WIKILEAKS:MARK GITENSTEIN AMBASADORUL USA,SUSTINATORUL LUI BASESCU IMPOTRIVA LUI GEOANA LA ALEGERILE PREZIDENTIALE DIN 2009!

5 sept.

Paradoxurile lui Mark Gitenstein, dezvăluite de Wikileaks
La prezidențialele din 2009, ambasadorul SUA îl prefera pe Băsescu, filoamerican necondiționat, lui Geoană, euro-atlantistul.

Vineri, Wikileaks, a dat publicităţii mai multe cablograme, între care se află şi una transmisă pe 30 noiembrie 2009 de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, care, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din România, făcea un portret al lui Mircea Geoană, liderul PSD şi candidat al acestui partid la preşedinţia ţării noastre.

Încă din sumarul cablogramei, ambasadorul Gitenstein precizează:”Raportul oferă o analiză primară a priorităţilor de politică externă ale lui Mircea Geoană, candidatul Partidului Social Democrat (la alegerile prezidenţiale – n.n.), care, pentru moment, ar putea să-l detroneze pe actualul preşedinte, Traian Băsescu. Cablogramele vor descrie fundamentele politice ale lui Geoană şi relaţiile lui cu «dealmaker-ii» PSD şi oligarhii, despre care mulţi se aşteaptă că vor trage sforile dacă Geoană devine preşedintele României, iar PSD intră la guvernare. Mircea Geoană împărtăşeşte convingerile lui Traian Băsescu privind păstrarea relaţiilor strânse cu NATO şi SUA, dar semnalează în mod clar dorinţa sa de consolidare şi cooperare cu UE, precum şi îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia. În timp ce criza economică şi bugetul redus ar putea avea un impact asupra angajamentelor militare internaţionale ale României dacă Geoană va câştiga preşedinţia, schimbări majore în politica externă sunt puţin probabile”, se arată în preambulul raportului transmis de Gitenstein după primul tur de scrutin al prezidenţialelor din România – 22 noiembrie 2009. Notăm că ambasadorul SUA venise la post în Bucureşti în august 2009.

Aşa cum era firesc, în continuare Gitenstein se referă la cariera diplomatică şi politică a lui Geoană, evidenţiindu-i principalele opţiuni externe:”Geoană a intrat în campania prezidenţială cu o bogată experienţă în politica externă, fiind purtător de cuvânt al AMF (MAE – n.n.) în perioada 1993-1995; ambasador în SUA, între 1996 şi 2000, şi apoi ministru de Externe, în perioada 2000-2004. Cu toate acestea, el nu a folosit politica externă ca bază a campaniei sale (electorale – n.n.), preferând să-l atace pe Băsescu cu argumente privind problemele interne şi economice, considerându-le slăbiciunile lui Băsescu. Chiar şi în cazul aspectelor în care Geoană nu a fost de acord cu Băsescu, cum ar fi îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia, el nu a pus în evidenţă aceste diferenţe, ca o temă majoră de campanie. Mai important, se pare că există un interes scăzut pentru afacerile externe în cadrul electoratului român, alegătorii fiind axaţi mai mult pe personalităţi şi pe factorul «pocketbook», ca efect al crizei financiare; România rămâne afundată în criză.” […]

În continuarea cablogramei sunt oferite detalii din „bucătăria” candidatului PSD la prezidenţiale, raportul surprinzând prin amănuntul că Geoană a numit consilier pe probleme internaţionale o persoană foarte tânără şi total neexperimentată, neagreată de colegii lui din partid. Detaliul trebuie reţinut, el fiind obţinut fie din sânul PSD, unde era clar că suficienţa pe care o afişa ostentativ Geoană nu era privită deloc cu ochi buni, fie pe filiera Cotroceniului, care dorea să arate că el se bazează pe diletanţi în chestiuni majore. Mai mult, atât aici, cât şi în alte părţi, contextul sugerează indirect şi un parfum de servicii secrete implicate direct în slujirea celui aflat atunci la Cotroceni:”Diplomat de carieră, Mircea Geoană este extrem de încrezător în propria sa perspicacitate în afacerile externe şi beneficiază de sfatul experţilor PSD în politică externă, cum ar fi europarlamentarul (şi rivalul frecvent) Adrian Severin. Totuşi, el o numeşte pe Oana Popescu consilier de campanie pe politică externă, un om de televiziune relativ necunoscut” (Persoana respectivă intrase în presă recent; a fost, scurtă vreme, redactor la Departamentul Externe de la Adevărul, apoi tot la secţie Externă de la Cotidianul- n.n). „Încrederea acordată acesteia a creat o ruptură între Geoană şi politica externă tradiţională, practicată de oamenii experimentaţi în relaţii externe, din PSD. În acelaşi timp, încrederea lui Geoană în propria sa experienţă şi refuzul de a elabora o platformă politică externă fac dificilă identificarea viziunii sale pentru rolul României în regiune, cât şi la nivel global. Geoană nu a fost implicat activ în politica externă în ultimii ani, concentrându-se mai mult pe protejarea şi consolidarea conducerii PSD. Cu toate acestea, pe baza declaraţiilor publice şi a activităţii dinainte de 2004, se poate concluziona cu certitudine că există câteva diferenţe între abordarea sa şi a preşedintelui Băsescu. Ambii sprijină o relaţie puternică cu SUA şi un angajament cu NATO, ca piloni ai strategiei de apărare a României. Geoană nu este la fel de puternic angajat în cazul misiunii ISAF din Afganistan sau la fel de dornic să o continue; în eventualitatea unor viitoare accidente, probabil va adopta o politică de continuare a implicarii părţii române în acţiunile NATO, în afara zonei angajamentului militar. Deşi Geoană, ca şi Băsescu, ar saluta o creştere a prezenţei americane pe teritoriul românesc (fie în ce priveşte Acordul din 2005 sau desfăşurarea de noi mijloace de apărare anti-rachetă), spre deosebire de Băsescu, în cazul lui este de aşteptat să liniştească fricile Moscovei, în orice caz.” […] „Deşi personal şi public este un susţinător al parteneriatului strategic cu Washingtonul, Geoană are o abordare mai deschisă decât Băsescu în cazul angajamentului României în cadrul UE, cu alte state membre UE. Dacă pe Băsescu s-ar putea conta aproape sigur pentru a sprijini SUA în orice dezacord grav cu Bruxellesul, Parisul sau Berlinul, poziţia lui Geoană ar fi probabil mult mai nuanţată. El vede viitorul României ca inexorabil legat de restul Europei.”

Afirmaţia tranşantă a ambasadorului Gitenstein nu trebuie să surprindă, dat fiind că el adaugă că Geoană, pe care mai târziu l-a definit drept „cel mai bun prieten al SUA din România”, este un adept convins al relaţiilor privilegiate cu Washingtonul, dar şi un european autentic, nuanţă ce trebuie privită şi în contextul degradării relaţiilor dintre SUA şi vechii lor aliaţi europeni.

În context, raportul nu putea ocoli intenţiile celor doi prezidenţiabili, şi în primul rând ale lui Geoană, în ce priveşte relaţiile româno-ruse. Evident, se invocă ştirea celor două vizite ale acestuia la Moscova, pe care Gitenstein le califică „secrete”, sugerând astfel în mod implicit că el ar avea ceva de ascuns în această direcţie. De asemenea, sunt aduse în discuţie eventualele opţiuni ale lui Geoană în domeniul politicii energetice, temă la care SUA au un interes aparte: „Însă un mister mai mare este abordarea lui Geoană privind Rusia. El l-a criticat public pe Traian Băsescu pentru duritatea din discuţiile cu Moscova, susţinând că Guvernul României nu ar trebui să permită litigii în politica externă în anumite domenii. (…) Deşi Geoană se confruntă cu critici publice privind cele două călătorii secrete la Moscova, în 2009, campania sa (electorală – n.n.) nu a avut de suferit prea mult pe această temă. Ultimele discuţii pe tema deplasărilor la Moscova privesc folosirea de către Geoană a unui avion aparţinând oligarhului Sorin Ovidiu Vântu. Ca ministru de Externe, Mircea Geoană a fost dispus mereu să discute cu ruşii, dar el a jucat, de asemenea, un rol important într-o serie de iniţiative NATO, conduse de SUA, lucru care a înfuriat Moscova : cum ar fi aderarea la NATO a statelor baltice; presiunea asupra Moscovei pentru a îndeplini angajamentele de la Istanbul şi retragerea forţelor (armate ruseşti – n.n.) din Georgia şi Moldova. Cu toate acestea, în timp ce preşedintele Băsescu a pus prioritate mare pe sprijinirea noului guvern din Republica Moldova pentru a rezista la presiunea Rusiei, Geoană pare a avea o abordare mai «imparţială» şi ar fi dispus să ţină deschisă pentru negocieri situaţia Republicii Moldova, chiar şi cu Moscova. O eventuală preşedinţie a lui Mircea Geoană reprezintă, de asemenea, o provocare pentru SUA şi pentru securitatea politicii energetice europene. Astfel, Geoană ar încerca aproape sigur să întrerupă susţinerea lui Băsescu pentru proiectul gazoductului Nabucco, în favoarea celui rusesc South-Stream, unde un număr de oligarhi susţinători ai lui au interese directe sau indirecte.” […]

Pe de altă parte, ambasadorul Gitenstein, cu un trecut de mare lobbyist, are un interes special şi faţă de posibilele noi măsuri pe care le-ar fi luat Geoană dacă era ales preşedinte:”În timp ce Geoană poate menţine multe dintre priorităţile existente în domeniul politicii externe, daca va deveni preşedinte, aparatul PSD l-ar putea forţa să sacrifice cheltuielile de apărare în scopul finanţarii programelor de protecţie socială, care sunt la baza platformei partidului său. Având în vedere constrângerile bugetare impuse de Guvernul României în urma crizei financiare, câştigătorul alegerilor din acest an se va confrunta cu decizii fiscale dificile. O preşedinţie a lui Geoană ar susţine probabil angajamentul desfăşurărilor româneşti în Afganistan şi Kosovo (unde acestea erau pur simbolice, la nivel de jandarmi – n.n.), însă reducerile finanţărilor şi re-prioritizarea lor ar putea afecta eficienţa Armatei Române şi, desigur, capacitatea de a creşte contribuţiile de trupe. Dacă Geoană e ales şi reduce cheltuielile militare, întârzierile în formarea militară şi achiziţii de echipamente vor fi inevitabile. De asemenea, este posibil ca guvernul PSD să întârzie achiziţionarea avioanelor de luptă noi sau chiar să reexamineze decizia, renunţând la avioanele americane F-16 pentru cele suedeze Grippen.” […]

Finalul cablogramei ni se pare absolut remarcabil din persectiva a ceea ce s-a întâmplat între cele două tururi de scrutin şi, în context, temerile exprimate de Gitenstein că Geoană ar putea face o gafă de proporţii, ce i-ar putea compromite şansele reale la câştigarea preşedinţiei României. Este exact ceea ce s-a petrecut cu acea vizită făcută de el acasă la Vîntu, fără a ţine seama – aşa cum făcea mai mereu atunci – de sfaturile „greilor” din PSD, vizită denunţată public de Băsescu în ultima confruntare televizată dintre cei doi: „Cu şase zile înainte de runda a doua (a alegerilor – n.n.), Mircea Geoană pare gata să-l detroneze pe Băsescu, însă este de notorietate că alegătorii români sunt nestatornici, iar o gafă a lui Geoană, combinată cu o lovitură a lui Băsescu în ultima repriză, ar putea schimba situaţia foarte rapid. În întâlnirea sa din 22 octombrie cu vicepreşedintele (e vorba de Joe Biden – n.n.), Geoană a subliniat importanţa continuităţii în relaţiile americano-române, indiferent cine ar câştiga alegerile prezidenţiale. Avem puţine indicii că Geoană ar dori să facă modificări semnificative în politica externă a României. Cu toate acestea, «dealmakers», ca Viorel Hrebenciuc; oligarhi, cum ar fi Vântu, şi membri marcanţi ai partidului, cum ar fi fostul preşedinte Ion Iliescu, sunt o altă poveste. (…) În cazul în care Geoană câştigă (alegerile prezidenţiale – n.n.), va trebui să urmărim cu atenţie la cine pleacă el urechea, indiferent dacă o face în mod oficial sau neoficial”, relevă în încheiere cablograma transmisă din Bucureşti, pe 30 noiembrie 2009, de ambasadorul Mark Gitenstein.

Înainte de a încheia adnotările noastre, să notăm că vicepreşedintele SUA, Joe Biden, este un foarte bun prieten al lui Gitenstein, care a lucrat ani la rând la cabinetul acestuia pe când era senator. În ce priveşte vizita lui Biden la Bucureşti, din octombrie 2009, este de semnalat că, dincolo de obiectivul ei referitor la instalarea scutului anti-rachetă pe teritoriul României – problemă ce fusese deja tranşată la nivel de experţi militari şi între diplomaţii de rang înalt din cele două ţări -, ea a avut loc cu doar o lună înaintea prezidenţialelor din România, ceea ce reprezintă un fapt neobişnuit în politica SUA, dar atestă un interes major din partea lor pentru evenimentul respectiv, mai precis pentru finalul alegerilor.

Cu alte cuvinte, între Băsescu – un aliat necondiţionat doar al Washingtonului, cu ieşiri colţuroase la adresa Parisului sau a Romei, şi chiar a Berlinului – şi Geoană, un filoamerican, despre care, la revenirea din postul din Washington, se spunea că este al doilea ambasador al SUA în România, dar şi un european pragmatic, preocupat şi de relaţiile cu vecinii din apropierea imediată, Gitenstein dădea un semnal deloc voalat în favoarea primului. Din această perspectivă, el a speculat la maximum posibilele idei ale lui Geoană în ce priveşte realizarea unor relaţii normale cu Rusia, o temă ce preocupă mereu SUA, indiferent că este vorba de raporturile lor directe sau ale aliaţilor.

Publicitate

4 răspunsuri sa “WIKILEAKS:MARK GITENSTEIN AMBASADORUL USA,SUSTINATORUL LUI BASESCU IMPOTRIVA LUI GEOANA LA ALEGERILE PREZIDENTIALE DIN 2009!”

  1. supravietuitor 5 septembrie 2011 la 6:44 am #

    Din cate-mi amintesc, ambasadorul SUA n-a ascuns ca il simpatizeaza pe Basescu.Insa nu el l-a ajutat sa castige alegerile, oare nu aflam de la Wikileaks despre fraudarea alegerilor din Romania?

    Apreciază

  2. octavpelin 5 septembrie 2011 la 10:07 am #

    Gabi,multumesc pentru ping,o saptamana faina!

    Apreciază

Trackbacks/Pingbacks

  1. Ministerul Fondurilor Europene si alte chestii portocalii « Supravietuitor's Blog - 5 septembrie 2011

    […] Tavi.WIKILEAKS:MARK GITENSTEIN AMBASADORUL USA,SUSTINATORUL LUI BASESCU IMPOTRIVA LUI GEOANA LA ALEG… Like this:LikeBe the first to like this post. […]

    Apreciază

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: