Arhiva | 7:36 pm

REMEMBER:6 SEPTEMBRIE 1940:ABDICAREA MAJESTATII SALE REGELE CAROL II-LEA!

6 sept.

Carol al II-lea

Regele Carol al II-lea
(n.1893 – d.1953)
Cel mai controversat dintre cei patru Regi ai Romaniei este, fara indoiala, Carol al II-lea. Foarte multi au vazut in el principalul vinovat pentru dezmembrarea statului roman la inceputul celui de al doilea razboi mondial. Carol al II-lea a instaurat prima dictatura din Romania secolului al XX-lea. Viata lui aventuroasa a fost criticata de catre toti contemporanii sai, indignandu-i pana si pe cei mai loiali sustinatori ai monarhiei.

Fiu al Principelui Mostenitor Ferdinand si al Principesei Maria, Carol s-a nascut in anul 1893, pe 3 octombrie, la Sinaia, fiind primul Rege din dinastia de Hohenzollern nascut in Romania, botezat conform constitutiei, in religia ortodoxa. Mama lui il descria ca pe un „copil frumos, cu bucle aurii”. De educatia lui s-a ocupat insusi Regele Carol I, pentru a-i asigura pregatirea necesara unui viitor suveran. Principele Carol s-a dovedit a fi un tanar inteligent si sarguincios, cu o personalitate debordanta.

Problemele nu au intarziat, insa, sa apara. Odata cu accederea la tron a tatalui sau, Regele Ferdinand, Carol devenea, la 21 de ani, mostenitorul direct al tronului Romaniei. Tot la aceasta varsta, el devenea si senator de drept in Parlamentul Romaniei. In timpul Primului Razboi Mondial, in 1918, cand intreg guvernul si Casa Regala erau in refugiu la Iasi, Carol a parasit garnizoana in care se afla, fugind la Odessa, impreuna cu iubita lui, Ioana (Zizi) Lambrino, fiica unui maior din anturajul curtii. Acolo cei doi s-au casatorit pe ascuns. Inevitabil, un imens scandal s-a iscat. Carol a fost trimis in „arest” la Manastirea Horaita-Neamt, iar casatoria a fost ulterior anulata de catre Tribunalul Ilfov. Cu toate acestea, Carol a continuat sa se intalneasca cu iubita lui, astfel ca, in 1920, Ioana Lambrino a ramas insarcinata. In 1920 se nastea Mircea, fiul nelegitim al lui Carol. Toate acestea au dus la trimiterea lui Carol intr-o lunga calatorie in jurul lumii, pentru a o uita pe Ioana Lambrino.

In 1921, Carol a cunoscut-o pe Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sa se casatoreasca in acelasi an. Pe 25 octombrie 1921, se nastea Mihai, viitorul Rege al Romaniei. Nasterea copilului a marcat starea de sanatate a principesei Elena, ceea ce a dus la o racire a relatiilor dintre cei doi. Intre timp, Carol avea sa o cunoasca pe Elena (Magda) Wolf Lupescu. Principele s-a indragostit foarte puternic de ea, Elena Lupescu reusind sa-l domine practic toata viata. Un al doilea scandal avea sa se declanseze atunci cand Carol a fugit impreuna cu amanta sa la Paris, renuntand din nou la drepturile sale de mostenitor al Coroanei. De data aceasta, Regele Ferdinand l-a indepartat din Familia Regala, desemnandu-l ca mostenitor pe nevarstnicul sau nepot, Mihai.

In 1927 Regele Ferdinand s-a stins, tronul revenindu-i lui Mihai, tutelat de o Regenta. Insa pe fondul unei situatii politice interne instabile si al crizei mondiale, Carol s-a reintors in tara, pe 6 iunie 1930, inlaturandu-si fiul de pe tron si proclamandu-se Rege. Cu toate promisiunile solemne facute lui Iuliu Maniu, pe atunci prim-ministru, ca va inceta relatia cu Elena Lupescu, dupa numai putin timp, Carol isi readucea amanta inapoi.

Regele Carol al II-lea a domnit zece ani, intre 1930 si 1940. Acesti ani au fost marcati pe de-o parte de o crestere economica marcata, de o intensa dezvoltare culturala, iar pe de alta parte de o destramare a vietii politice democratice. Un rol insemnat in faramarea partidelor l-a avut si abilul joc politic al Regelui Carol al II-lea, care de la inceput avea sa-si manifeste tendintele autoritare. In plus, camarila care s-a format in jurul sau, camarila controlata de catre Elena Lupescu, a jucat un rol nefast in culisele scenei politice romanesti. In 1938, Regele Carol a dizolvat partidele politice, a abolit constitutia democratica din 1923 si a instaurat regimul de dictatura personala. Asumandu-si responsabilitati atat de extinse, Carol si-a pregatit practic, fara voia lui, propria abdicare. Lipsa de suport extern din parte aliatilor traditionali, Anglia si Franta, debutul razboiului mondial, si, in 1940, destramarea Romaniei Mari, prin ocuparea Basarabiei, de catre rusi, si a Transilvainei de nord-vest de catre Ungaria, au dus la erodarea completa a sprijinului politic pentru regimul lui Carol al II-lea. Pe fondul tulburarilor interne, el este nevoit sa abdice, in 6 septembrie 1940, lasand tronul fiului sau, Mihai, iar puterile dictatoriale generalului Ion Antonescu.


Doi ani mai târziu, în anul 1940, forţat de presiunea politică a Uniunii Sovietice, Germaniei hitleriste, Bulgariei şi a Ungariei horthyste să cedeze părţi din teritoriul României Întregite, Carol a fost obligat să abdice în favoarea administraţiei pro-germană a generalului Ion Antonescu, în favoarea fiului său Mihai, stabilindu-se în final în Portugalia. Carol şi Elena Lupescu s-au căsătorit la Rio de Janeiro, Brazilia, pe 3 iunie 1947, transformând-o pe aceasta în Prinţesa Elena de Hohenzollern.

Carol a rămas în exil tot restul vieţii sale. Se pare că atât în timpul celui de-al doilea război mondial cât şi în perioada post-belică, Carol a făcut anumite încercări de a-şi recupera tronul, dar nu a avut nici un sprijin politic intern sau extern. Carol a murit în Portugalia, fiind îngropat la capela Regilor Portugaliei din Estoril, iar în 2003 rămăşiţele sale au fost aduse în România, fiind reînhumat la Mănăstirea Curtea de Argeş, în afara bisericii în care se odihnesc regii României. Regele Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de Principesa Margareta şi Principele Radu.

AFP: FOSTUL PREMIER ISLANDEZ GEIR HAARDE,JUDECAT PENTRU RESPONSABILITATEA SA FATA DE CRAHUL SISTEMULUI FINANCIAR DIN 2008!,URMEAZA TRAIAN BASESCU?!

6 sept.

Fostul premier al Islandei, judecat pentru prăbuşirea financiară a ţării

Fostul premier islandez Geir Haarde a compărut luni la Reykjavik în faţa unui tribunal special pentru responsabilitatea sa în prăbuşirea sistemului financiar al Islandei în 2008, când era şef al guvernului, relatează AFP.

Îmbrăcat într-un costum de culoare închisă şi cu cravată albastră, Haarde (60 de ani) a sosit, împreună cu soţia sa, la Casa de cultură, aleasă pentru a găzdui Landsdomur, singura instanţă abilitată să judece miniştri sau foşti miniştri.

După două ore şi jumătate de audieri consacrate unei cereri de abandonare a urmăririlor în justiţie, depusă de apărare, Landsdomur, care n-a mai fost convocată până la acest caz, a amânat dezbaterile. Ea trebuie să emită o decizie privind continuarea sau nu a procedurii în următoarele săptămâni, nefiind însă precizată data.

În baza deciziei Parlamentului, Haarde este singurul responsabil politic islandez care compare în faţa justiţiei pentru o eventuală responsabilitate în criza financiară care a dus la prăbuşirea marilor bănci islandeze.

Pentru avocaţii săi, aceasta reprezintă ”absenţa egalităţii în faţa legii”, potrivit unui document transmis prin telefon agenţiei franceze de presă. ”Inculpând doar o singură persoană, pe baza unor criterii arbitrare, fără o bază obiectivă sau un motiv legal, credem că Parlamentul a încălcat Constituţia islandeză, care prevede egalitatea în faţa legii”, indică apărarea. Ea aminteşte că o comisie parlamentară însărcinată cu stabilirea responsabilităţilor individuale ale membrilor guvernului a propus de fapt ”inculparea a patru persoane”.

Într-o declaraţie pentru AFP în luna iulie, Haarde califica procesul său drept ”o farsă politică pusă în scenă de vechi inamici politici”.

Economia Islandei ar putea înregistra în acest an o creştere între 2,5% şi 3,1%, după scăderi dramatice în anii precedenţi.

În urmă cu aproximativ o lună, analiştii şi-au modificat prognozele pentru acest an, de la 2,3% cât se anticipa în luna aprilie.

Economia acestei insule vulcanice cu o populaţie de aproximativ 320.000 de locuitori, serios afectată ca urmare a prăbuşirii băncilor sale în octombrie 2008, va fi susţinută printr-o creştere a consumului familiilor şi a investiţiilor, în ciuda reducerii cheltuielilor publice, reiese din noile previziuni ale Oficiului naţional de statistică de la Reykjavík.

“Creşterea economică din 2011 şi din cursul perioadei previzionate (până în 2016) va fi trasă în sus de majorarea investiţiilor şi consumului. Excedentul comercial se va situa la o cotă ridicată deoarece coroana islandeză va rămâne slabă”, se arată într-un comunicat al institutului de statistic din Islanda.

Economia islandeză a alternat perioadele pozitive cu cele negative după ce a reuşit să iasă din recesiune, în trimestrul al treilea din 2010. În trimestrul următor, PIB s-a diminuat cu 1,5%, dar a crescut apoi cu 2% în primul trimestru din 2011.

Sistemul bancar islandez, disproporţionat în raport cu restul economiei, s-a prăbuşit dramatic în octombrie 2008 ca urmare a crizei financiare mondiale, fapt ce a determinat intervenţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi o criză profundă într-o ţară ce se aflase până în acel moment în plin boom economic.

Dar apocalipsa economică atât de temută de islandezi nu s-a produs. Recesiunea s-a limitat la aproximativ 7 la sută în 2009 şi 3,5 la sută în 2010, iar FMI a salutat în luna iunie “progresele considerabile” înregistrate de Islanda, motiv pentru a debloca un ajutor suplimentar în valoare de 155 de milioane de euro acordat acestei ţări.

Semn al ameliorării situaţiei economice, Reykjavíkul a reuşit la începutul lunii iunie să atragă, după cum dorea, un miliard de dolari (circa 690 de milioane de euro) de pe pieţele financiare, primul său împrumut direct după declanşarea crizei. Următorul obiectiv îl reprezintă ridicarea controlului capitalurilor, măsură pusă în aplicare pentru a apăra coroana islandeză.

MEDIAFAX:THOMAS HAMMARBERG,COMISARUL CoE PENTRU DREPTURILE OMULUI:VA PUBLICA PROBE PRIVIND INCHISOAREA CIA IN ROMANIA!

6 sept.

Comisarul CoE pentru Drepturile Omului anunţă că va publica probe privind închisoarea CIA în România.

Comisarul CoE pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, anunţă, într-o declaraţie remisă, luni seară, agenţiei MEDIAFAX, că în numele transparenţei va face publice documente care să susţină concluzia sa potrivit căreia în România a existat, din septembrie 2003, o închisoare secretă a CIA.

Thomas Hammarberg se declară încurajat de faptul că articolul pe care l-a publicat luni referitor la cooperarea europeană cu CIA „a generat un asemenea interes în România”.

„Grave încălcări ale drepturilor omului au fost comise în cursul operaţiunilor de combatere a terorismului care au urmat atacurilor de la 11 septembrie. Este crucial ca aceste abuzuri să fie pe deplin investigate şi să se stabilească cei răspunzători. România are rolul ei de jucat”, spune Hammarberg într-o declaraţie pentru MEDIAFAX.

Comisarul CoE spune că în contextul apropiatei marcări a zece ani de la atacurile comise la 11 septembrie, a făcut o trecere în revistă a tuturor informaţiilor existente despre extrădările extraordinare, detenţiile secrete şi interogatoriile CIA în Europa.

Hammarberg spune în declaraţia citată că a revizuit descoperirile făcute de raportorul Dick Marty, că a studiat cu atenţie probele din anumite procese, în mod special pe cele depuse de avocaţi ai unora dintre deţiunuţii CIA şi că a studiat date ale unor companii aeriene şi documente oficiale făcute publice în SUA în baza legii liberului acces la informaţii, precum şi informaţiile apărute în presă sau publicate de diferite ONG-uri sau surse din cadrul CIA.

„Pe baza acestui corp substanţial de probe am ajuns la concluzia că o închisoare secretă a CIA a existat în România, de la începutul lui septembrie 2003. Avioane CIA folosite la extrădări au aterizat de mai multe ori la Bucureşti timp de peste doi ani, perioadă care a coincis cu transferurile de deţinuţi CIA”, spune Hammarberg.

El menţionează că a alăturat anumite „elemente factuale”, fiind însă necesară o investigaţie la nivel de procuror.

„Pur şi simplu am pus alături cele mai evidente elemente factuale, dar nu sunt procuror. Ceea ce trebuie este o investigaţie la nivel de procuror, aşa cum s-a întâmplat în Lituania şi Polonia. În interesul transparenţei şi pentru a ajuta la a duce acest proces mai departe, voi face publice materiale relevante care să susţină concluziile mele”, conchide Hammarberg.

Hammarberg notează într-un comentariu publicat luni că România a deschis un centru de detenţie clandestin al CIA lângă Bucureşti, la 23 septembrie 2003, operaţiunile agenţiei americane în ţara noastră continuând apoi mai bine de doi ani.

„Un centru de detenţie clandestin al CIA a fost deschis lângă Bucureşti, la 23 septembrie 2003, imediat după închiderea facilităţii din Polonia. Este cunoscut faptul că cel puţin un deţinut important a fost transferat direct pe aeroportul Băneasa, la miezul nopţii. Operaţiunile CIA au continuat apoi în România mai bine de doi ani”, scrie Hammarberg în comentariul publicat luni.

El spune că, „din păcate, autorităţile române au demonstrat puţină voinţă reală de a descoperi adevărul despre ceea ce s-a întâmplat pe teritoriul României”.

Oficialul CoE notează că singurul răspuns oficial a fost o negare, susţinută de o comisie din Senat care a respins toate acuzaţiile.

Thomas Hammarberg, comisarul CoE pentru Drepturile Omului, a denunţat, joi, „delictele” comise de state europene în campania de combatere a terorismului lansată după 11 septembrie 2001, referindu-se la colaborarea cu CIA pentru transferul suspecţilor de terorism.

Într-un comunicat oficial al CoE, comisarul pentru Drepturile Omului a acuzat guverne europene că au ajutat Statele Unite să comită „nenumărate” infracţiuni în ultimi zece ani.

Colbie Caillat – Brighter Than The Sun

6 sept.

Brighter Than The Sun!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Country Sisters – The Ballad Of Sally Ann (2006)

6 sept.

The Ballad Of Sally Ann!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Country Sisters – Johnny Be Goode (2006)

6 sept.

Johnny Be Goode!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Country Sisters – Let’s Twist Again (2006)

6 sept.

Let’s Twist Again!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Country Sisters – Every Little Thing (2006)

6 sept.

Every Little Thing!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

LUNI,CETATENII DIN CODLEA AU CERUT DEMISIA EDILILOR ORASULUI CARE NU LE-AU DAT VOIE SA PARTICIPE LA SEDINTA PUBLICA!

6 sept.

Scandal la Codlea, unde localnicii nu au fost lăsaţi să participe la o şedinţa publica.


SEDINTA CONSILIULUI LOCAL CODLEA DIN 5 SEPTEMBRIE 2011-CRONICARUL CODLEANTV
IMAGINI NEEDITATE.


Oamenii din Codlea i-au pus pe fugă pe edilii din oraş. Aceştia s-au înfuriat la culme pentru că nu au fost lăsaţi să intre la o şedinţă publică a Consiliului Local, în cadrul căreia se discuta soarta spitalului desfiinţat luna trecută. Primarul a găsit şi o explicaţie absurdă pentru situaţie: n-ar fi fost loc pentru toată lumea în sală.

În timp ce afară mulţimea dădea în clocot, în sala de şedinţe consilierii îşi vedeau de treabă ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic şi discutau chiar situaţia spitalului din oraş, problema cea mai arzătoare pentru cetăţeni.

Până la urmă, câţiva cetăţeni au fost lăsaţi să intre şi consilierii au început imediat să plece din sală.

Redeschiderea spitalului din oraş este cerută de localnici încă de la începutul lunii august. Până acum, nu s-a întâmplat nimic concret în afară de discuţii.

Codlenii sunt decişi să meargă mai departe cu protestele, până când spitalul îşi va deschide din nou porţile.

NEPOATA GIZELLEI VASS,ANDREEA PAUL VASS CONTINUA SA SCOATA PORUMBEI „:LA RTV,SE CONSIDERA A DOUA MARGARET THACHER DI’ ZALAU!

6 sept.

Andreea Paul Vass: Voi fi un model de urmat.

Andreea Paul Vass se consideră un viitor model de urmat. Declaraţia, deloc lipsită de modestie, a fost făcută de consiliera premierului Emil Boc la emisiunea Ultima oră de la Realitatea TV, atunci când a fost întrebată dacă se consideră o a doua Margaret Thatcher, a PDL-ului.

„Eu nu sunt adepta modelelor. Am convingerea că Andreea Paul Vass va fi la un moment dat un model şi el nu trebuie să se suprapună pentru că nu are cum să se suprapună unei personalităţi într-o perioadă istorică caracterizată de cu totul şi cu totul alte probleme decât cele pe care le avem acum de gestionat”, a spus Vass.

EMIL BASESCU SAU TRAIAN BOC:INCEP POMENILE ELECTORALE

6 sept.

Salariile bugetarilor ar putea să nu crească anul viitor.

Majorarea salariilor pentru bugetari anul viitor va depinde strict de resursele bugetare și nu vor fi lansate promisiuni în acest sens dacă nu există perspectiva unei creșteri economice de 3,5%, a declarat premierul Emil Boc.

El a precizat că, în luna octombrie, împreună cu experții Comisiei Europene va fi realizată prognoza pe baza căreia vor fi stabilite proiecțiile bugetare pentru anul viitor, inclusiv din punct de vedere salarial, potrivit Mediafax.

„Dacă vom avea perspectivele respectării indicatorilor macroeconomici, așa cum sunt astăzi, de 3,5% creștere economică în 2012, putem discuta de o perspectivă mai optimistă la Legea salarizării. Dacă aceste lucruri însă nu se vor confirma, nu vom avea lucruri noi, dar nu se va pune problema diminuării drepturilor existente. Ne vom întinde atât cât ne este și ne permite plapuma”, a spus Boc, luni seara, la postul public de televiziune.

Întrebat dacă această situație denotă că nu există în prezent nicio promisiune de mărire salarială necondiționată, șeful Guvernului a arătat că fără acoperire bugetară în creștere economică nu vor fi făcute promisiuni, chiar dacă anul viitor este unul electoral.

COTIDIANUL.ro:O ANALIZA LA RECE:FALIMENTUL FRUNZEI(CARPATHIAN GARDEN) LENUTA DI’PLESCOI!

6 sept.

2 milioane de români au preferat străinătatea, 1,2 milioane au ales “Carpathian garden”
Falimentul frunzei Elenei Udrea.

Statisticile oficiale sunt necruţătoare: costisitoarele campanii de promovare turistică lansate de Elena Udrea – inclusiv celebrul logo “Explore The Carpathian Garden” – nu au dat rezultate. Românii care-şi petrec vacanţele în străinătate sunt mult mai mulţi decât cei care aleg destinaţiile interne, iar numărul turiştilor străini este în continuare foarte mic.

În iulie, peste un milion de români şi-au făcut vacanţele în străinătate

Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii luni principalele repere turistice pentru luna iulie 2011. Datele nu sunt deloc încurajatoare, chiar dacă s-au înregistrat creşteri sensibile în ceea ce priveşte românii care au preferat destinaţiile interne şi străinii care au ales România.

Ceea ce se poate observa la o citire seacă a cifrelor confirmă trendul ultimilor ani: numărul românilor care în lunile de vară preferă destinaţiile externe este mult mai mare decât al celor care optează pentru petrecea vacanţelor în ţară. Astfel, în lunile iunie şi iulie 2011, un număr de 1.000.200, respectiv 1.096.100 de români au preferat vacanţe sau concedii în străinătate. În aceleaşi luni, destinaţiile interne au atras un număr de 529.300, respectiv 726.600 de români. Practic, în primele două luni de vară, numărul românilor care au ales străinătatea a fost cu 840.400 mai mare decât al celor care au preferat România.

Şi în ultimii ani (cel puţin din 2006 de când sunt disponibile statisticile INS – n.a.) în permanenţă numărul românilor care au preferat destinaţiile externe a fost mai mare decât al celor care au preferat destinaţiile interne. Numai că, în perioada 2006-2008, sumele alocate de la buget pentru turism au fost net inferioare celor din ultimii trei ani (adică din momentul în care Elena Udrea a preluat ministerul), iar promovarea turismului românesc – atât la nivel intern cât şi extern – a beneficiat de sume astronomice între 2009 şi 2011 în raport cu perioada anterioară. După cum se vede, promovarea turistică la nivel intern nu a dat rezultatele scontate, nu i-a convins pe români să-şi petreacă vacanţele în România.

760.000 de înnoptări mai puţine

Chiar dacă faţă de lunile iunie şi iulie ale anului 2010, în lunile similare din 2011 avem o creştere medie de cca 20% a numărul turiştilor români care au ales destinaţii interne, nu s-a atins încă vârful de afluenţă înregistrat în 2008. Iar dacă aplicăm un alt criteriu statistic – cel al înnoptărilor (specialiştii susţin că acest criteriu este practic barometrul privind turismul – n.a.) -, atunci diferenţa este uriaşă. La criteriul turiştilor înregistraţi în unităţile de cazare, avem în primele luni de vară din 2008 cu 45.900 de turişti mai mulţi decât în lunile similare din 2011. Dacă apelăm la criteriul cel mai des utilizat de specialiştii din turism, în iunie şi iulie 2008 avem cu 759.400 (!!!) mai multe înnoptări faţă de 2011, lunile iunie şi iulie.

Faptul că între 2008 şi 2011 avem o diferenţă de 759.400 de înoptări şi doar 45.900 de turişti în plus în 2008 faţă de 2011 poate genera unele suspiciuni în ceea ce priveşte datele oferite de INS. De altfel, doi consultanţi pe problemele de turism contactaţi de cotidianul.ro ne-au declarat că au “încredere limitată” în comunicatele INS.

Străinii nu prea răspund chemărilor Elenei Udrea

La capitolul turişti străini nu stăm deloc pe roze. 157.100 au venit în luna iunie, 166.700 în luna iulie. Numeric (conform INS), ei sunt mai mulţi decât în 2010, dar sub numărul celor veniţi în 2007, când în luna iunie au fost 166.700, iar în luna iulie, 183.200. Dacă la noi în primele două luni de vară din 2011 au venit deci 323.800 de turişti străini, în perioada similară Bulgaria a avut doar pe litoral peste 2 milioane, Grecia – 6 milioane, iar Turcia – 9 milioane.

Vocea specialistului: Turiştii străini aduc banii proaspeţi

Alin Burcea, patronul uneia dintre primele mari agenţii de turism înfiinţate în România postdecembristă, a răspuns la două întrebări puse de cotidianul.ro

De ce numărul turiştilor români care preferă destinaţiile externe este mai mare decât al celor care aleg destinaţiile interne?

Alin Burcea: Dispariţia barierelor privind viza, ieftinirea biletelor de avion low cost, oferta relativ modestă din România determină acest fenomen.

Care este raportul ideal pentru turismul unui stat: un număr mai mare de turişti străini în structurile de cazare sau un număr mai mare de turişti autohtoni în structurile de cazare?

Alin Burcea: Evident, pentru un stat este mai bine să aducă mai mulţi turişti străini. Sunt bani “proaspeţi” care intră în ţară. Turiştii autohtoni care se “plimbă” în ţară, practic, circulă aceiaşi bani.

Cotidianul.ro vă prezintă statisticile lunilor iunie şi iulie din ultimii 6 ani

Turişti români înregistraţi în structuri de cazare din România

An iunie – iulie alocaţii bugetare pt. turism

2011: 529.300 – 726.600 256 milioane lei

2010: 445.100 – 589.100 216 milioane lei

2009: 476.300 – 667.400 370 milioane lei

2008: 557.000 – 744.800 30 milioane lei

2007: 549.004 – 697.400 33 milioane lei

2006: 445.200 – 632.200 19 milioane lei

Înnoptările turiştilor români în România

An iunie – iulie

2011: 1.527.700 – 2.323.400

2010: 1.509.300 – 1.798.400

2009: 1.603.900 – 2.442.700

2008: 1.775.100 – 2.835.400

2007: 1.782.000 – 2.775.500

2006: 1.497.300 – 2.517.600

Turişti români plecaţi în străinătate

An iunie – iulie

2011: 1.000.200 – 1.096.100

2010: 951.300 – 1.045.400

2009: 1.134.700 – 1.174.300

2008: 1.088.300 – 1.378.000

2007: 983.000 – 1.160.500

Turişti străini înregistraţi în structuri de cazare din România

An iunie – iulie

2011: 157.100 – 166.700

2010: 138.500 – 144.100

2009: 133.300 – 134.800

2008: 149.600 – 162.700

2007: 166.700 – 183.200

2006: 144.000 – 161.600

Înnoptările turiştilor străini în România

An iunie – iulie

2011: 321.900 – 346.600

2010: 286.200 – 309.200

2009: 275.500 – 285.800

2008: 353.400 – 387.400

2007: 394.600 – 468.800

2006: 353.600 – 423.000

%d blogeri au apreciat: