Arhiva | 12:45 pm

AFP: EUROPA SE BAZEAZA LA G-7 PE USA PENTRU RELANSAREA CRESTERII ECONOMICE!

11 sept.

Repartitia sarcinilor in G7, in fata amenintarii unei noi crize globale: Statele Unite – relansare economiei, Europa – recastigarea increderii pietelor

Europa se bazeaza pe Statele Unite pentru relansarea cresterii economice, in timp ce Washingtonul asteapta in schimb ca Zona Euro sa restabileasca un minim de incredere pe pietele financiare: aceasta pare a fi repartitia tacita a sarcinilor in cadrul G7, relateaza AFP

Daca ultimele reuniuni ale celor sapte puteri au avut ca prioritate reducerea gradului de indatorare, declaratia finala a ministrilor de Finante din tarile membre G7, publicata vineri, la Marsilia, se concentreaza pe crestere.

In fata „incetinirii cresterii mondiale”, Statele Unite, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia si Canada par decise acum „sa dea un raspuns international puternic si coordonat”.

Dar care? Declaratia nu mentioneaza nimic.

Ei saluta insa „planul substantial” de 447 miliarde de dolari anuntat de Barack Obama pentru „intarirea cresterii si stimularea angajarii”. Iar in marja reuniunii, liderii europeni au reafirmat prioritatea asanarii finantelor publice si continuarea planurilor de austeritate.

„Europenii se bazeaza pe americani in ceea ce priveste sustinerea cresterii”, spune directorul centrului european de reflectie Bruegel, Jean Pisani-Ferry.

Intrebat ce ar putea face Batranul Continent prin acest raspuns „puternic si coordonat” in favoarea cresterii, un membru al delegatiei europene a mentionat „sursele externe” care ar putea sustine activitatea din Europa. Altfel spus, planul lui Obama, ca principal punct de plecare.

In ultimele zile s-au multiplicat apelurile in favoarea unei relansari economice, iar Statele Unite s-au aratat cele mai receptive la acest mesaj”.

„Au o marja de manevra, cu conditia sa prezinte pana la finele anului un plan de relansare bugetara credibil pe termen mediu”, a explicat un delegat european care a participat la reuniunea G7.

In contrapartida, Washingtonul preseaza Zona Euro sa faca ordine in propria curte pentru a restabili increderea pe pietele financiare, dupa recenta serie de degringolade.

„Este foarte important pentru intreaga lume ca europenii sa faca ceea ce trebuie facut, sa faca in asa fel incat presiunile, problemele cu care se confrunta sa nu se raspandeasca, sa nu se adauge la presiunile asupra economiei mondiale”, a spus secretarul american al Trazoreriei, Timothy Geithner.

Potrivit unui inalt oficial american, europenii vor castiga in credibilitate daca vor fi capabili sa discute printr-o singura voce – ceea ce nu a fost cazul adeseori de la inceputul crizei si pana acum.

„Planul Obama ar putea mai degraba sa ajute Europa”, spune Jean Pisani-Ferry.

Dar Cédric Tille, de la Institutul de inalte studii internationale de la Geneva, crede ca „a gandi ca America poate ea singura sa traga in sus cresterea mondiala este un calcul gresit”.

Cei doi economisti afirma ca tarile din Zona Euro care au finante publice solide – cum este in special cazul Germaniei – trebuie sa continue si ele la acest efort.

Liviu Hodor feat. Mona – Sweet Love [OFFICIAL VIDEO] HD 720p

11 sept.

Sweet Love!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

David Deejay – Perfect 2

11 sept.

Perfect 2!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Gwen Stefani – Hollaback Girl (Clean Version)

11 sept.

Hollaback Girl!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Taylor Swift – The Story Of Us

11 sept.

The Story of Us!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

AGERPRES:SE IMPLINESC 139 DE ANI DE LA MOARTEA „CRAISORULUI MUNTILOR „AVRAM IANCU!

11 sept.

Hunedoara: 5.000 de persoane la Serbările Naţionale de la Ţebea.

Aproape 5.000 de persoane s-au adunat duminică în localitatea hunedoreană Ţebea, unde se desfăşoară manifestările comemorative dedicate împlinirii a 139 de ani de la moartea lui Avram Iancu.

Spre deosebire de alţi ani, accesul în cimitirul din Ţebea a fost restricţionat pentru acele persoane care aveau asupra lor însemne sau steaguri ale partidelor politice, reprezentanţii acestora fiind dirijaţi spre zona învecinată cimitirului.
La Serbările Naţionale de la Ţebea iau parte ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, preşedintele PNL, Crin Antonescu, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, vicepreşedintele PRM Gheorghe Funar, vicepreşedintele PNL Dan Radu Ruşanu, vicepreşedintele UNPR Mircia Muntean, deputaţi, senatori, alţi lideri politici şi ai instituţiilor administrative ale statului, reprezentanţi ai Bisericii.
Ceremonialul din cimitirul de la Ţebea a început cu intonarea imnului de stat, iar o gardă formată din mai mulţi militari a prezentat onorul. Peste 60 de delegaţii au fost anunţate că vor depune coroane de flori la mormântul lui Avram Iancu, după care, de la ora 11,00, va fi oficiată o slujbă de pomenire ce va fi săvârşită de episcopul Gurie al Devei şi Hunedoarei, ajutat de înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe.
Manifestările din cimitirul de la Ţebea se vor încheia cu o evocare istorică şi mesaje ale autorităţilor.
Avram Iancu s-a născut la 1824, într-o familie de moţi înstăriţi din comuna Vidra de Sus. De profesie avocat, la Revoluţia de la 1848 Avram Iancu făcea parte dintre fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene luptătoare pentru emancipare socială şi naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor publice de la Blaj, din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora se bucura de o mare popularitate. Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872, în comuna Baia de Criş, şi a fost înmormântat în cimitirul de la Ţebea, la umbra Gorunului lui Horea.

LES GUIGNOLES D’INFO DIN 6 SEPTEMBRIE :I-A PREZENTAT PE ROMANI CA PADUCHIOSI,NESPALATI SI CERSETORI!

11 sept.

O emisiune umoristică din Franţa i-a prezentat pe români ca păduchioşi, nespălaţi şi cerşetori .

O emisiune umoristică din Franţa i-a prezentat pe români ca păduchioşi, nespălaţi şi cerşetori, marţi, înainte de meciul dintre reprezentativa franceză şi cea a României, disputat pe Arena Naţională, scor 0-0, în preliminariile Campionatului European din 2012.

O emisiune umoristică din Franţa i-a prezentat pe români ca păduchioşi, nespălaţi şi cerşetori.

În timpul emisiunii televizate „Les Guignols de l’Info”, difuzată în data de 6 septembrie pe canalul Canal +, cele două marionete din platou au afirmat că românii sunt cerşetori şi că au păduchi. „Nu sunt sigur că meciul va începe pentru că atunci când arbitrul va arunca moneda în aer pentru a stabili împărţirea terenului, nu e sigur că o să cadă pe pământ, cu toţi românii ăia acolo”, a spus una dintre marionete, atunci când moderatorul a întrebat-o dacă francezii vor câştiga partida. „Se ştie că sportul naţional în România nu este fotbalul, ci cerşitul”, a mai spus aceasta în cadrul aceleiaşi intervenţii. După acest răspuns, moderatorul a continuat seria întrebărilor cu privire la meciul de pe Arena Naţională. „Trebuie să ne temem de contactul direct cu românii pentru că au păduchi”, a adăugat marioneta, atunci când i s-a cerut să dezvăluie strategia de joc a echipei lui Laurent Blanc, informează gandul.info.

„Am o gluma savuroasă… Ştii cum se zice la coş de gunoi la români? … Bucureşti” e altă replică la adresa românilor, rostită în cadrul aceleiaşi emisiuni.
Les Guignols de l’Info du 06/09/11 – France VS Roumanie

Nu e prima dată când parodiştii francezi ridicularizează România. În urmă cu cinci luni, pe 16 aprilie, Jonathan Lambert, un cunoscut umorist francez, a reinterpretat „salutul românesc” în cadrul emisiunii emisiunii tv „On n’est pas couchés”, transmisă de postul de televiziune France 2, la o oră de maximă audienţă. Privirea umilă, palma întinsă şi tonul rugător au fost elementele prin care Jonatahan Lambert a ilustrat salutul românesc, unul care părea a fi mai degrabă a unui cerşetor oarecare. Gestul francezului a iscat dezbateri aprinse în rândul opiniei publice din cele două ţări, care a catalogat „reinterpretarea” ca fiind defăimătoare pentru poporul român.

REMEMBER :11SEPTEMBRIE 2001-11SEPTEMBRIE2011-10 ANI DE LA ATENTATELE TERORISTE DIN USA!

11 sept.

10 ani de la atentatele din SUA

​VIDEO Atentatele de la 9/11, vazute din spatiu: Imagini si povesti ale singurului american care nu s-a aflat pe planeta pe 11 septembrie 2001.

Fum deasupra WTC, imediat dupa atacuri (dimineata 11 sept 2001.
​Cand Turnurile gemene din New York s-au prabusit in dimineata zilei de 11 septembrie 2001, un singur cetatean american nu se afla pe planeta Pamant – astronautul Frank Culbertson a asistat la istoria tragica din spatiu de la 480 kilometri departare, mai precis de pe Statia Spatiala Internationala, unde se afla impreuna cu doi astronauti rusi, scrie CNN.

NASA a dat publicitatii vineri scrisorile pe care Culbertson le-a scris si fotografiile pe care le-a facut cand statia spatiala a trecut deasupra New York-ului, chiar dupa ce avioanele au intrat in World Trade Center.
SCRISORILE LUI FRANK CUBERTSON.

Astronaut Frank Culbertson Letter from September 11, 2001
09.11.01

Editor’s Note:The following is the text of a letter from Expedition Three Commander Frank L. Culbertson (Captain, USN Retired), reflecting on the events of September 11.

September 12, 2001; 19:34 hours

I haven’t written very much about specifics of this mission during the month I’ve been here, mainly for two reasons: the first being that there has been very little time to do that kind of writing, and secondly because I’m not sure how comfortable I am sharing thoughts I share with family and friends with the rest of the world.

Well, obviously the world changed today. What I say or do is very minor compared to the significance of what happened to our country today when it was attacked by …. by whom? Terrorists is all we know, I guess. Hard to know at whom to direct our anger and fear…

I had just finished a number of tasks this morning, the most time-consuming being the physical exams of all crew members. In a private conversation following that, the flight surgeon told me they were having a very bad day on the ground. I had no idea…

He described the situation to me as best he knew it at ~0900 CDT. I was flabbergasted, then horrified. My first thought was that this wasn’t a real conversation, that I was still listening to one of my Tom Clancy tapes. It just didn’t seem possible on this scale in our country. I couldn’t even imagine the particulars, even before the news of further destruction began coming in.

Vladimir came over pretty quickly, sensing that something very serious was being discussed. I waved Michael into the module as well. They were also amazed and stunned. After we signed off, I tried to explain to Vladimir and Michael as best I could the potential magnitude of this act of terror in downtown Manhattan and at the Pentagon. They clearly understood and were very sympathetic.

I glanced at the World Map on the computer to see where over the world we were and noticed that we were coming southeast out of Canada and would be passing over New England in a few minutes. I zipped around the station until I found a window that would give me a view of NYC and grabbed the nearest camera. It happened to be a video camera, and I was looking south from the window of Michael’s cabin.

The smoke seemed to have an odd bloom to it at the base of the column that was streaming south of the city. After reading one of the news articles we just received, I believe we were looking at NY around the time of, or shortly after, the collapse of the second tower. How horrible…

I panned the camera all along the East Coast to the south to see if I could see any other smoke around Washington, or anywhere else, but nothing was visible.

It was pretty difficult to think about work after that, though we had some to do, but on the next orbit we crossed the US further south. All three of us were working one or two cameras to try to get views of New York or Washington. There was haze over Washington, but no specific source could be seen. It all looked incredible from two to three hundred miles away. I can’t imagine the tragic scenes on the ground.

Other than the emotional impact of our country being attacked and thousands of our citizens and maybe some friends being killed, the most overwhelming feeling being where I am is one of isolation.

Next day….

I guess the fatigue and emotional strain got the best of me. I couldn’t stay awake and continue to write. Today was still difficult, but we started getting more information, plus we had the honor of talking directly with the Center Director, Roy Estess, who assured us that the ground teams would continue to work and ensure our safety, as well as the safe operation of the Station. We also heard from our Administrator, Mr. Goldin, who added that the partners in the Program are all totally committed to continuing safe operations and support. These were never questions for me. I know all these people! The ground teams have been incredibly supportive, very understanding of the impact of the news, and have tried to be as helpful as possible. They have all been very professional and focused though I can’t imagine the distraction of this type of news coming in and the thought that government buildings might be at risk. They never skipped a beat, even when relocating control centers. And a group of senior personnel and friends gave us a pretty thorough briefing on what was known and what was being done in the government and at NASA on Tuesday afternoon, which was very helpful and kind of them to do in the midst of all the turmoil. The Russian TsUP has also been supportive and helpful, trying to uplink news articles when our own assets were inoperable, and saying kind words…

My crewmates have been great, too. They know it’s been a tough day for me and the folks on the ground, and they’ve tried to be as even keeled and helpful as possible. Michael even fixed me my favorite Borscht soup for dinner. And they give me plenty of room to think when I needed it. They are very sympathetic and of course outraged at whoever would do this.

I know so many people in Washington, so many people who travel to DC and NYC, so many who are pilots, that I felt sure I would receive at least a few pieces of bad news over the next few days. I got the first one today when I learned that the Captain of the American Airlines jet that hit the Pentagon was Chic Burlingame, a classmate of mine. I met Chic during plebe summer when we were in the D&B together, and we had lots of classes together. I can’t imagine what he must of gone through, and now I hear that he may have risen further than we can even think of by possibly preventing his plane from being the one to attack the White House. What a terrible loss, but I’m sure Chic was fighting bravely to the end. And tears don’t flow the same in space…

It’s difficult to describe how it feels to be the only American completely off the planet at a time such as this. The feeling that I should be there with all of you, dealing with this, helping in some way, is overwhelming. I know that we are on the threshold (or beyond) of a terrible shift in the history of the world. Many things will never be the same again after September 11, 2001. Not just for the thousands and thousands of people directly affected by these horrendous acts of terrorism, but probably for all of us. We will find ourselves feeling differently about dozens of things, including probably space exploration, unfortunately.

It’s horrible to see smoke pouring from wounds in your own country from such a fantastic vantage point. The dichotomy of being on a spacecraft dedicated to improving life on the earth and watching life being destroyed by such willful, terrible acts is jolting to the psyche, no matter who you are. And the knowledge that everything will be different than when we launched by the time we land is a little disconcerting. I have confidence in our country and in our leadership that we will do everything possible to better defend her and our families, and to bring justice for what has been done. I have confidence that the good people at NASA will do everything necessary to continue our mission safely and return us safely at the right time. And I miss all of you very much. I can’t be there with you in person, and we have a long way to go to complete our mission, but be certain that my heart is with you, and know you are in my prayers.

Humbly,
Frank

September 14, 2001; 22:49

An update to the last letter… Fortunately, it’s been a busy week up here. And to prove that, like our country, we are continuing on our intended path with business as usual (as much as possible). Tonight the latest addition to the station, the Russian Docking Compartment will be launched from Baikonur, Kazakhstan. On Saturday night (US time), it will dock with us, at a port never used before on the nadir side of the Service Module. This new module will give us another place to dock a Progress or Soyuz and will provide a large airlock with two useable hatches for conducting EVA’s in Russian Orlan suits, which we will do a few of before we come home.

The problem before in dealing with this week was too little news. The problem now is too much. It came all at once when email was restored, and there’s not enough time to read it all! Plus it’s too hard to deal with all of it at once. But I appreciate getting it, and I really appreciate the great letters of support and friendship I am receiving.

We are doing well on board, getting our work done, and talking about things. Last night we had a long discussion over dinner about the significance of these events, the possible actions to follow, and what should be done. After dinner, Michael made a point of telling me that every email he received from friends in Russia said specifically to tell me how sorry they were that this happened, extending their condolences, and asking how I was doing. Vladimir taught me the Russian word for „condolences” after talking to the previous CDR, Yuri Usachev, on the phone in Star City. (Both the Russian and the English words are much too long to pronounce easily.) Very kind people.

For the last two days, the Russian MCC has been good enough to transmit live broadcasts of radio news about the event and associated stories, to make sure I was well informed. Every specialist who has come on the line to discuss a procedure or a problem has at some point extended greetings to me with kind words. Tonight the Russian capcom told us that because of the special day of remembrance in the US, all day people had been bringing flowers and lining all the walls of the US embassy in Moscow, and this evening they were lighting candles in the street outside the embassy. How the world has changed.

People everywhere seem to recognize the senselessness and horror in this attack. And the tremendous loss. Moscow has dealt with these kind of problems in the last few years with apartment and subway bombings, so they are as anxious to get rid of this threat as we are. But the bottom line is that there are good people everywhere who want to live in peace. I read that a child asked, „America is so good to other countries, we always help everyone, how can they hate us so much?”

I hope the example of cooperation and trust that this spacecraft and all the people in the program demonstrate daily will someday inspire the rest of the world to work the same way. They must!

Unfortunately, we won’t be flying over the US during the time people are lighting candles. Don’t know if we could see that anyway. We did, however, see a very unusual and beautiful sight a few minutes ago: the launch of our Docking Compartment on a Soyuz booster. We were overtaking it and it came into view about three minutes after its launch from Baikonur as the sun hit our station, so it was still in the dark. It looked like a large comet with a straight, wide tail silhouetted against the dark planet beneath. Despite some bad lighting for a while as the sun hit our window at a low angle, I managed some video of it as first we passed the rocket, and then watched it begin to catch up as it gained altitude and speed. I filmed until main engine cutoff and booster separation occurred just as we approached sunrise on the Himalayas. An unforgettable sight in an unforgettable week…

Life goes on, even in space. We’re here to stay…
Frank

Cubertson scrie ca a auzit de atentat prima data prin radio, de la un medic de zbor NASA.

„Am fost socat, apoi ingrozit. Primul gand a fost ca nu este de fapt o conversatie reala, ca ascult in continuare muzica lui Tom Clancy. Pur si simplu nu parea posibil ceva la o asemenea scara in tara noastra,” scrie el.

Cum si-a incheiat Clubertson scrisoarea in acea zi: „Pe langa impactul emotional provocat de faptul ca tara noastra a fost atacata si mii de oameni si poate chiar prieteni au fost ucisi, cel mai coplesitor sentiment acolo unde ma aflam era unul de izolare”.

Astronautul american a continuat sa scrie si a doua zi: „Este oribil sa vad fum iesind din ranile din tara noastra, dintr-un punct atat de fantastic. Dihotomia intre a te afla pe o nava spatiala dedicata imbunatatirii vietii pe pamant si a privi cum viata este distrusa de acte voite, teribile sunt zguduitoare pentru psihic, indiferent cine ai fi”, scrie el.

„Este greu de descris cum ma simt fiind singurul american complet in afara planetei in astfel de momente. Senzatia ca ar trebui sa fiu acolo cu voi, incercand sa intelegem, sa ajut, este coplesitoare.”

Atentatele l-au afectat si personal pe Culbertson, care scrie a doua zi: „Am aflat ca pilotul avionului care a lovit Pentagonul era Chic Burlingame, coleg de clasa cu mine. Ce pierdere teribila, insa sunt sigur ca Chic s-a luptat curajos pana la final. Si lacrimile nu curg la fel in spatiu…”

DIVERSIUNE COTROCENISTA :VIZITA DICTATORULUI ROMAN TRAIAN BASESCU IN USA INCERTA!

11 sept.

Cu mai puţin de trei zile înainte
Preşedinţia ţine la secret programul vizitei la Washington. Sau nu-l ştie.

Anunţată iniţial pe surse, vizita lui Traian Băsescu în Statele Unite ale Americii s-a transformat într-un mare mister. În lipsa informaţiilor oficiale, agenţiile de presă şi ziarele citează diverse surse care speculează asupra programului vizitei.

Administraţia Prezidenţială s-a rezumat să trimită două rânduri presei sâmbătă, sub formă de comunicat, în care precizează că „Preşedintele României, Traian Băsescu, se va afla la Washington, în data de 13 septembrie, într-o vizită de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România şi Statele Unite ale Americii”. Atât. Preşedinţia nu dă mai multe detalii, deşi vizita va avea loc peste mai puţin de trei zile.

„Majoritatea indiciilor premergătoare vizitei de lucru a preşedintelui Traian Băsescu la Washington duc spre finalizarea acesteia cu o întâlnire cu omologul american, preşedintele Barack Obama”, scrie Mediafax, care citează surse conjugate.

Aceleaşi surse spun că cel mai probabil este vorba despre eventuala semnare a acordului privind scutul antirachetă.

HotNews intuieşte programul vizitei, nu mai citează surse. „Vizita vine în contextul în care Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România a fost parafată la începutul lunii iunie, la Washington, de şefii celor două echipe de negociere, secretarul de stat Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională”, scrie agenţia mai sus menţionată.

În lipsa informaţiilor oficiale, Realitatea TV bănuieşte că pe agenda discuţiilor s-ar putea afla şi vizele pentru români, nu doar scutul antirachetă.

%d blogeri au apreciat: