Arhiva | 7:40 pm

REGIMUL CRIMINAL AL CABINETULUI BASESCU,RECUNOASTE INDIRECTPRIN DOCUMENTUL SECRET AL STRATEGIEI FISCAL-BUGETARE 2012-2014:”:ROMANIA ESTE DEJA IN CRIZA ECONOMICA PERFECTA!

11 aug.

Guvernul îngheaţă România bugetară pentru doi ani.
Inflaţia va eroda şi mai mult veniturile populaţiei în următorii ani

Prin strategia bugetar-fiscala, guvernul recunoaste ca situatia este grava. Impune noi taieri de fonduri.

Ro­ma­nia este deja in criza, recunoaste indirect Cabi­ne­tul Boc, prin strategia fiscal-bu­getara 2012- 2014. Documentul a fost adop­tat in „secret“ in sedinta de gu­vern de mier­curi si publicat ieri pe site-ul Minis­terului de Finan­te. Din text reiese ca guvernul pastreaza pana in 2014 mai multe masuri de austeritate, impuse initial pana la sfarsitul acestui an. Con­cret, pana la 1 ianuarie 2014 nu vor fi acor­date ti­chete de masa, cadou si de vacanta pentru an­gajatii din institutiile publice, iar ore­le su­pli­­men­tare de munca vor fi com­pen­sate doar cu ore libere. Tot pana in 2014 va fi mentinuta si politica de blocare a angajarilor in sistemul public, prin ocuparea unui singur post din sapte vacantate. De asemenea, pensionarii care au lucrat in conditii deosebite de munca dupa 1 aprilie 2001 vor trebui sa mai astepte inca doi ani majorarea punctajelor lunare cu 25%, desi Legea pensiilor adoptata tot de Cabinetul Boc prevedea ca marirea va fi acordata din 2012.
Până la 1 ianuarie 2014 vor fi blocate creşterile de pensii, angajările la stat, iar tichetele de masă şi primele nu vor mai fi acordate. În timp ce taie din drepturile financiare ale bugetarilor, Executivul nu poate gestiona companiile de stat care continuă să producă pierderi importante la buget.

Executivul se pregăteşte să introducă noi măsuri de austeritate. Potrivit strategiei fiscal-bugetare 2012-2014, citată de Mediafax, pensiile care trebuiau să crească de la 1 ianuarie 2012 vor fi îngheţate, tichetele de masă şi de vacanţă vor fi suspendate, la fel ca şi primele, iar angajările la stat vor fi stopate.

Noua strategie a Guvernului vorbeşte despre îngheţarea a două operaţiuni de majorare a pensiilor prevăzută în legea intrată anul acesta în vigoare.

Pensii îngheţate pentru două categorii

În primul rând, este vorba de o categorie care a fost mereu amânată, în anii de criză – pensionarii care au lucrat în condiţii deosebite de muncă după 1 aprilie 2001 şi care ar fi urmat să se bucure de o majorare cu 25% a punctajelor lunare, începând de anul viitor. Al doilea grup de pensionari afectat este cel al persoanelor retrase din activitate în 2011 şi care ar fi trebuit să beneficieze de un indice de corecţie ce ducea la majorarea pensiilor. Din neaplicarea acestor majorări vor fi economisite aproximativ 865 de milioane de lei, în condiţiile în care bugetul de pensii are un deficit-record de 14,8 miliarde de lei.

Analistul Liviu Voinea spune că acest deficit a fost provocat de două măsuri administrative şi politice luate în 2008 şi 2009. „Fondul de pensii a intrat pe deficit în 2008, când s-a introdus obligativitatea pensiilor private, transferul la Pilonul II. Gaura provocată este de 10%, anul acesta, şi va creşte la 20%, până în 2013″. A doua măsură care a îngropat fondul de pensii a fost introducerea pensiei minime garantate, pentru cei care nu au contribuit niciodată. Este o formă de asistenţă socială, consideră Voinea. Analistul spune că, „dacă Guvernul simţea nevoia acestei decizii politice, ar fi trebuit ca pensiile sociale să nu fie plătite de la bugetul de pensii”.

Sistarea acordării tichetelor de masă

O altă măsură de austeritate prevăzută în strategia fiscal-bugetară, şi anume eliminarea tichetelor de masă, nu-i va afecta pe toţi bugetarii pentru că, după deciziile de anul trecut, acest drept a fost tăiat la multe dintre instituţii. „Tichetele de masă se primeau oricum accidental, iar în ultimul an, mulţi bugetari nu le-au mai primit deloc”, a spus Constantin Ciosu, reprezentantul Federaţiei Educaţiei Naţionale.

Dacă în 2009, mulţi dintre angajaţii de la stat primeau şi bonuri de masă, şi bonuri cadou, în 2010 Guvernul a eliminat acest tip de beneficii. În prezent, valoarea unui bon de masă ajunge la 9 lei, iar cea a unui tichet cadou la 10 lei. Economiile estimate din sistarea tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă, sunt de 9,1 miliarde lei în 2012 şi 9,6 miliarde lei în 2013.

Angajările la stat, restricţionate

Guvernul a mai decis ca posturile din sistemul bugetar să rămână blocate în următorii trei ani. Se vor face angajări numai în caz de necesitate, iar un singur post va fi scos la concurs numai dacă alte şapte sunt vacante. Restricţia va fi extinsă şi la achiziţionarea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică în instituţiile publice. Prin blocarea ocupării posturilor vacante în sistemul public, Guvernul estimează economii la cheltuielile de personal de 1,72 miliarde de lei în 2012 şi 1,99 miliarde de lei în 2013.

Companiile de stat, eterna gaură neagră

În timp ce Executivul îngheaţă pensii, blochează angajări şi taie din drepturile salariaţilor, managementul companiilor de stat continuă să producă pierderi uriaşe la bugetul de stat. În primul semestru al acestui an, restanţele la buget ale primilor zece cei mai mari datornici au crescut cu 10%, ajungând la 9,2 miliarde de lei (peste două miliarde de euro). Prima în top e Compania Naţională a Huilei, cu o restanţă de 4,6 miliarde de lei, în creştere cu 13% faţă de decembrie anul trecut. Ea e urmată de Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, companie care administrează infrastructura feroviară. Obligaţiile financiare neplătite ale acestei firme de stat au ajuns la 2,15 miliarde de lei, în urcare cu 19% faţă de perioada de referinţă. Locul trei e ocupat de Electrificare CFR, cu 567 de milioane de lei, în creştere cu 12%.

De ce aceste măsuri?

Analistul Daniel Dăianu spune că această strategie bugetară provine dintr-o teamă care echivalează cu o precauţie faţă de spaţiul fiscal actual. Ea ţine seama de turbulenţele din economia mondială şi de „deteriorarea probabilă a contextului internaţional”, explică Dăianu. Asta în condiţiile în care Executivul şi-a propus un obiectiv mai mult decât ambiţios – reducerea deficitului de la 4,4%, prognozat anul acesta, la 3%, anul viitor. Efortul în sine este apreciabil, dar devine uriaş, dacă este combinat cu cealaltă decizie, asumată în faţa FMI, de diminuare, practic, anihilare a arieratelor, explică Daniel Dăianu. În plus, noi depindem direct de ce se întâmplă afară, fiindcă exportăm mult şi nu ne putem bizui pe consumul intern, a mai spus Dăianu.

Se putea altfel?

Analistul Liviu Voinea este convins că se putea şi fără astfel de sacrificii şi avansează o alternativă: reducerea substanţială a contribuţiilor sociale (cu peste 5%) şi creşterea salariului minim pe economie. Pe bugetul de stat, efectul ar fi fost unul pozitiv, ne asigură Voinea, care a făcut un calcul. „Nu înţeleg de ce nu se iau aceste măsuri? Probabil din cauza FMI, care consideră că ar fi o imprudenţă”. De asemenea, ar fi fost necesară o analiză profundă a investiţiilor şi renunţarea la cele care nu sunt rentabile. Şi desigur o absorbţie mai mare a fondurilor europene”, a conchis Voinea.

„Fondul de pensii a intrat pe deficit în 2008, când s-a introdus obligativitatea pensiilor private, transferul la Pilonul II. Gaura provocată este de 10%, anul acesta şi va creşte la 20%, până în 2013.”

Liviu Voinea

analist economic

Şcolile rămân fără 6% din PIB pentru o lungă perioadă

Noile măsuri anunţate de Executiv vor afecta şi bugetul din învăţământ. Astfel, educaţia va rămâne cu o proporţie de 3,8% din PIB, şi nu de 6%, aşa cum ar fi urmat să aibă de anul viitor. Reprezentanţii Guvernului spun că o creştere la 6% ar însemna un efort bugetar de peste 46 de miliarde de lei pentru 2012 şi 2013. Potrivit sindicaliştilor, măsura arată că România e lovită rău de criză.

Angajaţii din educaţie au pierdut în urma măsurilor de austeritate anunţate de Guvern în 2009 cam 40% din venituri. Este vorba pe de o parte de sporuri salariale, iar pe de alta de reducerea de 25%, aplicată salariilor tuturor bugetarilor. În aceste condiţii, salariul mediu din educaţie a ajuns la 1.000-1.100 de lei net pe lună.

Sindicaliştii susţin că procentul alocat în 2011 educaţiei e chiar mai mic de 3,8% din PIB, adică 2,85%. Ei spun că pentru 2011 Guvernul a alocat 8,5 miliarde de lei, din care doar 600 de milioane pentru investiţii.

Cercetarea a primit 1,5 miliarde de lei. „Nu s-a dat niciodată 6% din PIB. La noi este vorba de două sume, una care se dă învăţământului superior şi aici vorbim şi de venituri proprii, şi alta care se referă numai la bugetul pentru preuniversitar”, a spus Constantin Ciosu, reprezentantul Federaţiei Educaţiei Naţionale

PREMIERUL BRITANIC DAVID CAMERON A DECLARAT JOI,IN FATA PARLAMENTULUI CA IA IN CALCUL INTERVENTIA ARMATA IN CAZUL „ANGLIA IN FLACARI”!

11 aug.

Premierul britanic vrea să apeleze la armată pentru a pune capăt violenţelor de stradă.

Premierul britanic David Cameron a declarat joi, în faţa Parlamentului reunit în sesiune extraordinară pe tema violenţelor care au zguduit ţara în ultimele zile, că ar putea lua în calcul intervenţia armatei în cazul în care violenţele vor continua, pentru a reduce din presiunea care apasă pe forţele de poliţie, informează agenţiile internaţionale de presă.

Cameron a spus că poliţia va face tot ceea ce este necesar pentru a restaura ordinea, iar tribunalele vor rămâne deschise pentru a-i judeca pe cei vinovaţi de violenţe.

Premierul britanic a calificat drept „de nejustificat” valul de violenţe care a cuprins ţara şi a menţionat că numărul de poliţişti din Londra va rămâne la 16.000 de agenţi şi pe perioada acestui sfârşit de săptămână. Cameron a anunţat că va autoriza poliţia să solicite suspecţilor de acte de violenţă să-şi dea jos măştile de pe faţă sau cagulele. „Nu este vorba de politică (…), ci de furt”, a spus Cameron.

Potrivit AP, liderul britanic a insistat că Marea Britanie nu va permite o cultură a fricii pe străzile sale şi a precizat că autorităţile vor urma exemplul unor oraşe precum Boston pentru a găsi inspiraţie cu privire la modul în care trebuie să lupte împotriva bandelor de stradă.

Totodată, premierul britanic a anunţat că orice persoană a cărui casă sau afacere a fost distrusă în timpul violenţelor poate cere să fie despăgubită potrivit legii privind răscoalele (Riot Act), chiar şi în condiţiile în care casa sau afacerea respectivă nu erau asigurate.

PRESSALERT.ro:BRIGITTE SFAT,IBITA LUI ILIE NASTASE,INTERCEPTATA INTR-UN DOSAR DE CONTRABANDA CU TIGARI!

11 aug.

Brigitte Sfăt, iubita lui Ilie Năstase, interceptată într-un dosar de contrabandă cu ţigări.

Brigitte Sfăt a fost interceptată în dosarul de contrabandă în care Bombeto Pascaline Esther, soţia consilierului 2 al Ambasadei Republicii Congo la Belgrad, a fost prinsă în flagrant transportând ţigări aduse din Serbia cu maşina de Corp Diplomatic, informează pressalert.ro.

Prietena lui Ilie Năstase a “picat” pe tehnică când a sunat la unul dintre telefoanele pe care anchetatorii de la DIICOT le monitorizau pentru a strânge probe împotriva suspecţilor.

În seara zilei de 27 mai, Brigitte a sunat-o de pe un număr care-i înregistrat pe numele lui Ilie Năstase pe Roxana Cârstea, nimeni alta decât soţia lui Dumitru Cârstea, mai cunoscut în lumea traficanţilor de ţigări ca “Gigi Olteanu”. Sfât îl căută chiar pe Olteanu, informează pressalert.ro.

Stenograma:

Brigitte: Da? Gigi a ajuns, a venit înapoi?

Raluca Cârstea: Nu.

B: N-a venit.

RC: N-a venit.

B: Bine. Să-i zici că i-am lăsat nişte bani acolo, pentru sârbi, ştii, pentru alea?!

RC: Ăha, alea.

B: Pentru alea i-am lăsat la salon

RC: Da, el nu ştiu, că nu am vorbit cu el nimic. De fapt l-am sunat, dar nu mi-a zis nimic.

Într-o intervenţie la Realitatea TV, Brigitte Sfăt a explicat că singura legătură între ea şi soţia lui Gigi Olteanu, Roxana Cârstea, este aceea că ar fi năşit-o pe fetiţa acesteia, în urmă cu patru ani, în timpul primei căsnicii: „Este mama fetiţei pe care am botezat-o eu. Sunt în relaţii medii. Nu ştiam de contrabanda cu ţigări.”

Totodată, Sfăt susţine că nu este implicată în niciun fel în contrabanda cu ţigări de la sârbi. „Banii pentru sârbi”, spune Sfăt, reprezentau plata unor muncitori aduşi de Dumitru Cârstea, care erau sârbi.

La rândul său, Cârstea neagă că are vreo implicare în contrabanda cu ţigări.

„Sunt nevinovat. Nu am participat la acţiuni de contrabandă. Nu am nicio implicare cu Brigitte. E vorba de salonul de Timişoara, mi-a lăsat banii să-i dau la sârb. I-a lăsat la salon. Erau bani pentru că schimba o uşă. Nu am nicio implicare, simpla coincindenţă că a lăsat bani pentru sârbi. Era vorba de sârbii care faceau lucrare la salon nu are nicio legătura cu Brigitte. Nu sunt acuzat nu s-a început urmărirea penală, nu am săvârşit nicio legătură. Am fost la o masă cu acei cetăţeni, am fost la o discuţie în care apăreau aceşti doi. DIICOT Timişoara o crezut că am o implicare dar atâta timp cât nu au săvârşit nicio faptă penală, nu am implicare în contrabanda cu ţigări”, a declarat Dumitru Cârstea, interceptat în dosar.

In anul 2003 Brigitte Sfat (25 de ani), patroana unui club din Timisoara, a fost arestata pentru complicitate la lipsire de libertate si la talharie, dupa ce, cu ajutorul altor trei persoane (intre care Marcel Olteanu, de 33 ani, domiciliat in Germania, Marius Ovidiu Torj, de 32 ani, domiciliat in Austria), l-a sechestrat in biroul ei pe managerul unui club din localitate si l-a obligat sa-i dea cinci mii de euro, in contul unei pretinse datorii.

Ulterior, ea a fost condamnata de judecatori la inchisoare, fiind eliberata conditionat in 2006. Dupa eliberare, ea s-a casatorit cu Ovidiu Torj, cunoscut personaj al lumii interlope timisene, de care a divortat in 2010.

SPANIA A CERUT RESTRICTIONAREA FORTEI DE MUNCA PENTRU ROMANI:C.E.A APROBAT!

11 aug.

CE a aprobat cererea Spaniei de a restricţiona piaţa forţei de muncă pentru români!

Comisia Europeană a aprobat cererea Spaniei de a restricţiona piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor perturbări grave pe piaţa forţei de muncă a acestei ţări, care a fost puternic lovită de criză, informează joi executivul comunitar pe site-ul său. Aceste restricţii se vor aplica activităţilor din toate sectoarele şi regiunile, dar nu-i afectează pe cetăţenii români care sunt deja activi pe piaţa forţei de muncă din Spania.

O scădere fără precedent a PIB-ului (-3,9 % între 2008 şi 2010) a condus la cel mai ridicat nivel al şomajului din UE, de peste 20% începând cu luna mai 2010. Creşterea continuă a numărului rezidenţilor români în Spania şi nivelul ridicat al şomajului acestora au avut un impact asupra capacităţii Spaniei de a absorbi noi fluxuri de lucrători.

Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, insistă asupra faptului că: ‘Această decizie a fost luată din cauza situaţiei foarte specifice a ocupării forţei de muncă în Spania. Ca regulă generală, sunt convins că restricţionarea liberei circulaţii a lucrătorilor europeni nu constituie abordarea adecvată a unui nivel ridicat al şomajului. Ar trebui mai degrabă să ne concentrăm pe crearea de noi oportunităţi de locuri de muncă. Încă de la început, Spania a avut în permanenţă o politică foarte deschisă faţă de lucrătorii din alte ţări, inclusiv faţă de cei din noile state membre, fapt pe care Comisia l-a apreciat dintotdeauna. Cu toate acestea, Comisia înţelege motivul pentru care, în acest moment, din cauza situaţiei dramatice a ocupării forţei de muncă şi a contextului financiar foarte complex, autorităţile spaniole doresc să se distanţeze de principiul liberei circulaţii totale. Solicitarea spaniolă este susţinută prin elemente de probă concrete, Tratatul de Aderare permiţând reinstituirea de măsuri restrictive temporare în astfel de cazuri. Prin punerea în practică a acestor modificări, Spania încă ar rămâne mai deschisă pentru lucrătorii din noile state membre decât unele din celelalte state membre. Cu toate acestea, sper că acest demers va fi limitat, pe cât posibil, în timp şi că atitudinea în general pozitivă faţă de libera circulaţie în Europa va continua să prevaleze. Voi continua să încurajez Spania să îşi reformeze piaţa forţei de muncă şi să îmbunătăţească şansele de angajare pentru tineri şi, de asemenea, solicit eforturi mai mari pentru a spori posibilităţile de ocupare a forţei de muncă din România. Ambele ţări trebuie să folosească mai bine fondurile structurale ale UE pentru a crea locuri de muncă într-o manieră mai eficientă. Acest lucru este necesar pentru a ameliora pe termen lung situaţia ocupării forţei de muncă.’

Aceste restricţii temporare sunt autorizate de Comisia Europeană în contextul actual al situaţiei economice din Spania. Ţara se confruntă cu perturbări grave ale pieţei forţei de muncă, caracterizate de nivelul cel mai ridicat al şomajului din UE (21 % în iunie 2011, în comparaţie cu media de 9,4 % în UE şi de 9,9 % în zona euro) şi cu o redresare economică lentă (o creştere a PIB-ului în primul trimestru al anului 2011 de doar 0,3 % în raport cu trimestrul anterior, faţă de 0,8 % în UE şi zona euro pentru aceeaşi perioadă).

Mai mult, analiza efectuată de Comisie a stabilit că cetăţenii români care trăiesc în Spania sunt puternic afectaţi de şomaj, 30 % dintre aceştia fiind şomeri. 191 400 de cetăţeni români care au lucrat în Spania au fost şomeri în primul trimestru al anului 2011, acesta fiind numărul de şomeri cel mai ridicat după cel al resortisanţilor spanioli. Cu trei ani mai înainte, acest număr a fost de numai 80 100. În aceeaşi perioadă de timp, numărul angajaţilor români a scăzut cu aproape 24 %. În ciuda unei diminuări a numărului resortisanţilor români care au venit să lucreze în Spania în ultimii ani, afluxul rămâne la un nivel ridicat, probabil din cauza recesiunii economice. Numărul resortisanţilor români cu reşedinţa permanentă în Spania a crescut de la 388 000 la 1 ianuarie 2006 la 823 000 la 1 ianuarie 2010.

Din moment ce Spania şi-a deschis piaţa forţei de muncă pentru toţi cetăţenii UE, orice restricţie a liberei circulaţii a lucrătorilor constituie o derogare şi nu poate fi decât temporară. Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape situaţia şi va avea posibilitatea de a modifica sau revoca decizia oricând va considera acest lucru necesar.

LOONA-„VAMOS A LA PLAYA”!

11 aug.

Pussycat Dolls ft Busta Rhymes-Dont Cha

11 aug.

Don’t Cha!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Kylie Minogue – „Love at First Sight”/”Can’t Beat …

11 aug.

Love at First Sight!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Myriam Hernandez – Corazon Desorientado

11 aug.

Corazon Desorientado!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

DER SPIEGEL:SE INDREAPTA LUMEA CATRE FALIMENT!

11 aug.

Se îndreaptă întreaga lume către faliment, se întreabă nemţii de la Der Spiegel.

Europa şi Statele Unite sunt supraîndatorate. Criza care a început în sectorul american imobiliar în 2007 a devastat finanţele de ambele părţi ale Atlanticului şi ameninţă să ruineze euro şi să declanşeze o a doua recesiune mondială, scrie publicaţia germană Der Spiegel.

Sentimentul de teamă este resimţit din nou, semnalele privitoare la o nouă criză financiară se înmulţesc, iar liderii politici ai Occidentului par neajutoraţi.

A supravieţui de pe o zi pe alta, a amâna, a minimaliza gravitatea evenimentelor – motto-urile politicienilor de pe ambele părţi ale Atlanticului trimite semnale de alarmă pe pieţele de acţiuni.

Mulţi economişti remarcă faptul că panica de săptămâna trecută seamănă cu teama ce a urmat prăbuşirii Lehman Brothers. Atunci, ca şi acum, băncile au încetat să se mai împrumute reciproc, iar lichidităţile depuse de bănci în cadrul băncii centrale s-au dublat în decurs de câteva zile.

Acum, BCE a intervenit, însă cât mai poate continua aceasta operaţiunile de furnizare de lichiditate fără a-şi pierde credibilitatea? Va lua criza financiară amploare? Şi va intra lumea mai apoi în faliment?

Pentru a salva băncile şi asigurătorii, guvernele occidentale s-au supraîndatorat. Cine va salva acum guvernele?

Amploarea datoriilor este mai puţin gravă decât incapacitatea guvernelor de a găsi o strategie credibilă pentru reducerea datoriilor.

Occidentul nu a mai fost atât de slab de la cel de-al Doilea Război Mondial şi niciodată o criză nu a paralizat Europa, America şi Japonia în acelaşi timp. Există temeri în creştere că în SUA problemele vor duce inflaţia la niveluri record. În Europa viitorul monedei unice este ameninţat.

Lumea riscă să intre într-o spirală de scăderi. Crizele datoriilor slăbesc creşterea economică. Stabilitatea economică a lumii este ameninţată. Până acum, însă, acest risc nu pare să-i preocupe foarte mult pe cei care gestionează criza.

Devine din nou clar că mecanismele de salvare ale zonei euro sunt doar măsuri inadecvate, iar din nou liderii guvernamentali rămân în urma pieţelor financiare şi a realităţilor economice.

Deosebit de îngrijorător este că anunţurile şi promisiunile acestora au un „termen de valabilitate” din ce în ce mai redus. Oficialii germani spun că fondul de urgenţă al UE nu poate salva Italia, chiar dacă este triplat. Alternativa este simplă: eurobondurile. Momentan, Germania se opune introducerii acestora, însă resimte presiunile SUA, care consideră că dacă Europa va reuşi să controleze criza, lupta sa cu datoriile va fi mai uşoară.

Statele Unite au cheltuit excesiv, iar politica a funcţionat atât timp cât economia a continuat să crească. Acum, vistieria SUA este goală, iar reducerile de cheltuieli vizate nu puteau veni într-o perioadă mai nepotrivită, sporind şansele unei recesiuni sub formă de W.

În China, considerată adesea fabrica lumii, viaţa se scumpeşte nu numai pentru producători, ci şi pentru consumatori. Economia chineză riscă deja să se supraîncălzească, cu consecinţe dramatice la nivel mondial.

Lumea este mai aproape de un crash economic decât în orice alt moment de la declanşarea crizei financiare, deşi guvernele sunt din multe puncte de vedere mai bine poziţionate decât în 2008. Totuşi, decizii ferme sunt necesare acum de ambele părţi ale Atlanticului.

În Statele Unite guvernul şi opoziţia trebuie să se pună de acord asupra unui plan sustenabil de reducere a datoriei, iar Europa trebuie să decidă fie o scindare a blocului euro, fie o coordonare mai strânsă a politicii fiscale.

Claritate germană

A supravieţui de pe o zi pe alta, a amâna, a minimaliza gravitatea evenimentelor sunt motto-urile politicienilor de pe ambele părţi ale Atlanticului.
Occidentul nu a mai fost atât de slab de la cel de-al Doilea Război Mondial, şi niciodată o criză nu a paralizat Europa, America şi Japonia în acelaşi timp.
Pentru a salva băncile şi asigurătorii, guvernele occidentale s-au supraîndatorat. Cine va salva acum guvernele?
Oficialii germani spun că fondul de urgenţă al UE nu poate salva Italia, chiar dacă este triplat. Alternativa este simplă: eurobondurile, dar Germania se opune introducerii acestora.
Din nou liderii guvernamentali rămân în urma pieţelor financiare şi a realităţilor economice.
Statele Unite au cheltuit excesiv, iar politica a funcţionat atât timp cât economia a continuat să crească. Acum, vistieria SUA este goală, iar reducerile de cheltuieli vizate nu puteau veni într-o perioadă mai nepotrivită.

ASSOCIATED PRESS: ACADEMIA ROMANA CALCATA IN PICIOARE DE ANTI-DEFAMATION LEAGUE:VA SCOATE CUVANTUL „JIDAN „DIN DEX!

11 aug.

DAR CE FACE ANTI-DEFAMATION LEAGUE ,MENTINE CUVANTUL „GOI”DAT ROMANILOR?!

Academia Română recunoaşte că a greşit cu cuvântul „jidan” în DEX şi îl va schimba.

Academia Română va modifica definiţia cuvântului „jidan” în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) pentru a fi limpede că acest cuvânt este peiorativ, scriu „Washington Post” şi „New York Times”, două zile după ce Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului a solicitat schimbarea definiţiei în dicţionar astfel încât să reiasă clar că termenul are conotaţie antisemită. Ştirea a fost preluată, printre altele, de „The New York Times”, „The Washington Post”, „Forbes”, „The Seattle Intelligencer”, Yahoo! News şi Fox News şi a făcut valuri în Statele Unite, provocând o reacţie din partea Anti-Defamation League şi a altor grupuri din America.

Academia Română a trimis miercuri o scrisoare la Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului, declarând că cuvântul „jidan” ar trebui descris ca peiorativ, scrie Associated Press. Conform DEX, termenul este folosit într-un sens „familiar”, dar omite faptul că are o conotaţie antisemită, adaugă agenţia americană. În scrisoarea Academiei se spune: „Vom face tot ce putem pentru a face o corecţie imediată şi permanentă în definiţia cuvântului”.

Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului a protestat faţă de utilizarea cuvântului, spunând că a fost „auzit de evrei atunci când aceştia au fost urcaţi în trenurile morţii”, referindu-se la masacrarea a sute de mii de evrei români în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Mai devreme, directorul Centrului, Maximilian Katz, a acuzat Academia Română că „a luat o expresie profund antisemită şi a transformat-o într-un cuvânt legitim”, a declarat el într-un interviu pentru Associated Press

Dicţionarul explică faptul că termenul este utilizat într-un sens „familiar”, dar omite că este antisemit. Conform scrisorii de două pagini trimise la Academia Română, acest cuvânt „este infectat de rasism, de ură, de antisemitism şi incită la violenţa împotriva lor”. În esenţă, se spune că este un cuvânt interzis de lege, deoarece se încadrează în conformitate cu o lege privind interzicerea simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Încălcarea legii se pedepseşte cu amenzi şi închisoare.

Katz a declarat că grupul a văzut o creştere a antisemitismului în publicaţii online în limba română. „Asistăm la o creştere drastică online a numărului de tentative de a-i învinui pe evrei pentru criza economică”, a spus el.

Un număr de 280.000 de evrei şi 11.000 de romi au fost ucişi în timpul regimului dictatorial al mareşalului Ion Antonescu, din al Doilea Război Mondial.
DAR MILIOANELE DE ROMANI CARE AU MURIT DATORITA POLITRUCILOR EVREI RUSI ADUSI DE ARMATA SOVIETICA IN ROMANIA ,IN INCHISORI,LAGARE,SIBERIA,BARAGAN???!!!

RIA NOVOSTI: DEPUTATUL RUS SERGHEI MARKOV:ISTORIC,RUSIA ESTE TATAL ROMANIEI!

11 aug.

Deputatul rus Serghei Markov: România există grație Rusiei.

Deputatul rus Serghei Markov a declarat, marți, că România încearcă să anexeze Moldova, arătând astfel nerecunoștință față de Moscova.Serghei Markov a precizat că România uită că există datorită Rusiei. „Gruparea politică care pregăteşte planul de anexare a Moldovei ignoră părerea elitei europene care nu-şi doreşte un astfel de proiect. Proiectul de anexare şi isteria antirusă este o nemulţumire din partea Bucureştiului. Această ţară există graţie faptului că mii de soldaţi de-ai noştri au eliberat-o de sub jugul otoman. Cum poate să se întoarcă împotriva celui care a creat-o, care i-a făcut bine? Istoric, Rusia este tatăl României”, a spus Serghei Markov.

În Rusia se vorbeşte de un plan de anexare al Republicii Moldova de către România

Rusia nu vede cu ochi buni modul în care ţara noastră se raportează la Republica Moldova, iar la Moscova se vorbeşte tot mai mult despre existenţa unui aşa-numit plan al României de anexare a Republicii Moldova, relatează TVR într-un material difuzat miercuri seară.

Agenţia de presă RIA Novosti a organizat o dezbatere cu istorici şi politologi de la Moscova şi de la Chişinău. Tema dezbaterii a fost „Rusia, în contextul relaţiilor moldo-române”, iar la acest multiplex au fost prezenţi şi corespondenţii TVR la Moscova şi Chişinău, Liviu Iurea şi respectiv Doru Dendiu.

Istorici ruşi şi politicieni de la Moscova sunt convinşi că România are un plan de anexare a Republicii Moldova, este concluzia pe care au tras-o cei doi corespondenţi, care relatează că la dezbatere, participanţii s-au întrecut în acuze la adresa ţării noastre şi a preşedintelui Traian Băsescu.

„După ce i-am avertizat pe partenerii noştri europeni de ce a fost în stare Saakaşvili (preşedintele Georgiei – n.r.) să facă în urmă cu trei ani, cred că acum nu vor dori ca Băsescu să procedeze la fel ca liderul georgian şi să submineze securitatea europeană. Este necesar ca Băsescu să fie avertizat că nu are voie să facă aşa ceva. Nu noi trebuie să-l avertizăm, ci acele forţe care îl susţin financiar. Cine îl plăteşte, acela trebuie să-l ţină şi în frâu”, a declarat Serghei Markov, deputat al Partidului Rusia Unită.

În replică, Oazu Nantoi, analist politic de la Chişinău, spune: „Eu îl cunosc pe domnul Serghei Markov personal, de mai mulţi ani. Nu sunt sigur ce IQ are acest membru al Dumei de Stat din Federaţia Rusă, dar el se comportă ca un provocator ordinar de pe lângă curtea domnească”.

Un alt participant la multiplexul organizat de RIA Novosti, istoricul Aleksandr Diukov, de la Fundaţia Memoria Istorică, susţine că pe timpul când Basarabia era în componenţa României, populaţia de peste Prut a avut mult de suferit. „Ştim din perioada interbelică la ce poate duce politica unui naţionalism agresiv – o românizare agresivă şi dorinţa de a înfăptui România Mare. O repetare a unui asemenea scenariu acum, chiar şi într-o formă mai uşoară, cred că nu şi-ar dori nimeni nici în Rusia, nici în Republica Moldova, şi nici într-o ţară din Uniunea Europeană”, a declarat Diukov.

Şi la Chişinău sunt voci care susţin teoria moldovenismului. Mai mult, există forţe în Republica Moldova care manifestă pretenţii teritoriale faţă de partea de nord-est a României. Mihail Garbuz, preşedintele partidului „Patrioţii Moldovei”, spune că avocaţii formaţiunii sale pregătesc „documentele necesare pentru câteva organizaţii internaţionale pentru reîntoarcerea teritoriilor care au fost cândva în componenţa Moldovei Mari”.

La sfârşitul dezbaterii, relatează TVR, participanţii au ajuns la concluzia că aşa-numitul proiect de anexare a Moldovei de către România nu se va realiza – Rusia va continua să susţină statalitatea Republicii Moldova, ca ţară independentă şi de sine stătătoare.

EUROSTAT:CRIZA ECONOMICA LOVESTE GERMANIA!

11 aug.

Europa, lovită direct în inimă: criza se mută în Germania

Problemele ţărilor PIIGS încep să infecteze şi ţările puternice ale Europei, care şi-au asumat riscurile crizei datoriilor suverane. Datoriile Germaniei şi Franţei sunt mai scump de finanţat şi de asigurat împotriva defaultului, în timp ce BCE intervine puternic în pieţele de obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei.

Intervenţia în pieţe este cuvântul de bază al Europei în acest moment. Cu perspectiva falimentului a două dintre cele mai mari economii europene – Italia şi Spania –, Banca Centrală Europeană a început de la sfârşitul săptămânii trecute să cumpere puternic obligaţiuni italieneşti şi spaniole de pe piaţa secundară. Randamentele au căzut puternic şi au oferit investitorilor şansa de a scăpa cu pierderi mai mici (sau chiar deloc) de deţinerile de datorie ale celor două ţări. Pe 4 august, randamentele la obligaţiunile spaniole la 10 ani erau de 6,3%, pentru ca marţi să scadă la 5%, un declin de 26% în doar trei zile de intervenţie a BCE. Pentru italieni, dobânzile au scăzut de la 6,2% la 5,1%, sau 22% în termeni relativi. Povestea se repetă pentru toate scadenţele.

ncă nu se ştie câtă datorie a cumpărat BCE în aceste zile, dar estimările arată că ar fi vorba de un total de 5 miliarde de euro pe zi. Să nu uităm că BCE este la al doilea experiment de acest gen, după ce anul trecut a cumpărat datorii ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei în valoare de 80 miliarde de euro, măsură care s-a terminat cu un eşec: cele trei ţări au avut nevoie de bailout. Banca anunţa la acel moment că e vorba de o situaţie excepţională.
Spania avea o datorie publică de aproximativ 638 miliarde de euro la sfârşitul anului 2010, potrivit Eurostat, iar datoria guvernului central era de 576 miliarde euro în iunie, potrivit datelor Trezoreriei. Italia avea o datorie publică de 1.843 miliarde euro, iar datoria guvernamentală era de 1.597 miliarde euro în iulie, potrivit datelor Trezoreriei italiene.

Sumele datorate de guvernul central fac obiectul achiziţiilor BCE şi a Băncilor centrale din fiecare ţară. Însă acestea sunt imense şi BCE nu poate să susţină achiziţii de bonduri de asemenea magnitudine şi să sterilizeze util intervenţiile. Astfel, am putea vedea şi în Europa un program de quantitative easing cu creşterea masei monetare şi inflaţie, chiar dacă politica BCE de până acum a fost să ţină de oferta de bani.

Este de aşteptat ca achiziţiile de bonduri să treacă la Fondul European de bailout (EFSF), care va trebui însă să ajungă la o capacitate de peste 2.000 de miliarde, de la 440 miliarde în prezent, pentru a putea fi suficient de încăpător şi de convingător.
Problema pentru ţările care ţin coloana Europei (încă) este că acestea preiau riscurile periferiei. Aşa cum scriam aici, EFSF este garantat în cea mai mare parte de Germania şi Franţa cu 29%, respectiv 22% din garanţii. Italia şi Spania au şi ele cote importante de 19%, respectiv 13%. În momentul în care cele două ţări vor intra în programe de finanţare, s-ar putea ca părţile lor din EFSF să fie preluate de celelalte ţări, în principal de Germania şi Franţa. Este posibil să fie păstrată şi situaţia absurdă în care EFSF cumpără bonduri spaniole şi italieneşti de pe piaţa secundară şi cele două ţări sunt garantori ai fondului, dar asta ar lua mare parte din credibilitatea Fondului, care la rândul său emite obligaţiuni pe pieţele financiare – jumătate din ele fiind însă cumpărate de bănci centrale şi guverne.
Cert este că Fondul se bazează pe credibilitatea Germaniei. Însă în situaţia curentă, nemţii ar putea ajunge să garanteze 43% din datoriile PIIGS care trec prin Fond, în timp ce Franţa ar ajunge la 32%.

Asta pune cele două ţări într-o situaţie periculoasă şi pieţele ştiu asta. Francezii sunt oricum veriga slabă între puternicii Europei. Zvonurile de miercuri potrivit cărora Franţa ar urma să-şi piardă ratingul suvern AAA şi că Societe Generale, una dintre bancile sale mari, se afla pe marginea prapastiei, au aruncat in aer bursele din intreaga lume. Pe fondul neîncrederii, acţiunile Societe Generale au căzut cu 16%, după ce la un moment dat îşi pierduseră 23% din valoare, iar cele ale BNP Paribas şi Credit Agricole au pierdut 11%, respectiv 15%.
S&P şi Moody’s au reafirmat ratingul AAA al Franţei, iar preşedintele Nicholas Sarkozy a cerut miniştrilor săi să găsească noi măsuri care să reducă deficitul fiscal. Însă asta nu a calmat Bursa de la New York, unde DJIA a închis cu -4,62%, la 10.719 puncte.
Însă şi nemţii îşi iau acum porţia de costuri mai mari. Asigurarea împotriva riscului de default (CDS) a datoriei suverane a Germaniei a ajuns la 80 de puncte de bază (pb) în şedinţa de marţi şi 86 în cea de miercuri şi Germania este considerată mai riscantă decât Marea Britanie, notează cei de la FT Alphaville, ţară cu o situaţie fiscală mai degrabă sumbră, dar cu monedă proprie. CDS-urile nemţilor s-au dublat faţă de data de 1 iulie. Datoria francezilor este şi ea considerabil mai scump de asigurat. Dacă la 1 iulie CDS-urile erau la 80 pb, acum au ajuns la 175.
De asemenea, randamentele cerute de investitori pentru a ţine datoria germană la 10 ani au crescut marţi cu aproape 4% în termeni relativi la 2,35%.
Pe de altă parte, CDS-urile Italiei şi Spaniei au căzut (nu la fel de mult însă ca randamentele la obligaţiuni). Asta arată că răspunderea să mută în alte parte, deşi în absenţa intervenţiei structurilor suprastatale, cele două ţări mediteraneene ar ajunge rapid la dobânzi total nesustenabile.
Transferul riscurilor în Europa este o realitate în prezent şi ţările considerate puternice încep să simtă criza datoriilor altora. Depinde doar de Germania dacă acceptă această situaţie şi dacă vrea şi poate să profite de ea. S-ar putea ca la un moment dat nemţii să ceară recompense substanţiale pentru a ţine experimentul european în viaţă.

%d blogeri au apreciat: