Arhiva | Septembrie, 2011

IGOR SEVER BELOSTECINIC:RECESAMANT IN SERBIA1-15 OCTOMBRIE.APEL CATRE TIMOCENI.SUNTETI ROMANI ,NU VLAHI!

30 Sep

Igor Sever Belostecinic
Sunteţi români, nu ….
Recensământ în Serbia. Apel către timoceni: Sunteţi români, nu vlahi!

Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia face un apel către timoceni, cu ocazia apropierii recensământului:Sunteţi români, nu vlahi!

FRAŢI ROMÂNI, (aşa-zişi vlahi) DIN SERBIA DE RĂSĂRIT,

În perioadă 1-15 octombrie va avea loc recensământul populaţiei în Serbia. Pentru noi, românii din Serbia de răsărit, este de o importanţă cea mai mare cum ne vom declara în legătură cu apartenenţa noastră naţională şi limba maternă.

Trăim în Serbia, care îşi duce politica statală prin asimilarea românilor. Suntem unică minoritate naţională în Europa lipsită de drepturi naţionale, nu avem şcoli în limba maternă şi nici biserici, cu excepţia unora pe care le-am clădit noi singuri, (fiind supuşi unei împotriviri enorme din partea Bisericii Ortodoxe Sârbe şi a autorităţiilor locale). Limba noastră nu este prezentă nici în viaţa publică.

Toate drepturile ne sunt garantate de Constituţia Serbiei, care este, de asemenea, semnatară a convenţiilor internaţionale privind drepturile omului, dar, în practică, nu este pusă în aplicare. Autorităţile sârbe i-au divizat pe românii din Serbia în două grupe: români şi vlahi.

Românii, după teoria aceasta, trăiesc în Voivodina (având toate drepturi naţionale), iar, in Serbia de răsărit, trăiesc vlahii, şi nu români. Noi suntem, de fapt, unul şi acelaşi popor, vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi origine, aceleaşi obiceiuri, cântece, folclor.

Pe lângă Consiliul Naţional Român a fost format şi aşa zis Consiliul Naţional al Vlahilor, care a fost ales de către membrii partidelor sârbe (SPS, DS, SNS, SRS, G17, etc.). Din Consiliu fac parte şi înalţi funcţionari din viaţa politică (parlamentari, primari, şefi de întreprinderi publice, etc). Consiliul Naţional a adoptat o decizie cea mai daunătoare pentru noi: a anulat limba romînă ca oficială şi a introduso pe cea sârbă, ca limba oficială a vlahilor, până nu se va standardize “limba vlahă”! Deci, noi nu avem propria limbă. Deci, ce limbă vorbim? Cuvintele “vlah” şi “vlahă” nu există în limba noastră. Noi spunem: “sunt Rumân”, “vorbesc rumâneşte”.

Desigur, această standardizare nu se va face şi a fost inventată doar pentru a înşela naţiunea noastră, să uite limba şi să dispară ca naţiune. În timp ce toate consiliile naţionale luptă pentru păstrarea identităţii lor naţionale şi culturale şi vorbesc limba lor proprie, Consiliul Naţional al Vlahilor vorbeşte limba sârbă, şi face tot posibilul pentru că românii sa uite identitatea sa.

FRAŢI ROMÂNI,Nu trebuie să permitem să disparem de pe faţă pământului ca naţiune. Suntem cel mai vechi popor din Balcani şi ne-am păstrat limba şi obiceiurile până în zilele noastre. Pentru a supravieţui, ca naţiune, este necesar că Serbia să ne permite exercitarea drepturilor noastre naţionale, aşa cum fac toate celelalte minorităţi din ţară. Dacă ne vom declara ca vlahi la recensământ, nu vom obtine drepturile naţionale şi, în decursul a câtorva decenii, nu se va mai auzi limba română pe aceste meleaguri.

De aceea, declaraţi-vă ca Români la recensământ, cu limba maternă română! Doar in acest fel Serbia va fi forţată să ne permite exercitarea drepturilor naţionale.

FRAŢI ROMÂNI,

Avem mare responsabilitate faţă de generaţiile actuale şi cele viitoare. Nu permiteţi să ne treacă sătoşi peste apă! Nu permiteţi să ne ucidă fiinţă noastră naţională!

Luaţi aminte, vom fi salvaţi dacă ne declărăm ca Români!

MIŞCAREA DEMOCRATĂ A ROMÂNILOR DIN SERBIA

RAZBOIUL NERVILOR :TRAIAN BASESCU CU BRATUL SAU INARMAT DNA(DIICOT)vs.CODRUT SERES,ACUZAT DE COMPLOT SI SUBMINAREA ECONOMIEI NATIONALE!

30 Sep

Acuzaţi grave pentru fostul ministru Sereş: complot, subminarea economiei naţionale

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală îl acuză pe Codruţ Sereş de complot şi subminarea economiei naţionale, informează DIICOT. În acest dosar procurorii i-au mai deferit justiţiei pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriş, fost şef Serviciu Marketing – Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.

Fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT într-un nou dosar, în care este acuzat că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.

Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a iniţiat şi a constituit o asociere infracţională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriş şi Georgeta Iosif şi au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societăţii şi bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional – ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

Echipa de conducere esre acuzată că, în cursul anului 2003, în contextul apariţiei fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea şi a prognozelor meteorologice privind situaţia hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii preţurilor, cu consecinţa înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Astfel, în condiţiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, acuzaţii nu auprocedat pentru reducerea cantităţilor de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili şi furnizorii licenţiaţi de pe piaţa concurenţială, ci au acţionat în sensul onorării în totalitate a cantităţilor contractate sau chiar depăşirii acestora, prin achiziţia de energie de la producătorii termo, la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică, spun procurorii DIICOT.

Totodată, în perioada 2002 – 2003, acuzaţii au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la preţuri mari şi au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi şi consumatorii eligibili la preţuri mult diminuate faţă de preţurile stipulate în contractele încheiate cu aceştia.

În perioada 2003 – 2004, ei au acţionat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităţilor de energie electrică pe o perioadă de 9- 10 ani, deşi SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piaţa concurenţială pentru furnizare de energie electrică şi nici acte adiţionale la contractele aflate în derulare.

În ceea ce-l priveşte pe Ioan Codruţ Sereş, anchetatorii au stabilit că, în calitate de Ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunţarea şi omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoştinţă prin natura funcţiei deţinute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control şi nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. să se deruleze în mod legal.

Prin modalităţile descrise, acuzaţii au pus în pericol Sistemul Energetic Naţional şi au cauzat un prejudiciu în sumă de aproximativ 5.400 miliarde lei, echivalentul a 165 milioane de dolari.

În scopul acoperirii prejudiciului, procurorii DIICOT au dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra mai multor autoturisme, imobile – locuinţe şi terenuri, precum şi sume de bani aparţinând inculpaţilor, în valoare totală de aproximativ 6.000.000 lei, 400.000 euro şi 200.000 de dolari.

Cauza a fost instrumentată împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul DCCO – Serviciul de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor. Suportul informativ în documentarea cauzei a fost asigurat de către SRI. Faţă de alte persoane ce au contribuit la săvârşirea faptelor cercetările continuă în scopul documentării întregii activităţi infracţionale.

Cauza a fost trimisă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Codurţ Sereş a mai fost trimis în judecată într-un dosar, înn 30 martie 2009, alături de fostul ministru al Economiei şi Comunicaţiilor Zsolt Nagy şi alte patru persoane – Gabor Kerekeş, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mireca Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj.

REMEMBER :TESTAMENTUL REGELUI CAROL I.

30 Sep

Testamentul Regelui Carol I.

Testamentul meu, scris şi iscălit de propria mea mână, la 14/26 februarie 1899, în capitala mea, Bucureşti. // Testamentul meu, scris de mine, în luna lui fevruarie 1899, pentru a fi publicat prin „Monitor” după moartea mea, cu rugămintea ca ultima mea voinţă şi dorinţă să fie urmate întocmai cum le-am descris aci, cu propria mea mână, fiind încă voinic şi sănătos. Având aproape 60 de ani, privesc ca o datorie, ca să mă hotărăsc a lua cele din urmă dispoziţii. Alcătuind acest testament, gândesc înainte de toate la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat şi care a avut deplină încredere în mine. Viaţa mea este aşa de strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată ţară , că doresc să-i las şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi şi noapte, m-am gândit la fericirea României , care a ajuns să ocupe acum o poziţie vrednică între statele europene, m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să îndeplinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului. Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am păşit fără frică şi fără şovăire înainte, pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al credinciosului meu popor. Înconjurat şi sprijinit de fruntaşii ţării, pentru care am avut întotdeauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit să ridic, la gurile Dunării şi pe Marea Neagră, un stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate mijloacele, spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi realiza odată înaltele sale aspiraţiuni. Succesorul meu la tron primeşte, ia dar o moştenire, de care el va fi mândru şi pe care o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind prin deviza: ” Totul pentru ţară, nimic pentru mine” .. Mulţumesc din suflet tuturor celor care au lucrat cu mine şi care m-au servit cu credinţă. Iert acelora care au scris şi au vorbit în contra mea, căutând a mă calomnia sau a arunca îndoieli asupra bunelor mele intenţiuni. Trimiţând tuturor o ultimă salutare, plină de dragoste, rog ca şi generaţiile viitoare să-şi amintească din când în când de acela care s-a închinat cu tot sufletul, iubitului său popor, în mijlocul căruia el s-a găsit aşa de fericit. Pronia cerească a voit ca să sfârşesc bogata mea viaţă. Am trăit şi mor cu deviza care străluceşte în armele României: „Nihil sine Deo!” Doresc să fiu îmbrăcat în uniformă de general (mică ţinută, cum am purtat-o în toate zilele), cu decoraţiile de război şi numai Steaua României şi Crucea de Hohenzollern, pe piept. Am rămas credincios religiunii mele, însă am avut şi o deosebită dragoste pentru biserica răsăriteană, în care scumpa mea fiică, Maria, era botezată. Binecuvântarea corpului meu se va face de un preot catolic, însă doresc ca clerul de amândouă bisericile să facă rugăciuni la sicriul meu, care trebuie să fie foarte simplu. (…) Coroana de oţel, făurită dintr-un tun luat pe câmpul de luptă şi stropit cu sângele vitejilor mei ostaşi, trebuie să fie depusă lângă mine, purtată până la cel din urmă locaş al meu şi readusă apoi la palat. Sicriul meu, închis, va fi pus pe afetul unui tun, biruit (dacă se poate) la Plevna şi tras de şase cai din grajdurile mele, fără văluri negre. Toate steagurile care au fâlfâit pe câmpiile de bătaie vor fi purtate înaintea şi în urma sicriului meu, ca semn că scumpa mea armată a jurat credinţă steagului său şi şefului sau suprem, care prin voinţa lui Dumnezeu, nu mai este în mijlocul credincioşilor săi ostaşi. Tunurile vor bubui din toate forturile din Bucureşti, Focşani şi Galaţi, ridicate de mine, ca un scut puternic al vetrei strămoşeşti, în timpuri de grele încercări, de care Cerul să păzească ţara. Trimit armatei mele, pe care am îngrijit-o cu dragoste şi căreia m-am închinat cu toată inima, cea din urmă salutare, rugând-o a-mi păstra o amintire caldă. (…) Prin o bună gospodărie şi o severă rânduială în cheltuieli, fără a micşora numeroasele ajutoare cerute din toate părţile, averea mea a crescut din an în an, aşa că pot dispune astăzi de sume însemnate, în folosul scumpei mele Românii şi pentru binefaceri. Am hotărât dar o sumă de 12 milioane de lei, pentru diferitele aşezăminte, noi fundaţiuni şi ca ajutoare. Această sumă va fi distribuită precum urmează: 1. La Academia Română , şase sute mii de lei, capital pentru publicaţiuni. 2. La Fundaţiunea mea Universitară, pentru sporirea capitalului, şase sute mii de lei. 3. La Orfelinatul „Ferdinand” din Zorleni, lângă Bârlad, pentru sporirea capitalului, cinci sute mii de lei. 4. Pentru întemeierea unui internat de fete de ofiţeri în armata mea, cu un institut de educaţiune, cu un învăţământ practic, la Craiova , două milioane lei. 5. Pentru întemeierea unei şcoli industriale la Bucureşti , trei milioane lei. (Urmează alte 12 legate). Înălţând rugăciuni fierbinţi către A-tot-Puternicul, ca să ocrotească de-a pururea România şi să răspândească toate harurile asupra scumpului meu popor, mă închin cu smerenie înaintea voinţei lui Dumnezeu şi iscălesc cea din urmă hotărâre a mea. În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin. Făcut la Bucureşti , la 14/20 februarie 1899. //CAROL// Am scris şi iscălit cu propria mea mână acest testament, pe două coale, formând opt pagini, legate cu fir roşu şi am pus sigiliul meu//CAROL//

MEDIAFAX:RROAMA LENUTA DI’PLESCOI DA DOVADA DE CINISM CA SI STAPANUL EI TRAIAN BASESCU:A GLUMIT CA VA CANDIDA LA HARCOV,VREA BUCURESTIUL!

30 Sep

Preşedintele PDL Bucureşti, Elena Udrea, a declarat vineri, la Sfântu Gheorghe, că a glumit când a spus că „poate ar fi o soluţie” să candideze în Ţinutul Secuiesc, asigurându-i „pe cei din Bucureşti care au luat afirmaţia în serios” că nu scapă de ea.

Elena Udrea a spus că declaraţia sa privind o posibilă candidatură în Ţinutul Secuiesc a avut ca scop depăşirea „complexului” de a vorbi despre Covasna şi Harghita ca despre Ţinutul Secuiesc.

„Pentru cei care au luat declaraţia în serios, glumisem ieri (joi – n.r.), era un fel de a trece peste complexul de a vorbi despre Covasna şi Harghita ca despre Ţinutul Secuiesc”, a declarat Udrea.

Udrea i-a asigurat pe cei care au luat în serios declaraţia că nu vor scăpa de ea, pentru că tot la Bucureşti va candida.

„Era o glumă. Am văzut că unii de la Bucureşti au luat declaraţia în serios. Vreau să le spun că tot la Bucureşti voi candida, deci nu vor scăpa de mine”, a conchis preşedintele PDL Bucureşti.

Elena Udrea a declarat, joi, la Miercurea Ciuc, că autorităţile locale au făcut eforturi deosebite şi au reuşit să acceseze foarte multe fonduri europene, afirmând că, văzând rezultatele, „poate ar fi o soluţie” să candideze în Ţinutul Secuiesc.

„Văzând cât de mult suflet am pus şi câte lucruri s-au făcut aici fie că este vorba de drumuri, apă sau canalizare, reabilitare termică, locuinţe ANL, chiar aşa cu Guvernul ăsta, care nu a avut foarte mulţi bani din cauză că am ajuns în timp de criză la conducerea ministerului, ba bazin de înot, ba pationar la Cârţa, m-am gândit că poate ar fi o soluţie, dragi colegi, să vin să candidez aici, în Ţinutul Secuiesc, şi uitaţi că în felul acesta poate trecem şi peste un complex, că dacă aş fi fost aici, mai aproape de toate aceste proiecte, atunci probabil ar fi mai bună şi colaborarea noastră şi nu vor mai fi niciun fel de discuţii în ceea ce priveşte ce se întâmplă în judeţele Covasna şi Harghita”, spunea Elena Udrea.

MEDIAFAX :COLEGIUL DIRECTOR AL PD-L AR PUTEA DISCUTA DUMINICA DESPRE FREMANIERE SI MISCAREA POPULARA!

30 Sep

Conducerea PDL şi liderii organizaţiilor judeţene se vor întâlni, duminică, oficial premierul Emil Boc anunţând că vor fi discutate priorităţile politice şi legislative, nu tema remanierii, însă aceasta s-ar putea afla totuşi pe agendă, alături de subiectul legat de Mişcarea Populară.
Despre Mişcarea Populară, liderul democrat-liberal susţine că aceasta va fi anunţată atunci când conceptul va fi finalizat.

Surse din partid declară totuşi că ideea înfiinţării Mişcării Populare va fi dezbătută, alături de teme mereu amânate cum ar fi modificarea Constituţiei şi reorganizarea administrativ-teritorială. Aceleaşi surse spun că la reuniune este aşteptat şi preşedintele Traian Băsescu, cu toate că, potrivit lui Boc, acesta nici nu a fost invitat.

Democrat-liberalii ar putea stabili însă calendarul înfiinţării Mişcării Populare, dar şi componenţa acesteia, prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde fiind cel care s-a oferit în BPN al PDL să se ocupe de acest proiect.

Surse din partid au precizat că la această Mişcare Populară, definită drept un fel de pol de centru-dreapta, ar putea adera UNPR, o parte din liberalii frustraţi de conducerea lui Crin Antonescu, Partidul Ecologist, o aripă a PNŢCD, precum şi organizaţii nonguvernamentale apropiate PDL, dar şi orice persoană dornică să fie în opoziţie cu USL.

În această mişcare şi-au anunţat intenţia de a intra Gigi Becali şi partidul lui Talpeş, unii democrat-liberali, cum este europarlamentarul Cristian Preda, opunându-se asocierii PDL cu aceste persoane. Partidul lui Dan Diaconescu este o altă formaţiune despre care s-a vehiculat că ar putea aparţine acestei mişcări, însă mulţi şi-au exprimat îngrijorarea asocierii numelor lor cu cel al patronului OTV.

Dintre organizaţiile nonguvernamentale care ar urma să se asocieze proiectului, cele mai cunoscute sunt Fundaţia Creştin-Democrată a lui Teodor Baconschi şi Asociaţia Blogary.

Democrat-liberalii au diverse păreri privind necesitatea înfiinţării Mişcării Populare, majoritatea fiind de acord că ar trebui înfiinţat un pol de centru-dreapta, drept contrapondere la alianţa de stânga USL, dar cei mai mulţi nu au habar când şi cum ar trebui să se facă acesta. Şi nici dacă ar trebui să se numească Mişcarea Populară sau altfel.

Iniţial, o parte dintre ei s-au opus, fiind de părere că PDL ar recunoaşte, în felul acesta, că singur nu mai poate să atragă electoral, dar, până la urmă, au îmbrăţişat ideea care a venit de la Traian Băsescu.

Şeful statului a recunoscut că el a rugat-o pe fiica sa Ioana Băsescu să înregistreze la OSIM denumirea Mişcarea Populară.

„Acest proiect poate exista, dar nu în sensul la ceva ridicol. Nu o să găseşti partide imaculate, nu se poate. Eu cred că trebuie pregătită ideea de mişcare populară pentru realizarea unei eventuale alianţe. De aceea am şi rugat-o pe fiica mea să o înscrie la OSIM. Preventiv, trebuie să gândeşti politic. Este posibil să se creeze o alianţă”, a afirmat Traian Basescu recent, într-o emisiune televizată.

Printre primii care au vorbit despre Mişcarea Populară s-a aflat fostul consilier prezidenţial şi fost ministru al Muncii Sebastian Lăzăroiu, care a lansat încă la începutul anului varianta apariţiei pe scena politică a unei noi formaţiuni politice, denumind-o Albă ca Zăpada.

Albă ca Zăpada a fost înlocuită, apoi, cu Mişcarea Populară, liderii PDL nefiind multumiţi de imaginea neserioasă, de poveste.

Lăzăroiu a spus că PDL va câştiga sigur viitoarele alegeri prezidenţiale doar dacă s-ar face o nouă platformă, cum este Mişcarea Populară.

De altfel, în ultima lună s-au intensificat discuţiile pe tema Mişcării Populare. Prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde a ridicat şi oficial această problemă în ultima şedinţă a conducerii partidului, în BPN, şi a avansat termenul finalizării – luna decembrie. Surse din PDL au precizat însă că liderii democrat-liberali se grăbesc să pună în practică acest proiect, sperând că va prinde contur până la finele lui octombrie.

Pentru acest deziderat, democrat-liberalii se întâlnesc duminică, în Colegiul Director, reuniune la care este aşteptat şi Traian Băsescu, viziunile fiind atât de diferite, încât se impune prezenţa şefului statului pentru a se decide linia pe care trebuie să meargă şi pentru a netezi asperităţile.

Frunzăverde vede Mişcarea Populară funcţionând ca o alianţă electorală, construită pe principiul similar al Partidului Popular European, în care se pot alătura şi persoane fizice care nu aparţin vreunui partid politic.

Elena Udrea s-a exprimat în favoarea Mişcării Populare, dar consideră proiectul viabil doar dacă se implică cei care vor să modernizeze statul, şi nu doar electoral.

„Depinde ce înseamnă Mişcarea Populară, am auzit tot felul de variante, trebuie văzut exact la ce se referă, ce fel de proiect este acesta. Dacă este un proiect care să adune sub o umbrelă pe toţi aceia care au demonstrat până acum şi vor să se implice în modernizarea cu adevărat a statului, atunci poate fi un proiect viabil. Dacă este doar un proiect electoral, nu cred”, a spus Udrea.

Unii văd această mişcare funcţionând ca un partid, alţii sunt sceptici că se poate realiza până la alegeri, iar alţii nu-şi doresc drept parteneri personaje controversate ca Gigi Becali, Dan Diaconescu sau Corneliu Vadim Tudor. Sunt şi mulţi nehotărâţi.

Există în PDL şi persoane reticente la termenul „mişcare”, întrucât cred în rolul partidelor politice în democraţie.

Rămâne de văzut dacă PDL va reuşi să creeze o astfel de paltformă sau dacă acest subiect, la fel ca reorganizarea administrativ-teritorială sau modificarea Constituţiei, va ajunge în arhiva de idei a partidului, idei care, până acum, au fost doar vânturate opiniei publice, după care au fost date uitării o lungă perioadă de timp. Ele vor reveni, se pare, în discuţie, la întâlnirea de duminică, după ce au fost abandonate pe întreaga durată a vacanţei parlamentare.

Dacă şeful statului nu are un as în mânecă pentru deblocarea lor, şansele unei finalităţi sunt minime. Liderii PDL aşteaptă un semn de la Traian Băsescu şi în legătură cu remanierea guvernamentală care a fost vehiculată în ultimul timp, dar în privinţa căreia încă nu s-a făcut niciun pas concret.

Lucky Man Project – Pumpin'(Official Video).mp4

30 Sep

Pumpin’!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Play & Win – Ya Bb (Radio Edit) + Téléchargement

30 Sep

Telechargement!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: