DNA
Aşa-zisul dosar Ponta-Şova trebuia să acopere scandalul de la Deta.

În urmă cu câteva ore o ştire bombă a explodat în media, lăsând în umbră uriaşul scandal de la Deta. Ce s-a întâmplat în realitate? ANAF ar fi sesizat DNA în legătură cu Victor Ponta şi Dan Şova. Cum era de aşteptat, o asemenea ştire a fost răsucită pe toate părţile, de toată lumea. În vâltoarea breakingnews-ului ceva părea a fi scăpat din vedere tuturor. Ştirea apăruse ca de obicei pe surse, numai că de data asta nu exista şi un comunicat de presă oficial de la ANAF sau DNA care să confirme existenţa celor două sesizări penale.

După alte câteva ore de comentarii pe tema unor ipotetice dosare penale pe numele celor doi pesedişti, brusc apare şeful ANAF, care declară senin că de fapt nu există o sesizare penală a ANAF către DNA cu referire la Dan Şova sau Victor Ponta, ci că era vorba doar despre o sesizare generală care vizează activitatea derulată de complexurile Turceni şi Rovinari între 2007 şi 2009, unde ar exista un prejudiciu de 16-17 milioane euro.

Sorin Blejnar a explicat că a fost finalizat recent un control financiar la cele două companii de stat şi s-a constatat că în perioada 2007-2009 conducerile societăţilor au cauzat prejudicii de 16-17 milioane de euro. „Ca urmare a acestor constatări, a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie, Biroul Teritorial Târgu Jiu, pentru a vedea dacă sunt întrunite şi elementele constitutive a unor infracţiuni economice. (…) Printre societăţile care au concurat, în opinia noastră, la realizarea acestui prejudiciu se află şi o societate de avocatură, cea a domnului Şova, actual senator, care, în opinia noastră, a încheiat nişte contracte care nu îndeplinesc condiţiile de legalitate”, a spus şeful Fiscului.

Iată cum s-a fâsâit o ştire chipurile de mare impact dată pe surse ca venind de la DNA, ANAF sau vreo altă instituţie de forţă a actualei puteri. Zvonul că pe numele lui Victor Ponta şi Dan Şova ar fi fost făcute sesizări la DNA a fost aruncat pe piaţă de maeştrii diversionişti ai regimului Băsescu-PDL, cu scopul clar de a acoperi scandalul de la Deta şi motivarea dată de judecătorii din acest caz în legătură cu arestarea preventivă a fiilor primarului PDL din localitatea timişoreană.

PARLAMENTARII GRECI BENEFICIAZA DE O MULTIME DE PRIVILEGII PE TIMP DE CRIZA,IN TIMP CE 40% DINTRE TINERI SUNT SOMERI!

27 iul.

In timp ce 40% dintre tineri sunt șomeri,
Parlamentarii greci beneficiează de mai multe facilități decât miniștrii germani


Grecia intră în al patrulea an de recesiune, însă risipa banilor continuă. Tinerii sunt în continuare șomeri, iar fiecare membru al Parlamentului are, încă, dreptul la o mașină oficială, lucru neobișnuit chiar și pentru miniștrii cabinetului german, scrie Financial Times.

Fără împrumutul de urgență de la UE și FMI, în valoare de 109 miliarde de dolari, și cele 50 de miliarde de dolari de la creditori privați, Grecia ar fi intrat în incapacitate de plată. În plus, în câteva luni, statul nu ar mai avut bani să plătească pensiile, iar sistemul financiar s-ar fi prăbușit.

Frica de colaps financiar a mai trecut, însă în ciuda adoptării unui pachet de austeritate, cheltuielile publice au crescut în ultimul an, în mare parte din cauza plății ajutoarelor de șomaj. Mai mult, Guvernul mai mult a arătat securea decât să o folosească. Nu mai miră pe nimeni că salariații de la stat nu au fost disponibilizați, ci doar le-au fost oferite salarii mai mici sau slujbe în cadrul bancilor. Toți membrii Parlamentului au la dispoziție mașini oficiale, un privilegiu pe care nu îl au nici măcar miniștrii germani.

În plus, și studenții greci sunt favorizati. Nu plătesc pentru studii, în timp ce britanicii achită 15.000 de dolari, anual, pentru taxa de școlarizare. Iar timpul pe care îl petrec studenții greci în facultate ajunge și la 7 ani.

%d blogeri au apreciat: