Arhiva | 7:36 pm

REMEMBER:6 SEPTEMBRIE 1940:ABDICAREA MAJESTATII SALE REGELE CAROL II-LEA!

6 sept.

Carol al II-lea

Regele Carol al II-lea
(n.1893 – d.1953)
Cel mai controversat dintre cei patru Regi ai Romaniei este, fara indoiala, Carol al II-lea. Foarte multi au vazut in el principalul vinovat pentru dezmembrarea statului roman la inceputul celui de al doilea razboi mondial. Carol al II-lea a instaurat prima dictatura din Romania secolului al XX-lea. Viata lui aventuroasa a fost criticata de catre toti contemporanii sai, indignandu-i pana si pe cei mai loiali sustinatori ai monarhiei.

Fiu al Principelui Mostenitor Ferdinand si al Principesei Maria, Carol s-a nascut in anul 1893, pe 3 octombrie, la Sinaia, fiind primul Rege din dinastia de Hohenzollern nascut in Romania, botezat conform constitutiei, in religia ortodoxa. Mama lui il descria ca pe un „copil frumos, cu bucle aurii”. De educatia lui s-a ocupat insusi Regele Carol I, pentru a-i asigura pregatirea necesara unui viitor suveran. Principele Carol s-a dovedit a fi un tanar inteligent si sarguincios, cu o personalitate debordanta.

Problemele nu au intarziat, insa, sa apara. Odata cu accederea la tron a tatalui sau, Regele Ferdinand, Carol devenea, la 21 de ani, mostenitorul direct al tronului Romaniei. Tot la aceasta varsta, el devenea si senator de drept in Parlamentul Romaniei. In timpul Primului Razboi Mondial, in 1918, cand intreg guvernul si Casa Regala erau in refugiu la Iasi, Carol a parasit garnizoana in care se afla, fugind la Odessa, impreuna cu iubita lui, Ioana (Zizi) Lambrino, fiica unui maior din anturajul curtii. Acolo cei doi s-au casatorit pe ascuns. Inevitabil, un imens scandal s-a iscat. Carol a fost trimis in „arest” la Manastirea Horaita-Neamt, iar casatoria a fost ulterior anulata de catre Tribunalul Ilfov. Cu toate acestea, Carol a continuat sa se intalneasca cu iubita lui, astfel ca, in 1920, Ioana Lambrino a ramas insarcinata. In 1920 se nastea Mircea, fiul nelegitim al lui Carol. Toate acestea au dus la trimiterea lui Carol intr-o lunga calatorie in jurul lumii, pentru a o uita pe Ioana Lambrino.

In 1921, Carol a cunoscut-o pe Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau sa se casatoreasca in acelasi an. Pe 25 octombrie 1921, se nastea Mihai, viitorul Rege al Romaniei. Nasterea copilului a marcat starea de sanatate a principesei Elena, ceea ce a dus la o racire a relatiilor dintre cei doi. Intre timp, Carol avea sa o cunoasca pe Elena (Magda) Wolf Lupescu. Principele s-a indragostit foarte puternic de ea, Elena Lupescu reusind sa-l domine practic toata viata. Un al doilea scandal avea sa se declanseze atunci cand Carol a fugit impreuna cu amanta sa la Paris, renuntand din nou la drepturile sale de mostenitor al Coroanei. De data aceasta, Regele Ferdinand l-a indepartat din Familia Regala, desemnandu-l ca mostenitor pe nevarstnicul sau nepot, Mihai.

In 1927 Regele Ferdinand s-a stins, tronul revenindu-i lui Mihai, tutelat de o Regenta. Insa pe fondul unei situatii politice interne instabile si al crizei mondiale, Carol s-a reintors in tara, pe 6 iunie 1930, inlaturandu-si fiul de pe tron si proclamandu-se Rege. Cu toate promisiunile solemne facute lui Iuliu Maniu, pe atunci prim-ministru, ca va inceta relatia cu Elena Lupescu, dupa numai putin timp, Carol isi readucea amanta inapoi.

Regele Carol al II-lea a domnit zece ani, intre 1930 si 1940. Acesti ani au fost marcati pe de-o parte de o crestere economica marcata, de o intensa dezvoltare culturala, iar pe de alta parte de o destramare a vietii politice democratice. Un rol insemnat in faramarea partidelor l-a avut si abilul joc politic al Regelui Carol al II-lea, care de la inceput avea sa-si manifeste tendintele autoritare. In plus, camarila care s-a format in jurul sau, camarila controlata de catre Elena Lupescu, a jucat un rol nefast in culisele scenei politice romanesti. In 1938, Regele Carol a dizolvat partidele politice, a abolit constitutia democratica din 1923 si a instaurat regimul de dictatura personala. Asumandu-si responsabilitati atat de extinse, Carol si-a pregatit practic, fara voia lui, propria abdicare. Lipsa de suport extern din parte aliatilor traditionali, Anglia si Franta, debutul razboiului mondial, si, in 1940, destramarea Romaniei Mari, prin ocuparea Basarabiei, de catre rusi, si a Transilvainei de nord-vest de catre Ungaria, au dus la erodarea completa a sprijinului politic pentru regimul lui Carol al II-lea. Pe fondul tulburarilor interne, el este nevoit sa abdice, in 6 septembrie 1940, lasand tronul fiului sau, Mihai, iar puterile dictatoriale generalului Ion Antonescu.


Doi ani mai târziu, în anul 1940, forţat de presiunea politică a Uniunii Sovietice, Germaniei hitleriste, Bulgariei şi a Ungariei horthyste să cedeze părţi din teritoriul României Întregite, Carol a fost obligat să abdice în favoarea administraţiei pro-germană a generalului Ion Antonescu, în favoarea fiului său Mihai, stabilindu-se în final în Portugalia. Carol şi Elena Lupescu s-au căsătorit la Rio de Janeiro, Brazilia, pe 3 iunie 1947, transformând-o pe aceasta în Prinţesa Elena de Hohenzollern.

Carol a rămas în exil tot restul vieţii sale. Se pare că atât în timpul celui de-al doilea război mondial cât şi în perioada post-belică, Carol a făcut anumite încercări de a-şi recupera tronul, dar nu a avut nici un sprijin politic intern sau extern. Carol a murit în Portugalia, fiind îngropat la capela Regilor Portugaliei din Estoril, iar în 2003 rămăşiţele sale au fost aduse în România, fiind reînhumat la Mănăstirea Curtea de Argeş, în afara bisericii în care se odihnesc regii României. Regele Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de Principesa Margareta şi Principele Radu.

AFP: FOSTUL PREMIER ISLANDEZ GEIR HAARDE,JUDECAT PENTRU RESPONSABILITATEA SA FATA DE CRAHUL SISTEMULUI FINANCIAR DIN 2008!,URMEAZA TRAIAN BASESCU?!

6 sept.

Fostul premier al Islandei, judecat pentru prăbuşirea financiară a ţării

Fostul premier islandez Geir Haarde a compărut luni la Reykjavik în faţa unui tribunal special pentru responsabilitatea sa în prăbuşirea sistemului financiar al Islandei în 2008, când era şef al guvernului, relatează AFP.

Îmbrăcat într-un costum de culoare închisă şi cu cravată albastră, Haarde (60 de ani) a sosit, împreună cu soţia sa, la Casa de cultură, aleasă pentru a găzdui Landsdomur, singura instanţă abilitată să judece miniştri sau foşti miniştri.

După două ore şi jumătate de audieri consacrate unei cereri de abandonare a urmăririlor în justiţie, depusă de apărare, Landsdomur, care n-a mai fost convocată până la acest caz, a amânat dezbaterile. Ea trebuie să emită o decizie privind continuarea sau nu a procedurii în următoarele săptămâni, nefiind însă precizată data.

În baza deciziei Parlamentului, Haarde este singurul responsabil politic islandez care compare în faţa justiţiei pentru o eventuală responsabilitate în criza financiară care a dus la prăbuşirea marilor bănci islandeze.

Pentru avocaţii săi, aceasta reprezintă ”absenţa egalităţii în faţa legii”, potrivit unui document transmis prin telefon agenţiei franceze de presă. ”Inculpând doar o singură persoană, pe baza unor criterii arbitrare, fără o bază obiectivă sau un motiv legal, credem că Parlamentul a încălcat Constituţia islandeză, care prevede egalitatea în faţa legii”, indică apărarea. Ea aminteşte că o comisie parlamentară însărcinată cu stabilirea responsabilităţilor individuale ale membrilor guvernului a propus de fapt ”inculparea a patru persoane”.

Într-o declaraţie pentru AFP în luna iulie, Haarde califica procesul său drept ”o farsă politică pusă în scenă de vechi inamici politici”.

Economia Islandei ar putea înregistra în acest an o creştere între 2,5% şi 3,1%, după scăderi dramatice în anii precedenţi.

În urmă cu aproximativ o lună, analiştii şi-au modificat prognozele pentru acest an, de la 2,3% cât se anticipa în luna aprilie.

Economia acestei insule vulcanice cu o populaţie de aproximativ 320.000 de locuitori, serios afectată ca urmare a prăbuşirii băncilor sale în octombrie 2008, va fi susţinută printr-o creştere a consumului familiilor şi a investiţiilor, în ciuda reducerii cheltuielilor publice, reiese din noile previziuni ale Oficiului naţional de statistică de la Reykjavík.

“Creşterea economică din 2011 şi din cursul perioadei previzionate (până în 2016) va fi trasă în sus de majorarea investiţiilor şi consumului. Excedentul comercial se va situa la o cotă ridicată deoarece coroana islandeză va rămâne slabă”, se arată într-un comunicat al institutului de statistic din Islanda.

Economia islandeză a alternat perioadele pozitive cu cele negative după ce a reuşit să iasă din recesiune, în trimestrul al treilea din 2010. În trimestrul următor, PIB s-a diminuat cu 1,5%, dar a crescut apoi cu 2% în primul trimestru din 2011.

Sistemul bancar islandez, disproporţionat în raport cu restul economiei, s-a prăbuşit dramatic în octombrie 2008 ca urmare a crizei financiare mondiale, fapt ce a determinat intervenţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi o criză profundă într-o ţară ce se aflase până în acel moment în plin boom economic.

Dar apocalipsa economică atât de temută de islandezi nu s-a produs. Recesiunea s-a limitat la aproximativ 7 la sută în 2009 şi 3,5 la sută în 2010, iar FMI a salutat în luna iunie “progresele considerabile” înregistrate de Islanda, motiv pentru a debloca un ajutor suplimentar în valoare de 155 de milioane de euro acordat acestei ţări.

Semn al ameliorării situaţiei economice, Reykjavíkul a reuşit la începutul lunii iunie să atragă, după cum dorea, un miliard de dolari (circa 690 de milioane de euro) de pe pieţele financiare, primul său împrumut direct după declanşarea crizei. Următorul obiectiv îl reprezintă ridicarea controlului capitalurilor, măsură pusă în aplicare pentru a apăra coroana islandeză.

MEDIAFAX:THOMAS HAMMARBERG,COMISARUL CoE PENTRU DREPTURILE OMULUI:VA PUBLICA PROBE PRIVIND INCHISOAREA CIA IN ROMANIA!

6 sept.

Comisarul CoE pentru Drepturile Omului anunţă că va publica probe privind închisoarea CIA în România.

Comisarul CoE pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, anunţă, într-o declaraţie remisă, luni seară, agenţiei MEDIAFAX, că în numele transparenţei va face publice documente care să susţină concluzia sa potrivit căreia în România a existat, din septembrie 2003, o închisoare secretă a CIA.

Thomas Hammarberg se declară încurajat de faptul că articolul pe care l-a publicat luni referitor la cooperarea europeană cu CIA „a generat un asemenea interes în România”.

„Grave încălcări ale drepturilor omului au fost comise în cursul operaţiunilor de combatere a terorismului care au urmat atacurilor de la 11 septembrie. Este crucial ca aceste abuzuri să fie pe deplin investigate şi să se stabilească cei răspunzători. România are rolul ei de jucat”, spune Hammarberg într-o declaraţie pentru MEDIAFAX.

Comisarul CoE spune că în contextul apropiatei marcări a zece ani de la atacurile comise la 11 septembrie, a făcut o trecere în revistă a tuturor informaţiilor existente despre extrădările extraordinare, detenţiile secrete şi interogatoriile CIA în Europa.

Hammarberg spune în declaraţia citată că a revizuit descoperirile făcute de raportorul Dick Marty, că a studiat cu atenţie probele din anumite procese, în mod special pe cele depuse de avocaţi ai unora dintre deţiunuţii CIA şi că a studiat date ale unor companii aeriene şi documente oficiale făcute publice în SUA în baza legii liberului acces la informaţii, precum şi informaţiile apărute în presă sau publicate de diferite ONG-uri sau surse din cadrul CIA.

„Pe baza acestui corp substanţial de probe am ajuns la concluzia că o închisoare secretă a CIA a existat în România, de la începutul lui septembrie 2003. Avioane CIA folosite la extrădări au aterizat de mai multe ori la Bucureşti timp de peste doi ani, perioadă care a coincis cu transferurile de deţinuţi CIA”, spune Hammarberg.

El menţionează că a alăturat anumite „elemente factuale”, fiind însă necesară o investigaţie la nivel de procuror.

„Pur şi simplu am pus alături cele mai evidente elemente factuale, dar nu sunt procuror. Ceea ce trebuie este o investigaţie la nivel de procuror, aşa cum s-a întâmplat în Lituania şi Polonia. În interesul transparenţei şi pentru a ajuta la a duce acest proces mai departe, voi face publice materiale relevante care să susţină concluziile mele”, conchide Hammarberg.

Hammarberg notează într-un comentariu publicat luni că România a deschis un centru de detenţie clandestin al CIA lângă Bucureşti, la 23 septembrie 2003, operaţiunile agenţiei americane în ţara noastră continuând apoi mai bine de doi ani.

„Un centru de detenţie clandestin al CIA a fost deschis lângă Bucureşti, la 23 septembrie 2003, imediat după închiderea facilităţii din Polonia. Este cunoscut faptul că cel puţin un deţinut important a fost transferat direct pe aeroportul Băneasa, la miezul nopţii. Operaţiunile CIA au continuat apoi în România mai bine de doi ani”, scrie Hammarberg în comentariul publicat luni.

El spune că, „din păcate, autorităţile române au demonstrat puţină voinţă reală de a descoperi adevărul despre ceea ce s-a întâmplat pe teritoriul României”.

Oficialul CoE notează că singurul răspuns oficial a fost o negare, susţinută de o comisie din Senat care a respins toate acuzaţiile.

Thomas Hammarberg, comisarul CoE pentru Drepturile Omului, a denunţat, joi, „delictele” comise de state europene în campania de combatere a terorismului lansată după 11 septembrie 2001, referindu-se la colaborarea cu CIA pentru transferul suspecţilor de terorism.

Într-un comunicat oficial al CoE, comisarul pentru Drepturile Omului a acuzat guverne europene că au ajutat Statele Unite să comită „nenumărate” infracţiuni în ultimi zece ani.

Colbie Caillat – Brighter Than The Sun

6 sept.

Brighter Than The Sun!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Country Sisters – The Ballad Of Sally Ann (2006)

6 sept.

The Ballad Of Sally Ann!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Country Sisters – Johnny Be Goode (2006)

6 sept.

Johnny Be Goode!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Country Sisters – Let’s Twist Again (2006)

6 sept.

Let’s Twist Again!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: