Arhiva | 11:31 am

AGERPRES:MARKO BELA(UDMR),A DECLARAT INTR-UN INTERVIU CA VREA SA DISUTE CU USL,INTRUCAT UDMR NU ESTE CRAMPONAT DE PUTERE!

8 sept.

Marko Bela: Opoziţia face o greşeală enormă crezând că pentru UDMR contează numai puterea .

Vicepremierul Marko Bela a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că opoziţia face o greşeală „enormă” crezând că pentru UDMR importante sunt numai puterea şi guvernarea, catalogând drept „infantile” afirmaţiile liderilor Uniunii Social Liberale (USL), care spun că, dacă UDMR nu va trăda acum puterea, atunci va rămâne în opoziţie.

Fostul preşedinte al UDMR susţine că deşi Uniunea a dovedit că este o formaţiune capabilă să facă alianţe cu partide care au diferite ideologii, esenţial este să existe nişte programe care să vizeze atât nevoile etnicilor maghiari, cât şi un interes naţional general.

În ceea ce priveşte proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, vicepremierul consideră că această decizie trebuie să fie asumată de întreaga coaliţie de guvernământ, ci nu să cadă exclusiv „pe umerii” ministrului Mediului şi celui al Culturii.

Marko Bela a mai vorbit şi despre priorităţile UDMR din actuala sesiune parlamentară, printre care se află şi adoptarea statutului minorităţilor naţionale. Liderul UDMR, care împlineşte joi 60 de ani, a vorbit şi despre „menirea” sa iniţială, aceea de poet, subliniind că în ultima vreme scrie din ce în ce mai multe poezii.

AGERPRES: Sunteţi parte a coaliţiei de guvernământ. USL spune că vă ”lasă uşa deschisă” acum, dar dacă ei vor câştiga alegerile fără dvs, atunci veţi rămâne în opoziţie. Vă asumaţi riscul ca după 2012 să fiţi în opoziţie sau veţi negocia cu USL?
Marko Bela: Noi suntem priviţi ca o formaţiune politică care este capabilă să facă alianţe cu mai multe partide din Parlamentul României. Şi acest lucru este adevărat, fiindcă am fost în alianţe şi cu cei din actuala opoziţie, iar în acest moment suntem în alianţă cu PDL. Într-adevăr, din acest punct de vedere, UDMR este o formaţiune compatibilă cu mai multe ideologii şi cu mai multe partide, dar numai şi numai pe bază de programe. Când am făcut o coaliţie, atunci întotdeauna am avut un program, am avut scopuri pe care voiam să le realizăm, atât în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, cât şi în ceea ce priveşte o reformă de interes general în România. Deci, am făcut coaliţii cu alţii numai atunci când am văzut că avem şanse de a realiza anumite obiective, ci nu de dragul puterii. Cei din opoziţie, în acest moment, fac o greşeală majoră, după părerea mea, fiindcă cred, cel puţin din declaraţiile lor aşa reiese, că pentru UDMR contează numai puterea şi numai guvernarea şi că noi ne temem atât de mult de a fi în opoziţie, încât suntem gata să facem orice pentru a rămâne la putere. Nu este aşa! Dacă cineva citeşte atent declaraţiile partidelor de opoziţie, ale liderilor lor, va vedea că în afara unei ameninţări că dacă nu trădăm imediat aliaţii noştri, atunci nu ne vor mai lua la guvern după alegeri, ei nu pot să spună nimic despre rostul unei alianţe cu UDMR. Ce anume ar vrea să facă împreună cu UDMR, ce obiective ar putea să-şi realizeze UDMR, dacă se aliază cu ei? Deci, aceste ameninţări şi această ofertă că dacă nu trădăm, atunci o vom păţi, pentru mine sunt puţin infantile.

AGERPRES: A început sesiunea parlamentară. Pentru UDMR o prioritate o reprezintă adoptarea statutului minorităţilor. Se va realiza acest lucru în acest an, iar dacă nu, vă veţi retrage din coaliţie?
Marko Bela: Mie niciodată nu mi-a plăcut să vin cu ameninţări şi aş recomanda acest lucru şi colegilor mei din UDMR, fiindcă de obicei anumite ameninţări că dacă nu se realizează un anumit program, atunci părăsim coaliţia, sunt, aşa cum se spune, contraproductive, deci au un efect contrar şi irită aliaţii. Nici noi nu prea acceptăm dacă suntem abordaţi astfel. Dar este clar că o alianţă se bazează pe interese reciproce. Şi UDMR are de realizat obiective importante, şi partenerii noştri, şi dacă anumite obiective nu se realizează, atunci coaliţia nu-şi mai are rostul. În acest moment, preocuparea noastră trebuie să fie realizarea acestor obiective şi nu părăsirea coaliţiei. Nu se discută în acest moment în UDMR părăsirea coaliţiei, dar legea minorităţilor este un proiect important şi ar trebui să se realizeze cât mai repede.

AGERPRES: Vorbeaţi despre interese reciproce. Comasarea alegerilor şi reorganizarea administrativă par a fi priorităţi ale PDL. La masa coaliţiei, sunt aceste proiecte, alături de statutul minorităţilor, elemente de negocieri?
Marko Bela: Nici comasarea alegerilor, nici reorganizarea administrativă nu figurează în programul comun de guvernare şi nici în protocolul coaliţiei. Figurează regândirea sistemului electoral, respectiv, reorganizarea regiunilor de dezvoltare economică, dar reorganizarea administrativă, nicicum. În legătură cu comasarea alegerilor, noi nu avem nicio problemă, dimpotrivă. Practic, aşa cum văd, colegii din UDMR sunt de acord cu comasarea alegerilor şi pe motiv de economie de bani, de campanie, de energii, şi pe motiv că eventual rezultatele ar fi mai coerente, în cazul administraţiei locale, respectiv Parlamentului. Nici nu cred că aici ar fi vorba de un interes al PDL. Eu nu am reuşit să descopăr, până în momentul actual, de ce ar fi comasarea alegerilor interesul special al vreunui partid. Ori fiecare partid va avea un avantaj, ori fiecare va avea un dezavantaj din această comasare. Momentan, pot exista şi considerente aparte pentru fiecare partid, totuşi, după părerea mea, nu ar trebui să fie un motiv de litigii, de dispută. Pur şi simplu, într-adevăr avem destul de multe alegeri şi aşa. Aici, din punctul nostru de vedere, nu vedem probleme mari de principiu, sunt avantaje şi dezavantaje dacă le comasăm şi nu avem niciun fel de divergenţă cu partenerii noştri. În schimb, în legătură cu regionalizarea, acolo noi nu am fost de acord cu cele opt regiuni, nici în varianta opt plus doi, care este mai bună, dar nu este satisfăcătoare. Putem discuta în continuare problema reorganizării administrativ teritoriale, dar nu văd cum am putea fi de acord cu ideea celor opt regiuni. Nici interesele speciale ale maghiarilor, recunosc acest lucru, nu coincid cu acest proiect de opt regiuni mamut. Sincer, făcând abstracţie de la problema maghiară, nici nu cred că cele opt regiuni ca judeţe ar funcţiona foarte bine. După părerea mea, în timp ce actualele judeţe sunt prea mici pentru anumite strategii de perspectivă, cele opt ar fi prea mari. Soluţia, de fapt, în perspectivă, ar trebui să fie între cele două variante.

AGERPRES: A pierdut UDMR la capitolul imagine, ca urmare a măsurilor de austeritate asumate de Guvern?
Marko Bela: Cu toţii am pierdut, după părerea mea. Eu însumi am simţit schimbarea atmosferei în jurul nostru după ce am luat nişte măsuri foarte dureroase şi trebuie să fim conştienţi de acest lucru. În schimb, eu cred că, pe de-o parte, aceste măsuri totuşi îşi vor avea efectul pozitiv şi acest lucru, încet-încet, se va simţi. Cel puţin sper foarte mult. Anul acesta deja s-a simţit un pic, dar oamenii nu simt încă în buzunarul lor, recunosc acest lucru.

AGERPRES: Dar vor simţi până la alegerile din 2012?
Marko Bela: Indiferent de rezultatul alegerilor, noi, dacă ne-am asumat guvernarea, trebuia să găsim soluţiile cele mai corecte. Nu ştiu dacă am găsit soluţiile cele mai corecte, dar eram convinşi că numai astfel putem stopa criza şi toată lumea vede ce se întâmplă în lume, ce se întâmplă în jurul nostru. Este adevărat că în România este sărăcie în acest moment, dar există o anumită stabilitate şi o anumită siguranţă. Acest lucru este foarte important. Pe de altă parte, UDMR în Guvern şi-a asumat nu numai măsuri de austeritate, dar şi de reformă – spre exemplu în domeniul sănătăţii, dar şi în domeniul educaţiei – fiindcă împreună am elaborat proiectul Legii educaţiei. Eu sper foarte mult ca oamenii să vadă acest lucru. Sondajele de opinie publică, în acest moment, arată că UDMR şi-a păstrat totuşi susţinerea, ne-am păstrat electoratul.

AGERPRES: Spuneţi că UDMR susţine şi reforma în sănătate, dar activitatea ministrului Cseke Attila nu a fost tocmai apreciată. La un moment dat, şi preşedintele Traian Băsescu a spus că a fost bună decizia lui Cseke de a demisiona. Pe de altă parte, îmi amintesc că dvs v-aţi declarat tot timpul mulţumit de prestanţa fostului ministru al sănătăţii.
Marko Bela: Oamenii nu sunt mulţumiţi de starea sistemului de sănătate, de spitale, de problema medicamentelor, accesul la servicii şi tot ce ţine de acest domeniu, fiindcă bugetul nu este suficient. Cei care identifică acest lucru cu persoana ministrului sunt nemulţumiţi şi cu ministrul. Dar cei care pot să facă o diferenţă văd foarte bine că ministrul, şi în astfel de condiţii de buget auster pentru care nu dânsul a fost răspunzător, a făcut treabă, a încercat să facă o descentralizare şi a şi reuşit. A avut nevoie de un anumit curaj, după părerea mea, de a duce până la capăt transferul spitalelor către administraţiile locale şi, la fel, a avut nevoie de o consecvenţă foarte mare pentru a închide anumite spitale nefuncţionale, la urma urmei. Eu am apreciat foarte mult consecvenţa ministrului sănătăţii, este adevărat că în acelaşi timp nu a reuşit să rezolve anumite probleme, dar acest lucru nu ţine de dânsul. De exemplu, acest sistem bicefal, existând şi Ministerul Sănătăţii cu anumite răspunderi, existând şi separat şi autonom şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu un anumit buget şi cu anumite răspunderi. Acum, sper să rezolvăm totuşi această problemă.

AGERPRES: Trecând la un alt ministru UDMR, Kelemen Hunor, ministrul Culturii, poziţia şi decizia sa privind proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană au stârnit reacţii adverse atât în rândul societăţii civile, cât şi al Uniunii. Credeţi că poziţia ministrului Culturii privind acest subiect se va reflecta şi în opţiunea electoratului maghiar la viitoarele alegeri?
Marko Bela: Deocamdată, nici domnul ministru Kelemen Hunor, nici UDMR nu a luat nicio decizie. Deci, MCPN încă nu a aprobat acest proiect.

AGERPRES: A dat un aviz şi, implicit un semnal pozitiv.
Marko Bela: Eu nu cunosc formalităţile juridice prin care trebuie să treacă acest proiect în cazul MCPN şi după aceea în cazul Ministerului Mediului, dar MCPN încă nu a dat drumul acestui proiect şi vă spun foarte serios acest lucru. Într-adevăr, sunt argumente puternice pentru a realiza acest proiect, argumente economice, financiare şi aceste argumente s-au amplificat atunci când suntem într-o perioadă de criză şi când ţara are nevoie foarte mare de bani. În acelaşi timp, argumentele de protecţia mediului rămân şi ele sunt de o greutate extraordinară, în opinia mea. Şi aici, de fapt, este păcat că discutăm numai despre Roşia Montană, va trebui să discutăm despre o serie de probleme de poluare, de protecţie a mediului, tot ce ţine de acest domeniu. Să vă dau un exemplu, eu trăiesc în Târgu Mureş iar târgu-mureşenii pur şi simplu sunt intimidaţi de existenţa combinatului chimic care, vizibil, este un monstru industrial care poluează mediul. Ministrul Mediului şi acolo are o problemă majoră, ce să facă cu acel combinat, deci avem foarte multe probleme. Întorcându-ne la Roşia Montană, eu nu ştiu care va fi soluţia fiindcă, repet, argumentele pro şi contra sunt foarte puternice şi foarte importante, dar nu UDMR trebuie să ia o decizie.

AGERPRES: Proiectul Roşia Montană depinde cumva de ministrul Mediului şi cel al Culturii şi ambii sunt membri UDMR.
Marko Bela: Da, şi asta vreau să spun, că, în primul rând, nu putem lăsa pe seama celor doi miniştri şi pe umerii lor o astfel de decizie, de importanţă majoră pentru noi toţi. Şi nu putem lăsa nici pe seama UDMR. Eu am spus-o şi colegilor mei, întreaga coaliţie guvernamentală trebuie să ajungă la o anumită concluzie. Ori întreaga coaliţie susţine realizarea acestui proiect, ori întreaga coaliţie susţine stoparea lui, dar, după părerea mea, numai cu susţinerea întregii coaliţii putem merge mai departe.

AGERPRES: Altfel spus, cereţi o asumare a răspunderii pe acest proiect din partea întregului arc guvernamental?
Marko Bela: Aşa este, dar este clar acest lucru pentru mine. Şi de ce spun acest lucru? Vedeţi foarte bine că şi în celelalte partide, şi în PDL, sunt voci pro şi contra. În astfel de condiţii, nu cred că un ministru sau un anumit partid din coaliţie poate să-şi asume răspunderea şi eu nu aş recomanda acest lucru nici colegilor mei miniştri, nici UDMR-ului. După părerea mea, cât de repede, coaliţia trebuie să adopte o anumită poziţie. Ceea ce nu ne scuteşte şi nu scuteşte nicio persoană şi niciun demnitar de propria răspundere, şi totuşi este o altă situaţie.

AGERPRES: Peter Eckstein-Kovacs a demisionat recent din funcţia de consilier prezidenţial, iar unul dintre motivele declarate este tocmai cel legat de opinia sa diferită de a preşedintelui Băsescu cu privire la proiectul de la Roşia Montană. În plus, el şi-a exprimat şi speranţa ca UDMR să nu ajungă un „partid-cianură”. Va fi Eckstein-Kovacs sancţionat de Uniune pentru poziţia sa diferită?
Marko Bela: Şi acum câţiva ani a avut un proiect de lege, o iniţiativă de a interzice cianura, deci nu putem afirma că în legătură cu Roşia Montană el şi-ar fi schimbat părerea. În acelaşi timp, nu mi-a plăcut că şi-a legat demisia de această problemă fiindcă, sincer, de luni de zile eu ştiam de intenţia domnului Eckstein de a pleca de la Cotroceni. Mie mi-a spus de acum câteva luni că se gândeşte să renunţe la această funcţie. Încă, la vremea respectivă, problema Roşiei Montane nu era pe prim-plan. Eventual, unul dintre motive, pentru dânsul, a fost şi acesta, dar din acest punct de vedere nu mi-a plăcut că în mod direct, de fapt cu abilitate politică foarte mare, şi-a legat demisia de motivul Roşia Montană. Dar, în ceea ce priveşte poziţia dânsului legată de Roşia Montană, a fost consecvent.

AGERPRES: UDMR nu este partid, dar păstrând sintagma domnului Eckstein-Kovacs, riscă această formaţiune să ajungă un ”partid-cianură”?
Marko Bela: Aşa ştiu că domnul Eckstein, nu cu mult timp în urmă, vroia să devină preşedintele UDMR. De ce a vrut să fie preşedintele unei Uniuni care implică astfel de riscuri?

AGERPRES: Credeţi că UDMR ar trebui să devină, la un moment dat, partid politic?
Marko Bela: Dacă UDMR ar vrea să devină sau ar trebui să devină partid, răspunsul meu este fără echivoc: Nu! Ca şi funcţionare, nu văd să avem vreo problemă, practic, noi avem un statut mai flexibil, un cadru mai larg decât un partid politic. La noi există o libertate mai mare de opinii, de platforme în cadrul formaţiunii, dar alte diferenţe nu sunt. Şi noi, în ceea ce priveşte viaţa politică, ne comportăm ca un partid politic. Dacă luăm o decizie politică, de exemplu, toată lumea trebuie să respecte această decizie. În Parlamentul României, dacă grupul parlamentar ia o decizie, o vor respecta şi cei care nu au fost de acord cu decizia respectivă. Din acest punct de vedere, pe partea aceea de acţiune politică nu avem diferenţe foarte mari, sau deloc, faţă de un partid politic. Ceea ce diferă este relaţia noastră cu ideologia. Este adevărat că suntem membri în Partidul Popular European şi că totuşi greutatea în UDMR este spre centru-dreapta, dar niciodată nu ne-am asumat o singură doctrină sau o singură ideologie şi nu vom face acest lucru nici în viitor, fiindcă dacă vrem să reprezentăm întregul electorat maghiar, atunci trebuie să acceptăm că o parte din acest electorat este de stânga, alta de dreapta, sunt şi social-democraţi, şi liberali, şi creştin-democraţi. Deci, aici avem o deosebire esenţială faţă de partidele politice.

AGERPRES: Sunteţi mulţumit de activitatea UDMR sub noua conducere şi de modul în care Uniunea îşi comunică iniţiativele şi priorităţile?
Marko Bela: Alţii trebuie să judece acest lucru, fiindcă eu nu m-am distanţat, deocamdată, destul de mult de conducerea UDMR, ca să am o perspectivă foarte clară. Nu că aş vrea să mă distanţez, dar noi zilnic ne întâlnim cu colegii, inclusiv şi cu preşedintele Uniunii, discutăm, ne consultăm. Nu pot afirma că eu nu am nimic cu deciziile luate de UDMR. Bineînţeles că nu mă implic şi nici nu pot să mă implic în toate probleme legate de UDMR în ultima vreme. Este adevărat că privesc puţin mai relaxat anumite probleme şi decizii. Eu cred că a trecut o jumătate de an de când domnul Kelemen a devenit preşedinte şi a făcut faţă foarte bine provocărilor. Am avut deja câteva probleme de rezolvat, situaţii destul de dificile. Deci, eu ce aş fi dorit? Să aibă loc o schimbare în fruntea UDMR, să vină un politician mai tânăr, totuşi cu o altă viziune, dintr-un anumit punct de vedere, dar în acelaşi timp, să ducem mai departe politica UDMR, concepţia UDMR, construită în aceste decenii. Până în momentul actual, acest lucru s-a realizat, nu am de ce să nu fiu mulţumit.

AGERPRES: Partidul Civic Maghiar sau partidul încă neînregistrat al lui Laszlo Tokes reprezintă noi opţiuni politice pentru electoratul maghiar. V-aţi gândit la o strategie prin care să asiguraţi reprezentarea etnicilor maghiari în Parlament, deocamdată, încă există un prag electoral care trebuie atins. Eventuale alianţe sau coaliţii cu celelalte formaţiuni?
Marko Bela: Până astăzi, reprezentarea electoratului maghiar în Parlament a reuşit să o facă UDMR. De fiecare dată când s-au apropiat alegerile au apărut temeri că, eventual, nu vom reuşi să avem în continuare această susţinere. Au apărut şi partide, ştiţi foarte bine, Partidul Civic Maghiar a apărut cândva, acum mulţi ani, cu mari speranţe de a combate UDMR. Au obţinut ceva rezultate la alegerile locale, dar ei, încet-încet, după părerea mea, vor dispărea. Aşa se pare că au o susţinere din ce în ce mai mică. Acum, a apărut o altă iniţiativă, de fapt, persoanele sunt aceleaşi şi de data aceasta, domnul Tokes Laszlo şi colegii, prietenii domniei sale, care vor să facă un alt partid. După părerea mea, acest partid, dacă vor reuşi să-l înregistreze, nu se va deosebi cu nimic de Partidul Civic Maghiar de altădată. Aceleaşi persoane, aceleaşi încercări de a sparge UDMR-ul. Nu văd, practic, nicio diferenţă. Dacă nu au reuşit cu Partidul Civic Maghiar, nu înţeleg de ce ar reuşi cu un alt partid, sub o altă denumire. Continuând ideea, dacă nu au reuşit cândva în UDMR, că ei toţi au fost în UDMR, de ce ar reuşi în afara UDMR? De ce nu au reuşit? Că UDMR a fost un partid dictatorial, după părerea lor, şi nu i-a lăsat să se impună, o fi fost aşa, numai că faptele arată altceva. Inclusiv că preşedintele de altădată al acestei Uniuni şi care a fost acuzat de foarte multe ori de această grupare de o astfel de atitudine autoritară, singur a decis că nu vrea să ducă mai departe funcţia de preşedinte şi ar vrea să vină altcineva în locul lui. Aşa că, nu cred că ei, dacă ar fi fost politicieni buni, nu ar fi reuşit în UDMR. În acest moment, după părerea mea, preocuparea noastră în continuare trebuie să fie o susţinere cât mai mare a electoratului maghiar, o comunicare cât mai bună cu acest electorat şi nu să ne gândim la alianţe cu alţii, cu un alt partid maghiar. Mai ales că ceea ce v-am spus în legătură cu partidele româneşti este valabil şi în legătură cu aceste grupări sau partide maghiare. Care sunt programele? Unde sunt obiectivele prin care să aducă ceva nou alături de UDMR? Problema acestor partide maghiare care apar periodic este că ele, practic, nu au nimic de spus propriului electorat, în afara faptului că ei vor mandate, vor putere, vor şi ei ceea ce face UDMR, numai că, probabil, mult mai slab. Nici nu vorbesc de programul lor, ce vor sau cum vor să realizeze acest lucru. Între timp, unii au primit şi instrumente. Domnul Tokes Laszlo este europarlamentar. Este în Parlamentul European de câţiva ani buni, eu n-am cunoştinţă că ar fi rezolvat ceva acolo.

AGERPRES: Trecând de la politică la poezie. Domnule vicepremier, mai câştigaţi bani din poezii? Îmi amintesc de o perioadă în care aţi luat bani în avans pentru poeziile pe care urma să le scrieţi.
Marko Bela: Scriu din ce în ce mai multe poezii, dar nu banii sunt importanţi. Pentru mine importantă este menirea de literat, de poet. În ultimii ani mi-au apărut mai multe volume, inclusiv traduse în limba română şi încet-încet, mă întorc la menirea mea iniţială. AGERPRES

DAILY MAIL:SOLICITA IESIREA ANGLIEI DIN UNIUNEA EUROPEANA DATORITA INFRACTORILOR ROMANI !

8 sept.

Daily Mail cere ieşirea Marii Britanii din UE din cauza infractorilor români şi bulgari.

Tabloidul Daily Mail, al doilea cotidian britanic din punct de vedere al audienţei, cu 2,1 de milioane de exemplare difuzate zilnic, îi cere, pe un ton imperios, premierului David Cameron să organizeze un referendum prin care naţiunea să se exprime pentru „redobândirea suveranităţii pierdute în urmă cu aproape 40 de ani”.

Daily Mail susţine că Marea Britanie poate profita de criza euro, pentru a-şi exercita dreptul de veto în legătură cu măsurile preconizate pentru combaterea crizei şi care ar presupune o nouă modificare a constituţiei europene.

Tabloidul îşi motivează solicitarea cu creşterea criminalităţii în rândul europenilor din Marea Britanie, după aderarea României şi Bulgariei la UE.

„În doar patru ani de când România şi Bulgaria s-au alăturat UE, infracţiunile comise de cetăţeni străini în Marea Britanie sunt de peste trei ori mai numeroase, 2.750 de condamnări fiind pronunţate în fiecare lună”, îşi începe cotidianul argumentaţia.

Doar că aceasta nu rezistă la un simplu calcul comparativ.

Conform statisticilor publicate de The Telegraph (principalul cotidian din segmentul presei de calitate din Marea Britanie), în prima jumătate a anului 2007 (anul aderării României şi Bulgariei), cetăţeni din şapte state europene, aflate în top 20 al ţărilor care au furnizat infractori în Marea Britanie, au cumulat 7.224 de infractori (1.204 în medie lunară). Polonia ocupa primul lor în top 20, cu 2.310 infractori, iar România locul 5, respectiv locul 3 între ţările UE, cu 1.087 de infractori (181 în medie lunară).

Într-o statistică mai nouă, preluată şi de Daily Mail de la The Telegraph, se arată că, în decursul anului 2010, numărul infracţiunilor comise de cetăţeni proveniţi din rândul tuturor celor 27 de state europene se cifrează la 27.056, adică 2.255 în medie lunară. Aşadar, nu putem vorbi nici măcar de o dublare a numărului de infracţiuni şi (atenţie!) asta prin raportare la 27 de state vs 7 state în urmă cu 4 ani. Pe de altă parte, criminalitatea europeană din Marea Britanie a scăzut, în 2010, faţă de 2009, când s-au soluţionat 27.379 de infracţiuni.

E drept, anul trecut, România a urcat pe poziţia a doua din punct de vedere al numărului infracţiunilor comise în Marea Britanie de cetăţeni europeni, dublându-se numărul cetăţenilor români condamnaţi, în medie lunară. Însă, la fel de adevărat este că numărul emigranţilor români în Marea Britanie s-a triplat, faţă de anul 2007, de la circa 20.000, la peste 60.000. Pe de altă parte, comparând cifrele imigranţilor insulari proveniţi din ţări UE, cu numărul infracţiunilor comise de persoane din rândul acestora, se obţin procente asemănătoare, indiferent de naţiune. Cu alte cuvinte, nu se poate afirma sau sugera, fără a jigni gratuit, că românii din Marea Britanie sunt mai infractori decât alţi europeni.

Ricky Martin – María

8 sept.

Maria!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Lara Fabian Ave Maria

8 sept.

Ave Maria!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Selena Gomez Who Says Ft Chris Brown Justin Bieber Next To You Live Performance We …

8 sept.

Who Says!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Enrique Iglesias – Wish I was your lover

8 sept.

Wish I Was Your Lover!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

8 SEPTEMBRIE 2011,DE ZIUA NASTERII MAICII DOMNULUI:VA FI JUSTITIA CORECTA SI VA RADIA PD-L?!

8 sept.

Conform legii, PDL trebuie radiat
Tribunalul Bucureşti decide joi soarta partidului lui Boc.

Joi 8 septembrie, Tribunalul Bucureşti dezbate cererea lui Viorel Ringhilescu, persoană cu dublă cetăţenie – română şi olandeză -, de dizolvare a PDL. Tribunalul a fost sesizat privind încălcarea de către PDL a Legii partidelor politice. Dacă instanţa va respecta litera legii, atunci PDL nu are cum să fie salvat de la dizolvare.

Kovesi nu şi-a îndeplinit atribuţiile legale

Legea partidelor politice este clară ca lumina zilei. Art. 25 prevede: (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc in condiţiile prevăzute de statut. (2) Orice modificare se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). Tribunalul Bucureşti o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 si 21″. Conform acestui articol, conducerea PDL ar fi trebuit ca până pe data de 15 iunie 2011 să depună la Trubunalul Bucureşti documentele (noul statut, programul şi lista noii conducei – n.a.) adoptate în urma Convenţiei Naţionale din 14 mai a.c. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, PDL a intrat sub incidenţa art. 26, alin. 1 al aceleiaşi legi, care prevede: „În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activitătii partidului politic şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice”.

Drept urmare, magistraţii care vor avea pe rol acest dosar trebuie să se pronunţe pentru radierea PDL, pentru că legea nu lasă în acest caz loc de interpretare.

În mod normal, imediat după 15 iunie, Parchetul General ar fi trebuit să se autosesizeze şi să solicite tribunalului radierea PDL. Instituţia condusă de procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, nu a făcut nimic însă, deşi legea o obliga. A fost nevoie ca un cetăţean româno-olandez, Viorel Ringhilescu, să sesizeze Parchetul General şi acesta a transmis mai departe sesizarea Tribunalului Bucureşti.

Ce se întâmplă dacă PDL este radiat

Dacă Tribunalul Bucureşti respectă legea, iar peste 20 de zile, magistraţii Curţii de Apel (decizia tribunalului poate fi atacată la Curtea de Apel) se pronunţă tot conform legii, automat PDL îşi încetează existenţa.

Desfiinţarea PDL ar avea efecte devastatoare doar la capitolul imagine. În practică, desfiinţarea nu va genera totuşi un dezastru. În Parlament (inclusiv în cel European), în Guvern, în instituţiile administraţiei centrale, în consiliile judeţene şi în cele locale, primarii etc., toţi membri ex-PDL, urmează să devină independenţi. S-ar putea, cel puţin la nivelul Parlamentului, să se înregistreze în această toamnă o serie de „turbulenţe” în privinţa posturilor şi funcţiilor de conducere, dar Roberta Anastase şi colegii ei de partid au blindat drepturile independenţilor proveniţi din partide politice sau pentru parlamentarii partidelor formate din migratori politici.

Dacă se ajunge situaţii în care se organizează alegeri anticipate (avem un colegiu vacant la Camera Deputaţilor), ex-PDL-iştii vor candida ca independenţi.

%d blogeri au apreciat asta: