Arhiva | 12:18 pm

AGERPRES:ECONOMISTUL LIVIU VOINEA ,SEFUL GEA,CONSIDERA CA STRATEGIA FISCAL -BUGETARA 2012-2014 ESTE UNILATERALA SI INCOMPLETA!

12 aug.

Liviu Voinea: Strategia fiscal-bugetară 2012-2014 este unilaterală şi incompletă.

Directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea, consideră că Strategia fiscal- bugetară 2012-2014 este unilaterală şi incompletă, conţine măsuri pasive de ajustare, deşi unele dintre ele sunt îndreptăţite, precum creşterea impozitelor pe proprietate.

„Consider că unele dintre măsurile Strategiei fiscal-bugetare 2012-2014 sunt îndreptăţite, cum ar fi creşterea impozitelor pe proprietate, deoarece noi colectăm de cinci ori mai puţin faţă de medie europeană. În schimb, în afara acestei măsuri, rămâne o abordare unilaterală a problemei pe partea de scădere de cheltuieli, în speţă salarii şi pensii, ca şi cum bugetul României ar fi compus numai din cheltuieli. Lucrurile sunt puţin diferenţiate deoarece pe această componentă intră şi cheltuielile de investiţii, unde, deşi cheltuim mult, părerea mea este că nu cheltuim eficient”, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea.

Acesta a precizat că este nevoie în continuare de o evaluare a creşterilor investiţiilor publice, cu toate că România nu deţine la ora actuală un departament specializat la Ministerul Finanţelor Publice pe acest sector.

„Nu avem transparenţă în ceea ce priveşte investiţiile publice, pentru că deşi există fişe de investiţii cu randamente, acestea nu se fac publice. Consider că nu orice investiţie publică este bună. Sunt investiţii care nu se vor recupera niciodată, ori noi trebuie să băgăm bani în investiţiile care au sens, au randamente mari. Este o problemă pentru că privim lucrurile rudimentar”, a explicat Voinea.

Pe partea de venituri, şeful GEA consideră că Strategia guvernului este incompletă, afirmând că România rămâne în continuare cu cele mai mici venituri bugetare din Europa.

„Cu excepţia acelei măsuri pe creşterea impozitelor pe proprietate, care mi se pare justificată, rămânem totuşi cu cele mai mici venituri bugetare din Europa. Oare nu aici ar trebui să creştem cumva? Dacă ni se pare echitabil, cum scrie în strategie, să fie impozite mai mari pe proprietate, diferenţiate în funcţie de caracteristicile proprietăţilor şi evaluarea de piaţă, atunci de ce să nu fie echitabil impozitul diferenţiat pe venit, din moment ce îl ai pe avere. Consider că şi aici trebuie lucrat”, a mai arătat Liviu Voinea.

În ceea ce priveşte salariile, şeful GEA a apreciat că o creştere a salariilor va atrage un consum mai mare, dar şi bani în plus la buget, iar deficitul din sistemul de pensii ar putea fi redus prin eliminarea obligativităţii Pilonului II.

„În ceea ce priveşte salariile, aici lucrurile sunt mai complexe, deoarece salarii ceva mai mari înseamnă şi un consum ceva mai mare, care se întoarce la buget ca şi venituri din TVA sau din alte impozite. De asemenea, la pensii, lucrurile sunt nuanţate întrucât deficitul din sistem există din mai multe motive, unele chiar din măsuri adoptate în ultimii 2-3 ani, respectiv introducerea Pilonul II de pensii private obligatorii, care trenează nişte resurse din bugetul de pensii. Deficitul din sistemul de pensii ar putea fi redus prin eliminarea obligativităţii Pilonului II, cu care s-ar rezolva 20% din deficitul acestui sistem. În cazul pensiei minime garantate, aceasta se plăteşte din bugetul de pensii, chiar dacă după aceea se face transfer de la bugetul de stat, deficitul apare ca şi cum ar fi fost provocat de bugetul de pensii. Ori nu este adevărat, pentru că pensia minimă garantată este o formă de asistenţă socială, nu este, în realitate, o pensie. Ar trebuie să fie plătită de la bugetul de stat pentru că atunci ar exista o presiune şi pe investiţii sau pe achiziţii, nu doar pe pensii. Nu poţi obliga să le suporte doar cei care au contribuit în timpul vieţii active la pensii, ci practic să fie suportate de toată lumea, dacă aceasta este decizia de a avea pensie minim garantată. De asemenea, tăierea salariilor bugetarilor a redus implicit şi contribuţiile la bugetul de pensii”, a explicat directorul executiv al GEA.

În opinia acestuia, măsurile din strategie nu sunt capabile să stimuleze cu adevărat economia, chiar dacă abordarea prudentă este una corectă.

„Toate măsurile din strategie sunt de genul „să stingem focul”, dar nu sunt măsuri care să stimuleze sau să facă să se întâmple ceva în economie. Eu nu spun că abordarea prudentă pe unele măsuri nu este corectă, doar că măsurile în detaliu sunt discutabile. Aş spune că există alte măsuri, un pic mai îndrăzneţe care pot avea acelaşi rezultat, respectiv cel al reducerii deficitului, dar în acelaşi timp ar putea stimula şi economia. De exemplu, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, cu cel puţin 5 puncte procentuale, coroborată însă, neapărat, cu creşterea substanţială a salariului minim. Efectul asupra bugetului de stat ar fi pozitiv pentru că sunt de două ori mai mulţi angajaţi cu salariu minim la privat decât la stat, iar asupra firmelor este neutru întrucât se compensează creşterea salariului minim cu reducerea CAS. De asemenea, şi asupra angajaţilor va avea un efect pozitiv întrucât creşte diferenţa între salariul minim şi ajutorul de şomaj, respectiv creşterea stimulentului pentru a intra în munca la vedere. Aceasta este un gen de măsură activă”, a subliniat Liviu Voinea.

În privinţa proiecţiilor macroeconomice din strategie, şeful GEA afirmă că acestae se bazează pe un deficit bugetar calculat incomplet.

„Părerea mea este că noi ne bazăm pe un deficit bugetar calculat incomplet. Deficitul bugetar al României este 10% din PIB în prezent, nu de 6,4% anul trecut şi de 4,4% din PIB anul acesta. Din această perspectivă, respectiv că avem un deficit mai mare, putem înţelege continuarea măsurilor de austeritate pentru că avem un deficit mai mare. Deocamdată nu includem angajamentele şi arieratele în deficit şi nici deciziile definitive ale instalaţiilor împotriva statului român care sunt semnificative şi numeroase şi pe care nu le adună nimeni, dar nici pierderile companiilor de stat, parteneriatele public- private. Dacă le adunăm de la anul, efectul după doi ani de austeritate, respectiv 2010-2011, în care noi spunem că am redus deficitul de la 7% din PIB la 4% din PIB, va reieşi clar un deficit de 10%. Consider că nu este un deficit realist, pentru că este mult subestimat”, a mai adăugat directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea.

Potrivit Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar şi a unor măsuri financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014, publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice /MFP/, Guvernul va aplica şi în anii 2012 şi 2013 restricţiile şi interdicţiile în ceea ve priveşte angajările în sectorul public, acordarea de tichete de masă şi tichete cadou, achiziţionarea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică,

Pe de altă parte, unele majorări de pensii programate să fie aplicate la 1 ianuarie 2012, pentru condiţii deosebite de muncă şi pentru persoanele ieşite la pensie în acest an, vor fi amânate până în anul 2014.

Tot până în 2014 va fi amânată şi aplicarea prevederilor noii Legi a educaţiei naţionale (nr. 1/2011), care se referă la asigurarea unei finanţări a învăţământului de minimum 6% din PIB şi de cel puţin 1% din PIB pentru cercetare.

Potrivit scenariului de prognoză din strategia fiscal-bugetară 2012-2014, aprobat, miercuri, de Guvern, rata şomajului se va cifra, la sfârşitul anului 2011, la 4,9%, şi va scădea la 4,5% în 2012 şi la 4,3% în 2013. De asemenea, SFB 2012-2014 prevede un ritm de creştere al exportului de 15,1% în 2011, 14,5% în 2012 şi 13,7% în 2013.

În scenariul macroeconomic aflat la baza strategiei, PIB real, după o contracţie de 1,3% în 2010, este proiectat să aibă o creştere de 1,5% în 2011 şi de 3,5 – 4% în 2012, accelerarea dinamicii pozitive urmând să continue în anii următori, până la un nivel de 4,7% în anul 2014.

CINE IL MAI CRED PE POPULISTUL NEONAZIST BASESCU:PENSIILE NU INGHEATA,SE AMANA UNELE PLATI!,HA,HA,HA…

12 aug.

Băsescu: Pensiile nu îngheaţă, se amână doar unele plăţi

Preşedintele Traian Băsescu a dat asigurări, vineri, că pensiile nu îngheaţă până în 2014. Se amână doar unele plăţi, spune şeful statului, pentru grupele 1 şi 2 de muncă.
Băsescu: Pensiile nu îngheaţă, se amână doar unele plăţi.

În strategia bugetar-fiscală adoptată de Guvern, spune şeful statului, nu se face nicio referire la îngheţarea pensiilor. „Doar la cei din grupele 1 şi 2 de muncă, pensionaţi după 2001, se precizează că nu pot începe plăţile suplimentare pentru ei începând din 2012”, spune Băsescu.

Totodată, şeful statului spune că România nu poate rămâne o ţară care-şi plăteşte pensionarii şi bugetarii din împrumuturi.

„În ceea ce priveşte bugetarii, trebuie să ştim un lucru limpede. România împrumută bani pentru plata bugetarilor şi a peniilor. Se împrumută 3,6 miliarde de euro pentru pensii şi restul până la 4,8 miliarde de euro se împrumută pentru salarii. Nu putem rămâne pe poziţia unei ţări care-şi plăteşte bugetarii şi pensionarii din împrumuturi, pentru că dăm faliment toţi”, explică Băsescu.

Fondul de pensii şi funcţionarea statului sunt cei doi mari consumatori, adaugă preşedintele.

„Acum împrumutăm bani pentru pensionari şi bugetari, sacrificând generaţia care urmează să intre în viaţă. E o responsabilitate morală. N-aş vrea să interpretaţi că vrea să pun pensionarii împotriva tinerilor, dar e o realitate. Trebuie să încercăm s-o corectăm”, încheie Băsescu.

TRAIAN BASESCU SARE IN APARAREA LENUTEI DI ‘PLESCOI ,IN URMA DEZVALUIRILOR DIN CLICK:”POATE A VENIT LA UN CONSILIER”!

12 aug.

Reacţia lui Traian Băsescu la dezvăluirile Click: «Poate Udrea a venit la un consilier»

Traian Băsescu a declarat că nu ştie nimic despre vizita Elenei Udrea.

Preşedintele României a reacţionat la dezvăluirile din Click! cu privire la vizita Elenei Udrea la Palatul Cotroceni, de miercuri seara. Însă, întrebat de ziarişti dacă Elena Udrea a mers la Cotroceni joi seara, nu miercuri seara aşa cum a relatat Click!, preşedintele a dat un răspuns cu privire la ziua de joi.

Şeful statului le-a declarat reporterilor, la Şantierul Naval Mangalia, că nu ştie nimic despre o vizită a ministrului Turismului, el dormind la Neptun joi seară.

„În orice caz, eu aseară am fost cu nevastă-mea. Dacă s-a dus (la Palatul Cotroceni – n.red.), s-a dus la vreun consilier. Deci eu am dormit la Neptun aseară”, a spus amuzat Traian Băsescu.

Ziarul Click! a publicat în ediţia de vineri fotografii cu Elena Udrea în vizită la Palatul Cotroceni, miercuri seară. Contactat de către reporterii Click!, Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, ne-a oferit un răspuns, după ce s-a interesat de întâlnirile din seara de miercuri. ‘La Cotroceni, a fost o întâlnire cu mai mulţi miniştri”, a declarat Turcan, fără a preciza numele acestora. Reprezentanţii Ministerului Turismului nu au dat, însă, vreo explicaţie.

Vengaboys – Uncle John From Jamaica

12 aug.

Uncle From Jamaica!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Girls Aloud: Simply The Best 04.09.2004 – Love Machine

12 aug.

Love Machine!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Raffaella Carra-A Far L’amore Comincia Tu–A.Baland …

12 aug.

A Far L’amore Comincia Tu!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Nicola Roberts – Lucky Day (Official Video Teaser)

12 aug.

Lucky Day!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Allexinno & Starchild – Senorita

12 aug.

Senorita!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

CONSILIUL FISCAL CRITICA DOCUMENTUL SECRET DE „STRATEGIE FISCALA 2012-2014,AL CABINETULUI BASESCU,CA FIIND ILEGALA!

12 aug.

Guvernul pune pe masă cifrele bugetului până în 2014. Nimic însă despre restructurarea companiilor de stat.

Strategia fiscal-bugetară nu este realistă pentru că nu evaluează riscurile care pot afecta indicatorii macro şi bugetari, nu precizează măsurile de corecţie şi nu justifică proiecţiile de reducere a cheltuielilor de personal şi a pierderilor companiilor de stat, avertizează Consiliul fiscal.

Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat sunt programate să se reducă cu 0,7% din PIB până în 2014, însă nu sunt prezentate ipotezele principale care fundamentează această traiectorie – câştigul mediu în sectorul bugetar şi numărul de personal avute în vedere în fiecare an, până în 2014, se arată în opinia Consiliului fiscal privind acest document.

Singurele informaţii oferite sunt legate de continuarea aplicării până în 2012 a regulii de înlocuire a unui singur angajat la şapte angajaţi ce părăsesc sistemul bugetar. Strategia fiscal-bugetară aprobată miercuri de Guvern reafirmă angajamentul pentru continuarea consolidării fiscale, care se va realiza în principal prin reducerea cheltuielilor cu 1,9% din PIB în 2014 comparativ cu 2011.

Consiliul atenţionează că Strategia fiscală nu oferă informaţii cu privire la eventualele creşteri salariale în sectorul bugetar în anul 2012, fiind precizată doar “aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010″, fără a fi menţionat care este procentul de creştere avut în vedere la fundamentarea alocărilor bugetare.

În opinia Consiliului fiscal, un risc substanţial pentru respectarea ţintelor stabilite pentru fondul de salarii în sectorul bugetar şi pentru traiectoria de reducere a deficitului bugetar este reprezentat de titlurile executorii având ca obiect drepturi de natură salarială obţinute în instanţă de personalul din sectorul bugetar, totalizând 7,4 mld. lei la finele anului 2010.

Ce prevede strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012-2014

Menţinerea actualelor cote de TVA, cu posibilitatea revizuirii cotelor în anii următori în funcţie de evoluţia economiei naţionale; pe termen mediu încasările din TVA vor ajunge la 8,6% din PIB în perioada 2012-2014;

Lărgirea bazei de impozitare pentru determinarea impozitului pe profit concomitent cu menţinerea cotei unice de impozitare la 16%;

Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale a fost amânată “până la momentul oportun”;

Modificarea legislaţiei fiscale pentru identificarea unui sistem de impozitare “echilibrat, echitabil şi funcţional” în cazul clădirilor, terenurilor şi mijloacelor de transport;

Blocarea până în 2014 a majorării unor pensii, programată prin Legea pensiilor pentru 2012, în condiţiile în care lipsa unui cadru sustenabil de aplicare a legii va creşte deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat şi poate avea consecinţe grave în plata drepturilor sociale;

Amânarea până în 2014 a termenului de la care trebuie asigurată finanţarea sistemului educaţional cu minimum 6% din PIB. Aplicarea acestor măsuri ar presupune un efort bugetar suplimentar în anul 2012 de 22,4 mld. lei şi de 23,7 mld. lei în 2013;

Sistarea până în anul 2014 a acordării tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă pentru angajaţii din instituţiile publice; economiile estimate sunt de 9,1 mld. lei în 2012 şi de 9,6 mld. lei în 2013;

Acordarea de premii pentru bugetari va fi blocată şi anul viitor. Se va aplica în continuare sistemul de compensare doar cu ore libere a muncii prestate în afara timpului normal de lucru;

Blocarea angajărilor în sistemul public prin ocuparea unui singur post din şapte vacantat va fi menţinută în 2012 şi 2013; Guvernul estimează economii la cheltuielile de personal de 1,72 mld. lei în 2012 şi de 1,99 mld. lei în 2013;

Interdicţia de achiziţionare de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică pentru instituţiile publice va fi extinsă până în anul 2014;

PIB-ul este proiectat să aibă o creştere de 1,5% în 2011 şi de 3,5 – 4% în 2012, accelerarea dinamicii pozitive urmând să continue în anii următori, până la un nivel de 4,7% în anul 2014;

Datoria publică va urca în acest an la 40% din PIB, comparativ cu 37,9% din PIB în 2010, iar în anii următori se va înscrie pe o curbă descendentă, urmând să ajungă în 2014 la 36% din PIB.

Ţinta de deficit bugetar este de 3% în 2012, de 2,5% în 2013 şi de 2,2% în 2014.

n Începând cu anul 2012, finanţarea din surse externe a deficitului bugetar se va asigura preponderent din emisiuni pe pieţele externe de capital în cadrul Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu în valoare de 7 mld. euro.

Care sunt criticile Consiliului fiscal

Strategia fiscal-bugetară 2012-2014 nu include o analiză a situaţiei financiare a companiilor de stat, măsurile avute în vedere pentru îmbunătăţirea acesteia şi nu cuprinde nici impactul estimat asupra deficitului bugetar, astfel că atingerea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB în 2012 este foarte dificil de realizat;

Măsurile concrete avute în vedere pentru lărgirea bazei de impozitare în privinţa impozitului pe profit nu sunt precizate;

Formularea care indică menţinerea actualelor cote de TVA, cu posibilitatea revizuirii cotelor în anii următori în funcţie de evoluţia economiei nu reprezintă un angajament ferm pentru o anumită conduită de politică fiscală;

Ar putea să fie necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru respectarea termenului 2012 ca data limită de ajustare a deficitului excesiv la 3% din PIB.

NEW YORK TIMES,AFP:GERMANIA,TARILE SLABE SA PARASEASCA ZONA UE!

12 aug.

Noul curent printre economiştii germani: ţările slabe să părăsească zona euro.

Un număr în creştere de economişti de renume şi comentatori, în special din Germania, spun că Grecia ar trebui să părăsească zona euro pentru binele propriu, cât şi pentru binele continentului. Unii economişti germani susţin că şi alte ţări din zonă, cum ar fi Portugalia sau chiar Italia, ar putea fi nevoite să procedeze la fel, scrie The New York Times.

„Este mai bine pentru toate părţile implicate, în special pentru Grecia, dacă aceasta va părăsi zona euro temporar”, a declarat Hans-Werner Sinn, preşedinte al influentului Ifo Institute.

Noi fonduri acordate Greciei nu vor face decât să descurajeze ţara să-şi restructureze economia, împingând în acelaşi timp Europa către o aşa-numită uniune de transfer, unde economiile mai puternice le susţin pe cele mai slabe, spun specialiştii.

Nu există niciun fel de clauză în legislaţia UE pentru eliminarea din zona euro a unei ţări membre, iar prin urmare Grecia va trebui să se retragă în mod voluntar. Iar dacă nu va mai primi ajutor, aceasta nu prea ar mai avea de ales.

În rândul economiştilor europeni din afara Germaniei, ideea exercitării de presiuni asupra unei ţări în sensul părăsirii zonei euro este privită în general drept iresponsabilă şi crudă.

Băncile greceşti ar intra în faliment, ţara ar intra în incapacitate de plată a datoriilor şi nu ar dispune de o monedă credibilă cu care să achiziţioneze bunuri esenţiale. Întreaga zonă euro, cred aceştia, ar avea de suferit, în condiţiile în care investitorii s-ar teme de dezintegrarea uniunii monetare şi poate a UE ca întreg.

În Germania, însă, cu teama sa de inflaţie şi credinţa că fiecare trebuie să suporte consecinţele propriilor acţiuni, ideea că Grecia ar trebui să plece câştigă din ce în ce mai mult teren, chiar şi în cercurile de elită.

În rândul economiştilor europeni, ideea retragerii Greciei este văzută drept iresponsabilă. Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, a caracterizat astfel de propuneri drept „absurde”.

Economiştii care spun că Grecia ar trebui să părăsească zona euro admit că băncile greceşti vor falimenta probabil şi că economia ţării va intra într-o recesiune adâncă.

„Cetăţenii ar trebui să accepte o scădere puternică a nivelului de trai. Însă acesta va trebui să scadă oricum”, a declarat Matthias Kullas, economist în cadrul Centrului pentru Politici Europene din Germania.

Avantajul ar fi că Grecia ar avea propria monedă şi politică monetară şi ar putea decide o devalorizare pentru creşterea competitivităţii, spune el.

În acelaşi timp, consilierii economici ai guvernului german sunt extrem de îngrijoraţi în legătură cu măsurile luate pentru salvarea euro, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters.

Mulţi au văzut decizia cancelarului german Angela Merkel de a permite fondului de salvare a zonei euro să cumpere obligaţiunile statelor vulnerabile drept un pas către o uniune de transfer.

Mult mai îngrijorătoare pentru aceştia a fost însă decizia Băncii Centrale Europene de a achiziţiona obligaţiuni italiene şi spaniole, acţiune considerată a echivala cu o eroziune periculoasă a independenţei băncii.

MIRCEA OANCEA,PRESEDINTELE CSSPP:40%DIN ROMANI NU AU CONTRIBUTIILE PLATITE LA SISTEMUL PUBLIC DE PENSII!!

12 aug.

Peste 40% dintre români nu au contribuţiile plătite la zi în sistemul public de pensii.

Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Persoanele care au contul de pensii private gol nu vor primi pensie privată obligatorie şi e posibil să nu primească nici pensie publică.

În luna martie 2011, numărul conturilor goale la pensiile private a fost de 42%. Asta înseamnă că din doi salariaţi unul nu şi-a primit banii pentru pensia privată obligatorie. „Participanţii care nu au primit contribuţii la pensiile private obligatorii nu au primit, mai mult ca sigur, nici puncte de pensie în sistemul public de pensii. Ca urmare, ei trebuie să se adreseze în primul rând angajatorului şi apoi CNPAS, pentru a lămuri această situaţie”, declara la începutul anului Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Cu alte cuvinte, cei care nu au bani în cont nu vor avea pensie privată obligatorie şi au şanse să nu aibă nici pensie publică. Pentru a afla cum pot sta cu contribuțiile la sistemul public de pensii angajații se pot informa de la fondurile private unde s-au înscris.”Din fericire, toţi operatorii din piaţa pensiilor private oferă suficient de multe modalităţi de contact – online sau linii de asistenţă telefonică – astfel încât pentru participanţi este foarte uşor să contacteze administratorul şi să obţină informaţii”, a declarat Oancea, adăugând că, pentru cazul în care „se vor înregistra situaţii în care administratorii nu reacţionează satisfăcător la solicitările participanţilor, aceştia din urma pot sesiza Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private”.

DECIZIA SECRETA A CABINETULUI NEONAZIST BASESCU:GENOCID IMPOTRIVA PENSIONARILOR!

12 aug.

Pensionarii despre decizia Guvernului: Acest lucru înseamnă grăbirea sfârşitului pentru noi.

Preşedintele Federaţiei Naţionale Omenia, Gheorghe Chioaru, susţine că există o lege care prevede majorarea tuturor pensiilor de la 1 ianuarie 2012 cu procentul inflaţiei şi cu jumătate din salariul mediu real. „Această hotărâre, de a îngheţa majorarea acestor pensii, înseamnă grăbirea sfârşitului pentru pensionarii săraci”, a adăugat el.

„Sunt pensionari care trăiesc sub limita sărăciei. Asta înseamnă că nu mai poţi să trăieşti. Noi avem o statistică destul de dură. Iar pe timp de iarnă, numărul pensionarilor care mor se dublează? De ce mor pensionarii? De lipsa de sărăcie, de foame, de lipsă de medicamente şi de frig. Guvernul trebuie să se gândească. Vrea să scape de pensionari? Nu suntem noi de vină că suntem pensionari. Noi am plătit dări de-a lungul timpului”, a declarat la Realitatea TV Gheorghe Chioaru.

Guvernul va bloca până în anul 2014 majorarea unor pensii, programată prin Legea pensiilor să fie aplicată anul viitor, motivând că lipsa unui „cadru sustenabil” de aplicare a legii va creşte deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat şi poate avea consecinţe grave în plata drepturilor sociale.

%d blogeri au apreciat: