Arhiva | 11:18 am

CALIN POPESCU TARICEANU IL CONTRZICE PE MUGUR ISARESCU:EFECTELE UNEI NOI CRIZE MONDIALE AR FI UN TSUNAMI ASUPRA ECONOMIEI ROMANIEI!

8 aug.

Liberalul Calin Popescu Tăriceanu: Efectele unei noi crize vor avea consecinţe foarte puternice asupra economiei României.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat că efectele unei noi crize care pare să se profileze vor avea consecinţe foarte puternice asupra economiei româneşti, care, în acest moment, prezintă riscuri mult mai mari decât ale economiilor solide ale altor ţări, informează Mediafax.

„România este extrem de fragilizată în urma crizei economice care a fost prost gestionată de Guvernul Boc, care a agravat efectele crizei mondiale şi nu a luat niciun fel de măsuri de redresare. Prin urmare, România, în momentul de faţă, poate să aibă riscuri mult mai mari decât celelalte ţări cu economii mai solide care au intrat în faza de revenire, de creştere şi, ca atare, sunt foarte preocupat de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, pentru că efectele unei noi crize care pare să se profileze vor avea efecte foarte puternice asupra slabei noastre economii”, a spus Tăriceanu.

El a precizat că, dacă Guvernul nu va face nimic în afară de a emite declaraţii „triumfaliste” în care se menţionează că România e pregătită pentru criză, atunci cei care vor suferi încă o dată vor fi cetăţenii, prin continuarea diminuării puterii de cunpărare atât a salariaţilor din mediul privat şi de stat, cât şi a pensionarilor.

„România, în ultimii doi ani, a avut o rată de inflaţie foarte ridicată, care a erodat puterea de cumpărare a cetăţenilor. Acest lucru nu se menţionează aproape deloc. Pe lângă diminuările de salarii decise de Guvern în sectorul bugetar, chiar dacă pensionarii au fost feriţi de o diminuare a pensiilor – nu toţi, pentru că ştim ce s-a întâmplat cu militarii – trebuie să ţinem cont de erodarea puterii de cumpărare, care a avut o inflaţie foarte ridicată şi care nu a fost compensată în vreun fel de o majorare a pensiilor. Deci, la noi efectele crizei au fost dramatice şi asupra veniturilor, şi asupra mersului general al economiei”, a susţinut Tăriceanu.

Liderul deputaţilor PNL a precizat că, având în vedere aceste considerente, se aşteaptă ca efectele unei noi crize să nu ocolească România.

„Din această situaţie, ne aşteptăm ca efectele unei noi crize să nu ne ocolească, ci, din contră, să se facă simţită iarăşi foarte puternic, pentru că Guvernul actual nu a făcut nimic timp de doi ani şi jumătate”, a conchis Tăriceanu.

NEPOTUL PATRIARHULUI ROSU IUSTINIAN MARINA,GUVERNATORUL BNR MUGUR ISARESCU,DESPRE PERICOLUL UNEI NOI CRIZE ECONOMICEAGENT ELECTORAL AL PD-L !

8 aug.

Isărescu, despre pericolul unei noi crize: Suntem şi pregătiţi şi cu arma la picior.

Banca Naţională a României (BNR) şi-a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, la 4,6%, a anunţat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în condiţiile în care anterior estima un nivel al ratei inflaţiei de 5,1%. În legătură cu pericolul declanşării unei noi crize financiare, segul băncii centrale spune că ”suntem şi pregătiţi şi cu arma la picior, avem clarificate legile de intervenţie. Dacă lucrurile se vor întâmpla, suntem pregătiţi”.

„Datele privind inflaţia încep să arate mai bine şi noi sperăm ca cel puţin în această perioadă de vară îmbunătăţirile să fie substanţiale”, a spus Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Mai mult, cesterea PIB în acest an va depăşi estimările autorităţilor, de 1,5%, dacă va fi un an agricol bun, care ar aduce un miliard de euro în plus, respectiv un punct procentual din PIB. „Personal şi ca un veteran pot să spun că dacă anul agricol este bun creşterea economică va fi mai mare. Un an agricol bun înseamnă un miliard de euro în plus, aproape un punct procentual din PIB”, a declarat şeful BNR.

El a arătat că începând cu lunile mai şi iunie a avut loc o corecţie „extrem de puternică” a preţurilor volatile, iar persistenţa deficitului de cerere ajută la reducerea inflaţiei. „Cererea de consum trenează în continuare. (…) Volumul creditului de consum pentru populaţie continuă să fie jos, ceea ce înseamnă că populaţia se concenteraza în a-şi rambursa creditele şi, în al doilea rând, nu are curajul să se antreneze în noi credite”, a spus Isărescu.

Pentru sfârşitul anului 2012, BNR estimează o rată anuală a inflaţiei de 3,5%, de la 3,6% cât era estimarea anterioară. Rata anuală a inflaţiei a scăzut în iunie la nivelul de 7,93%, de la 8,34% în luna mai. Estimările oficiale actuale asumate de autorităţi împreună cu instituţiile financiare internaţionale arată o creştere PIB de 1,5% pentru acest an.

Pe de altă parte, volatilitatea cursului de schimb a crescut faţă de începutul anului, dar este în continuare mai mică decât în cazul zlotului polonez şi forintului maghiar. „Creşterea volatilităţii se pare că este legată destul de bine de prima de risc. Am văzut o uşoară creştere odată cu accenturarea temerilor de criza din zonă euro. În ultimele zile vedem o atenuare”, a mai spus guvernatorul, subliniind că ar trebui să ”nu băgam în seamă mişcări de 2-3% ale cursului. Lăsaţi-l să umble puţin pentru că se echilibrează lucrurile. Cursul stă pe unde trebuie”.

În privinţa contagiunii, ”dacă creşterea economică slăbeşte în Europa Occidentală, bineînţeles vom avea şi o creştere mai proastă pe partea externă, însă aceasta ar putea fi contrabalansată de creşterea consumului intern”, a mai punctat Mugur Isărescu.

AFP:CIRCA 300.000 DE ISRAELIENI DEMONSTREZA LA TEL AVIV IMPOTRIVA GUVERNULUI.APOGEUL A FOST ATINS SAMBATA!

8 aug.

Proteste fără precedent în Israel. Circa 300. 000 de israelieni demonstrează împotriva Guvernului.

Protestul social din Israel s-a intensificat, sâmbătă, odată cu participarea a peste 300.000 de manifestanţi la Tel Aviv şi în alte oraşe, veniţi să ceară ‘dreptate socială’, notează AFP.

Această mobilizare, cea mai importantă pe teme sociale din istoria Israelului, a arătat vigoarea unei contestaţii lansate cu trei săptămâni în urmă şi care, în loc să se diminueze, capătă o amploare mai mare.

Organizatorii mişcării şi-au exprimat satisfacţia deoarece numărul manifestanţilor a depăşit cu uşurinţă ‘masa critică’ de 200.000 pe care sperau să o atingă în încercarea de a constrânge guvernul de dreapta să cedeze în faţa revendicărilor lor.

Purtătorul de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld, a apreciat, la rândul lui, că ‘numărul manifestanţilor a fost mai mare de 200.000 la Tel Aviv, iar la Ierusalim de 30.000’, în timp ce manifestaţii de mai mică amploare au fost semnalate şi în alte localităţi.

Conform postului militar de radio şi altor mass-media, peste 300.000 de protestatari au ieşit în stradă în toată ţara.

Arborând drapele israeliene şi unele roşii, manifestanţii de la Tel Aviv au scandat ‘Poporul cere dreptate socială’, ‘Poporul împotriva guvernului’ şi ‘Dorim, imediat, un stat-providenţă’.

Manifestanţii, în imensa lor majoritate laici, au cerut, printre altele, construirea unui număr ridicat de locuinţe pentru a le asigura un cost cât mai scăzut, majorarea salariului minim, impozitarea apartamentelor nelocuite şi învăţământ gratuit la toate nivelurile.

Creşterea economică a Israelului, de 4,5% pe an, este „oarecum sănătoasă”, notează BBC, iar în aceeaşi perioadă rata şomajului a scăzut de la 11 la 6 procente.

Purtătorul de cuvânt al primului-ministru Benjamin Netanyahu a declarat că acesta e conştient că trebuie să scadă costurile locuinţelor şi alimentelor şi că premierul se va întâlni cu mai mulţi oficiali pentru a discuta această problema.

TRAIAN BASESCU,TEPARUL SEF AL ROMANIEI:DE CE MINTE PD-L CAND IL ACUZA DE POPULISM PE CALIN POPESCU TARICEANU!

8 aug.

Ţepele lui Băsescu. Nr. 2: De Ce minte PDL când îl acuză de populism pe Tăriceanu.

România a revenit la nivelul din 1989, exprimat prin PIB, abia în anul 2004. Din 2005, populaţia ar fi trebuit să simtă o îmbunătăţire a nivelului de trai, cu alte cuvinte s-ar fi împlinit, măcar în parte,promisiunea ”Să trăiţi bine!”. Salariul mediu a atins însă nivelul din 1989, cu trei ani mai târziu, în 2007. La fel şi pensia medie. Salariul minim nu a mai ajuns nici azi la nivelul din vremea lui Ceauşescu.

În aceste condiţii, jurnalistul Eugen Zainea demonstrează cu cifre că nu se poate vorbi despre măsuri nejustificate şi nesustenabile luate de guvernul Tăriceanu. Acuzaţiile de populism au venit din partea preşedintelui Băsescu şi ale PDL pentru a-şi justifica măsurile impopulare din 2010.

Află din articolul scris de Eugen Zainea cât erau pensia şi salariul românilor înainte de 1989 şi cum se raportează la veniturile din prezent. Vezi şi video:

Intreaga campanie mincinoasa de propaganda pusa la punct de dl Basescu si de masina de dezinformare portocalie se bazeaza pe convingerea (falsa, de fapt!) ca masa poporului roman este complet neinformata si va accepta enormitatile si gogosile servite de seful suprem al acestei masinarii si de promotorii de mesaj ai presedintiei, ai PDL si ai guvernului Boc.

Astfel, de doi ani de zile, aceasta monstruoasa fabrica de minciuni cauta sa induca omului de pe strada impresia ca majorarile de salarii si de pensii din anii 2007 si 2008 au fost masuri iresponsabile, nejustificate si nesustenabile si ca ele sunt vinovate pentru dezechilibrul bugetar grav cu care se confrunta Romania. Or, este necesar sa demontam aceste afirmatii, lucru extrem de simplu, folosind statistica oficiala.

Daca analizam datele Institutului National pentru Statistica, constatam ca Romania a avut o evolutie economica sinuoasa, in mare parte dezastruoasa din anul 1989 si pana astazi, cu trei perioade de cadere grava (1990-1992, 1997-1999 si 2009-2010). Aceasta face ca, timp de 15 ani, practic tara noastra sa fi batut pasul pe loc, fiindca nivelul economic din anul 1989 (exprimat prin valoarea Produsului Intern Brut in termeni reali, comparabili) sa fi fost atinsa din nou abia in cursul anului 2004! Evident ca, in atari conditii, nu ne puteam astepta ca nivelul de trai al poporului roman sa se fi mentinut (cu atat mai putin sa se imbunatateasca!). Dar acest lucru nu este imputabil poporului (chipurile, neperformant!), ci marii majoritati a celor care au condus tara in aceste vremuri (si ma refer la perioadele de cadere economica mentionate. Acestia au fost si sunt neperformanti si-atentie, popor roman!-, nu au ce sa mai caute la conducere dupa viitoarele alegeri!). Numai ca, ar fi fost o minima aspiratie (si chiar pretentie!) legitima a poporului ca, incepand din anul 2005, nivelul de trai sa cunoasca revenirea la valorile din 1989 si cresterile inregistrate de PIB dupa aceasta data. Or, potrivit datelor INS si ale Ministerului Muncii (citate in Raportul social „Romania dupa 20 de ani” al ICCV, publicat in mai 2010-pag. 22 si 26), lucrurile nu s-au petrecut intocmai nici ca simultaneitate in timp si cu atat mai putin in ceea ce priveste valorile reale. Si aceasta pentru ca, din datele citate, (Veniturile populatiei in preturi 2009), salariul mediu net a atins din nou nivelul din anul 1989 (1.061 lei) abia in anul 2007 (1.187 lei la finele anului), la fel si pensia medie de asigurari sociale (494 lei in 2007, fata de 492 lei in anul 1989). Rezulta cat se poate de limpede din aceste date ca majorarile din 2007 si 2008 nu au fost nici acte de populism, cu atat mai putin acte de iresponsabilitate, ci acte de pura reparatie fata de populatia tarii, masuri firesti, care sa puna in acord veniturile populatiei cu evolutia economica a tarii, exprimata in valoarea PIB.

Din analiza datelor, rezulta un lucru foarte grav: faptul ca majorarile de PIB dintre anii 2004-2008 (comparativ cu anul 1989) nu s-au repartizat corect si echitabil. Dovada o constituie evolutia salariului minim brut ca medie anuala, care nu a mai atins in niciun an pana in prezent valoarea de 693 de lei din anul 1989 (abia 600 lei in 2009!). (Explicatia evolutiei diferite a salariului mediu net, respectiv a salariului minim este foarte simpla: intre 2005 si 2009, ponderea salariatilor cu salariul sub cel mediu a variat intre 68-72%, ceea ce inseamna ca majorarea sensibila a salariului mediu s-a realizat prin cresterea substantiala, preponderent a salariilor mari). La fel, alocatia pentru copii (si, sa nu uitam, sunt multe milioane, circa 6 milioane de copii beneficiari), la care valoarea actuala (42 lei) este foarte departe de valoarea de 112 lei pe care o avea aceasta alocatie in 1989! In ceea ce priveste venitul minim garantat, introdus, ca necesitate din motive de accentuare a saraciei, de guvernul Vacaroiu in anul 1994 la o valoare de 210 lei, acesta a ajuns in anul 2009 la o valoare de numai 125 lei! (Toate valorile sunt date, pentru comparabilitate, in preturi 2009).

PAULINA RUBIO- NI UNA SOLA PALABRA!

8 aug.

PITBULL FT. T-PAIN-HEY BABY!

8 aug.

SOPHIA DEL CARMEN FT.PITBULL-NO TE QUIERO!

8 aug.

%d blogeri au apreciat: