Arhiva | 6:16 am

CSAT SI REGIMUL BASESCU RENUNTA LA INFIINTAREA ELECTRA SI HIDROENERGETICA!

9 sept.

Guvernul renunţă la înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica.

Guvernul a renunţat la comasarea producătorilor de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica, şi va opta pentru crearea a două societăţi mai mici, urmând să comunice Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) aceste decizii, a declarat şeful CNH, Constantin Jujan.

„CSAT va fi informat, în următoarea şedinţă, că Guvernul renunţă la Electra şi Hidroenergetica, iar proiectul de restructurare a sectorului energetic şi minier va viza înfiinţarea Complexurilor Oltenia şi Hunedoara”, a afirmat joi, într-o conferinţă de presă, directorul general al Companiei Naţionale a Huilei (CNH), Constantin Jujan.

Proiectul înfiinţării Electra şi Hidroenergetica, aprobat de Guvern în 2009, a fost blocat în instanţele de judecată din cauza unor procese intentate de Fondul Proprietatea, care deţine acţiuni la cele mai multe dintre societăţile care ar urma să fie incluse în acest plan de reorganizare, de sindicate şi firme private, care contestau oportunitatea propunerii.

Electra urma să fie formată din Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte a Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Hidroenergetica ar fi încorporat termocentralele Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Bucureşti, o parte a CNH şi restul activelor hidroenergetice.

În locul creării Electra şi Hidroenergetica, Guvernul ia în calcul formare altor două socităţi, mai mici, respectiv Complexul Oltenia şi Complexul Hunedoara.

Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi de minele considerate viabile ale CNH. Complexul Energetic Oltenia ar urma să fie compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari.

Secretarul de stat în Ministerul Economiei Claudiu Stafie a declarat joi că până la sfârşitul acestui an CNH va fi divizată, operaţiune care vizează separarea minelor viabile, în timp ce exploatările miniere considerate neviabile vor funcţiona până în 2018, perioadă în care vor continua să fie subvenţionate.

Planul de restructurare a CNH vizează concedierea a 900 de salariaţi din totalul de 8.660 de angajaţi ai societăţii, până la 1 octombrie. Patru dintre cele şapte mine de cărbune ale CNH, considerate viabile, vor continua să funcţioneze.

Jujan a adăugat că minele nerentabile ale CNH vor fi transferate în patrimoniul termocentralei Paroşeni, pentru care livrează în prezent cărbune. De asemenea, minele rentabile vor fi scoase la vânzare.

„Cele patru mine rentabile vor fi scoase la vânzare ca active şi nu vor fi integrate direct în viitorul complex energetic pentru a nu intra cu datorii. Toate aceste datorii vor rămâne la CNH, care după aceea va intra în insolvenţă”, a precizat Jujan.

CNH livrează cărbune doar către termocentralele Mintia şi Paroşeni, care asigură aproape 6% din consumul naţional de energie electrică.

„Cele patru mine viabile au un cost de producţie de 224 lei pe tonă. Celelalte trei produc la 287 lei pe tonă şi sunt nerentabile. Din aceastea din urmă vor pleca 900 de angajaţi, până la 1 octombrie”, a precizat Jujan.

Celelalte trei exploatări miniere urmează să fie subvenţionate de la bugetul de stat până în 2018, după care vor fi închise şi ecologizate.

CNH are datorii către bugetul de stat de 4,13 miliarde de lei.

MEDIAFAX: HIDROELECTRICA,OLTCHIM,TAROM SI CFR MARFA SPRE FALIMENT CU MANGERI PRIVATI!

9 sept.

Hidroelectrica, Oltchim, Tarom şi CFR Marfă – primele companii unde s-a convenit management privat.

Hidroelectrica, Oltchim, Tarom şi CFR Marfă sunt companiile de stat unde atât FMI, cât şi autorităţile române au convenit până acum să numească management privat, lista finală urmând să fie definitivată până la jumătatea lunii septembrie, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

Potrivit surselor, Ministerul Economiei a propus o listă de şapte companii care vor avea management privat, respectiv Compania Naţională a Huilei (CNH), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), Elcen, Hidroelectrica, Electrica Furnizare, Romaero şi Oltchim.

Dintre aceste companii, doar Hidroelectrica şi Oltchim se află şi pe lista de propuneri a FMI. Celelate companii pentru care instituţia financiară internaţională a propus management privat sunt Nuclearelectrica, Transgaz, Romarm, Romgaz şi Transelectrica.

Pentru companiile din subordinea Ministerului Transporturilor, FMI a propus management privat la Tarom CFR Marfă, Metrorex, CFR Călători şi CFR Infrastructură. Dintre acestea, doar Tarom şi CFR Marfă se află pe lista Ministerului Transportului.

Potrivit Andreei Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc, primele 7-10 companii de stat vor avea management privat şi noi membri în Consiliile de Administraţie până la sfârşitul lunii februarie a anului viitor.

„Listă scurtă cu propunerile de directori generali şi criteriile de selecţie pentru membrii Consiliului de Administraţie (va fi stabilită – n.r.) până la 1 decembrie 2011. Numirea managerilor selectaţi şi a membrilor Consiliului de Administraţie (se va face – n.r.) până la sfârşitul lunii februarie 2012”, potrivit datelor prezentate de Andreea Paul Vass la finele săptămânii trecute.

Prima etapă a acestui proces presupune separarea funcţiei de director general de cea de preşedinte a Consiliului de Administraţie.

Consilierul premierului a arătat că până la 1 octombrie vor fi selectate firmele pentru recrutarea managerilor.

Şeful misiunii de evaluare a acordului cu FMI, Jeffrey Franks, a declarat pentru MEDIAFAX la începutul lunii august că 15 companii de stat vor avea manageri privaţi, iar la unele dintre ele vor fi înlocuiţi şi membrii Consiliilor de Administraţie. Procesul ar urma să fie derulat de o firmă independentă de resurse umane, cunoscută pe plan internaţional, care să asigure o selecţie cât mai bună a personalului.

În luna iunie, ministrul Economiei, Ion Ariton, afirma că managementul privat vor avea atât companiile profitabile, cât şi cele cu pierderi

RAPORTUL FMI:ROMANIA ESTE UN PERICOL PENTRU SISTEMUL BANCAR AUSTRIAC!

9 sept.

FMI: Vulnerabila Românie, un mare pericol pentru sistemul bancar austriac.

Ultimul raport al FMI privind Austria arată care sunt pericolele pentru această economie, în contextul în care Europa se confruntă cu o criză puternică. Ţara stă bine din punct de vedere al principalilor indicatori de macroprudenţialitate, însă sistemul bancar este expus pe ţări cu probleme ca Italia şi pe ţări vulnerabile ca România.

Austria este considerată una dintre ţările solide ale Europei şi ale Zonei euro. A trecut relativ bine peste criza financiară, a reuşit să păstreze într-o formă bună industria şi sectorul serviciilor, înregistrează un excedent al contului curent, deşi nu beneficiază de resurse naturale, deficitul este mic în comparaţie cu mulţi dintre colegii de uniune şi urmează să mai scadă, şi, cel mai important, păstrează o rată a şomajului de doar 4%, una dintre cele mai mici din Europa. Anul acesta se aşteaptă o creştere economică de 3,3%, scrie money.ro.

Însă, industria bancară ar putea să tragă economia Austriei puternic în jos, dacă criza datoriilor suverane escaladează peste punctul la care se află acum, ori o economia europeană şi, în speţă cea mondială, încetinesc semnificativ sau intră într-o nouă recesiune.

A doua cea mai mare bancă bancă din Austria, Bank Austria, este deţinută de Unicredit, bancă italiană cu o expunere de 47,5 miliarde de euro pe datoria suverană a Italiei. Amintim că Italia a intrat în colimatorul investitorilor în ultimele luni, dobânzile la bonduri crescând puternic, şi doar intervenţia Băncii Centrale Europene în piaţa secundară a făcut ca finanţarea peninsularilor să mai fie posibilă la costuri suportabile.

Fondul Monetar Internaţional avertizează că expunerea pe Italia este veriga slabă a Austriei în acest moment, însă nu este singura.

Băncile din Austria sunt puternic expuse pe Europa de SE. În România, trei bănci din top 10 sunt deţinute de austrieci: Banca Comercială Română (locul 1 după active) de către Erste Bank, Raiffeisen Bank România (locul 3 după active) de către Raiffeisen Zentralbank şi Volksbank România (locul 8 după active) de către Volksbank Internaţional – probabil va trece sub umbrela Österreichische Volksbanken, după ce Sberbank a cumpărat VBI.

La sfârşitul anului trecut, cele trei bănci deţineau active de 108,72 miliarde lei sau 25,82 miliarde euro la cursul mediu pe 2010, conform datelor BNR, şi aveau o cotă de piaţă de 32,1%.

România este a doua cea mai mare piaţă pentru băncile austriece după cea din Croaţia,

FMI avertizează că expunerea pe SE Europei ar putea fi o piatră de moară pentru Austria, şi aici nu vorbim neapărat de expunerea suverană – deşi şi aceasta este considerabilă, ci de rata creditelor neperformante.

În Croaţia şi România anul 2010 a fost unul de recesiune – singurele ţări din regiune cu contracţie economică – şi pentru 2011 se aşteaptă o creştere economică de 1%, respectiv de 1,5%. Principalul de factor de creştere este aşteptata evoluţie pozitivă a exporturilor, însă până şi exporturile Germaniei sunt în scădere, şi sunt mulţi care văd o încetinire a economiei mondiale. Croaţia şi România sunt cele mai mari pieţe ale băncilor austriece din regiune.

De asemenea, în raportul FMI se notează că este posibil ca băncile să nu fi evaluat corect riscul de incapacitate de plată a debitorilor din Sud-estul Europei, şi că executările silite întârzie ca urmare a barierelor oficiale şi neoficiale.

Dacă legăm cele de mai sus cu următorul paragraf din raportul FMI, ne dăm seama că Austria este înconjurată de riscuri din toate părţile, acum că Sudul este deja o problemă, mai rămân Vestul, Centrul, Estul şi Sud-estul.

„Principalul factor de risc este tumultul din periferia Zonei euro, în special dacă aceasta se extinde la ţările de bază ale Zonei euro sau a celor din Centrul, Estul sau Sud-estul Europei”.

%d blogeri au apreciat asta: