Arhiva | 12:06 pm

CRONICARUL CODLEAN:PNL SPRIJINA DESCHIDEREA SPITALULUI DE LA CODLEAPE DATA DE 15 SEPTEMBRIE 2011 CAND EXPIRA ACEST TERMEN!!

15 sept.

Viitorul Spitalului Municipal a fost discutat azi 14 septembrie a.c. intr-o sedinta la care au luat parte Aristotel Căncescu – Preşedintele CJ Braşov, Sebastian Grapă – Preşedintele Comisiei de Sănătate din Consiliul Judetean Brasov, Mihai Donţu- deputat PNL reprezentând Codlea şi Rupea, Catalin Muntean – initiatorul Asociatiei Civice cu acelasi nume, secretarul Oprea Bujor şi dr. Claudia Coste, manager al Spitalului Codlea.

Unul dintre consilierii locali din Codlea, Erwin Albu, a propus mutarea în spitalul din localitatea pe care o reprezintă a unor secţii supraaglomerate din unităţile spitaliceşti din Braşov.

Propunerea a fost prezentată conducerii Consiliului Judeţean Braşov, urmând să fie analizată.

Atât preşedintele Consiliului Judeţean , Aristotel Căncescu, cât şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Nelu Ochi s-au arătat încântaţi de această propunere.
S-a analizat situatia jalnica in care se afla sanatatea in intregul judet Brasov:

Sanse de viitor pentru Spitalul Municipal Codlea trei spitale din judet au fost desfiintate, exista un deficit de cadre medicale (si un mare risc de a le pierde si pe cele care au mai ramas datorat locurilor de munca mai bine platite din Canada, Franta si alte tari), multe spitale brasovene isi desfasoara activitatea in sedii improprii (Spitalul de Oncologie, Spitalul de Neurologie, Spitalul Marzescu, Spitalul de Psihiatrie). In acest context, Spitalul Codlea, modernizat si dotat corespunzator, este evaluat de echipa manageriala ca fiind de gradul 4 din 5 posibile in functie de criteriile restrictive ale Ministerului Sanatatii. Acest minister tergiverseaza verificarea clasificarii unitatii sanitare pe motiv ca nu avem personal medical disponibil, desi legea spune ca personalul nu poate fi detasat daca spitalului nu i se aproba clasificare.

Dintr-un numar de 95 de fosti angajati ai spitalului mai lucreaza aici doar 23 de persoane care isi desfasoara activitatea fara repartitie sau detasare. Manager Dr. Coste a afirmat ca cel putin 60 de cadre medicale vor veni sa lucreze inapoi la spital daca acesta va fi deschis. Aparatura nu a fost instrainata. E necesar un buget lunar de 2 miliarde pentru buna desfasurare a activitatii. Ar fi nevoie de aprobarea Ministerului Sanatatii si de o Hotarare de Guvern pentru ca locatiile spitalelor Codlea si Sacele sa intre in grija Consiliului Judetean Brasov, care ar putea asigura finantarea.protest 300×225 Sanse de viitor pentru Spitalul Municipal Codlea

Peste 6000 de semnaturi atesta ca lumea doreste ca Spitalul Codlea sa se redeschida (4500 de codleni si 1500 de semnatari din localitatile arondate spitalului). Miscarea de salvare a spitalului, demarata inca de la inceputul anului prin proteste de strada in care s-a remarcat fostul consilier Erwin Albu, tinde sa se finalizeze prin initierea unui proiect de politica financiara sustinut de omul de afaceri Catalin Muntean, cu concursul Consiliului Judetean Brasov. In fata unitatii inca se mai organizeaza proteste – cel din urma a avut loc duminica trecuta. Cetatenii din Codlea au acelasi drept la sanatate ca si cetatenii Fagarasului sau Brasovului. Spitalul va insemna din nou pentru noi un loc in care viata conteaza, in care se pomoveaza sanatatea si grija fata de om.

AGERPRES:PRESEDINTELE ITALIEI GIORGIO NAPOLITANO SI-A INCEPUT VIZITA IN ROMANIA!

15 sept.

Preşedintele Republicii Italiene, Giorgio Napolitano, şi-a început joi vizita de stat în România, fiind primit la Palatul Cotroceni de şeful statului român, Traian Băsescu.

Ceremonia primirii a avut loc pe platoul oficial de la Palatul Cotroceni, unde, după intonarea imnurilor celor două state, preşedintele italian a dat onorul Regimentului de Gardă şi Protocol.

Urmează ca cei doi şefi de stat să aibă convorbiri tete-a-tete şi cu participarea membrilor delegaţiilor iar apoi să susţină declaraţii de presă.

Joi seară va avea loc un dineu oferit de preşedintele Traian Băsescu în onoarea omologului său italian, Giorgio Napolitano.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, întrevederea dintre cei doi şefi de stat va permite abordarea temelor de actualitate aflate pe agenda bilaterală, europeană şi internaţională.

Preşedintele Giorgio Napolitano este însoţit în vizita de stat pe care o efectuează, joi şi vineri, în România de ministrul Afacerilor Externe, Franco Frattini. Şeful de stat italian va avea întrevederi şi cu primul-ministru Emil Boc, precum şi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului. AGERPRES

RIA NOVOSTI:DMITRI ROGOZIN AFLAT IN FRANTA:POZITIA RUSIEI FATA DE AMENINTAREA SCUTULUI ANTIRACHETA AMERICAN!

15 sept.

Dmitri Rogozin: Europa va fi parţial responsabilă de ameninţarea scutului antirachetă pentru Rusia

Europa va fi parţial responsabilă de ameninţarea pe care ar putea-o constitui viitorul scut antirachetă al NATO pentru interesele ruseşti, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, aflat în vizită în Franţa.

Diplomatul s-a întâlnit miercuri la Paris cu ministrul Apărării Gérard Longuet, consilierul diplomatic prezidenţial Jean-David Levitte, şeful Statului Major particular al preşedintelui francez, generalul Benoît Puga, directorul politic al Ministerul de Externe şi parlamentari francezi, relatează RIA Novosti, în pagina online..

Potrivit lui Rogozin, europenii, inclusiv francezii, nu vor să se amestece în dialogul ruso-american privind apărarea antirachetă, informează Mediafax.

„O astfel de poziţie nu este lipsită de rea voinţă, deoarece sistemul antirachetă în curs de înfiinţare nu este un scut americane, ci unul al NATO. Aceasta înseamnă că europenii sunt direct asociaţi conceperii arhitecturii sale şi realizării unor proiecte antirachetă concrete”, a subliniat el într-un interviu acordat RIA Novosti.

Potrivit lui Rogozin, Europa „îşi va asuma partea sa de responsabilitate în cazul în care aceste proiecte ar aduce atingere intereselor strategice ruseşti”.

AGERPRES:OLANDA VETO IN PRIVINTA VIZELOR SCHENGEN PRIVIND ROMANIA!

15 sept.

Baconschi: Sper că Olanda nu se va singulariza în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen
Acasă » Accente » Coţofana de serviciu

Baconschi: Sper că Olanda nu se va singulariza în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen.

Şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi şi-a exprimat joi convingerea că în cadrul ţărilor membre ale Spaţiului Schengen există consens în privinţa aderării României şi Bulgariei „pe scenariul în doi paşi” adăugând că speră ca Olanda să nu se singularizeze în acest sens din cauza dificultăţilor politice interne.

„Cred că există consens pe scenariul doi paşi, Olanda are dificultăţi politice interne legate de propria configuraţie în coaliţia de guvernare, dar sper că nu se va singulariza. Sper în solidaritatea europenilor în acest moment greu, şi mai ales sunt convins, odată în plus, că România s-a pregătit bine, că e deschisă pe cooperarea poliţienească cu toate statele membre astfel încât frontiera de est a Uniunii să fie foarte bine păzită”, a declarat ministrul Teodor Baconschi.

Scenariul aderării în doi paşi la spaţiul Schengen presupune ridicarea controalelor la frontiera aeriană şi maritimă în acest an şi completarea procesului anul viitor.

PROCURORII DNA SOLICITA:MANDAT DE ARESTARE PENTRU CORNELIA CORESCU”SPAGA PENTRU PD-L”!

15 sept.

Potrivit DNA
Şefa ITM Timiş a cerut şpagă pentru PDL.

Şefa ITM Timiş i-a pretins unui denunţător suma de 10.000 de lei, indicându-i ca banii să fie achitaţi ca donaţie pentru organizaţia judeţeană de partid din care aceştia făceau parte, PDL.

Şefa ITM Timiş a cerut ca şpaga pe care urma să o primească de la persoană să fie donată în conturile PDL. Informaţia apare într-un comunicat DNA.

Directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Timiş, Cornelia Corescu, membru PDL din 1996, suspectată de fapte de corupţie, a fost reţinută, miercuri seară, pentru 24 de ore, de procurorii anticorupţie din Timişoara pentru complicitate la trafic de influenţă şi instigare la abuz în serviciu.

Unul dintre avocaţii Corneliei Corescu, Adrian Fanu Moca, a declarat miercuri, la ieşirea din sediul DNA Timişoara, că acuzaţiile care i se aduc acesteia sunt „ciudate”, din moment ce clienta lui nu a pretins şi nici nu a primit vreo sumă de bani.

Joli Garcon – Lolita 2011

15 sept.

Joli Garcon!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Pat Benatar „HEARTBREAKER” Live

15 sept.

HEARTBREAKER!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Puff Daddy Featuring Faith Evans I’ll Be Missing You

15 sept.

I’ll Be Missing You!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Kamelia – Come again (Official video)

15 sept.

Come again!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

FALIMENTUL GRECIEI INSEAMNAMOARTEA ROMANIEI CA STAT!

15 sept.

Ce-ar insemna moartea Greciei pentru Europa si pentru Romania. Cele mai expuse tari in cazul in care statul elen ajunge la faliment.

Despre Grecia tot mai multe voci sustin ca va fi mormantul Europei. Cum zvonurile despre o eventuala intrare in incapacitate de plata a statului elen sunt din ce in ce mai dese in ultima saptamana, iar pietele financiare reactioneaza in consecinta, discutiile se poarta in jurul ideii de a lasa Grecia sa iasa din zona euro sau sa dea faliment.
Ce-ar insemna moartea Greciei pentru Europa si pentru Romania. Cele mai expuse tari in cazul in care statul elen ajunge la faliment
In mijlocul unor ample proteste de strada, premierul grec George Papandreou a adoptat un nou plan de masuri de austeritate, care prevede taieri de salarii si majorari de taxe, in speranta ca Grecia va atinge tintele de deficit stabilite cu creditorii straini si va primi urmatoarele transe din imprumutul extern.

Desi discutiile dintre FMI si UE si autoritatile de la Atena au fost suspendate, tocmai din cauza ratarii tintelor stabilite, presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat ca Grecia va primi, cel mai probabil, si restul de bani.

In acelasi timp, cancelarul german Angela Merkel este total impotriva iesirii Greciei din zona euro si pledeaza pentru continuarea planului de ajutorare a tarii aflate foarte aproape de prapastie.

Merkel tine cu dintii de Grecia: „Iesirea din zona euro trebuie evitata cu orice pret”. Atena, la un pas de a intra in incapacitate de plata

Acordul pentru urmatorul imprumut trebuie obtinut, insa, de la toate tarile europene, iar daca nu va exista consens, Grecia va intra in incapacitate de plata si va ajunge in faliment.

Cat de grav ar fi un faliment al Greciei, pentru Europa si pentru Romania?

In cazul in care Grecia ar falimenta, sistemul cel mai lovit va fi cel bancar, din cauza expunerii pe care institutiile financiare o au pe statul elen. Iar bancile cele mai vulnerabile ar fi cele din Germania, Franta si Marea Britanie, dar si cele grecesti.

Bancile germane, de exemplu, detin peste 22 de miliarde de dolari din datoria Greciei, cele din Franta, aproape 15 miliarde de dolari, iar cele din Anglia, 3,4 miliarde. Lovite vor fi bancile elene, care detin aproape 63 de miliarde de dolari din datoria Greciei, iar falimentarea acestora ar avea repercusiuni si asupra economiilor tarilor in care sunt prezente.

Agentia de rating S&P a retrogradat deja, in iunie, 4 din cele mai mari banci grecesti, iar ieri Moody’s a scazut ratingul altor doua banci din Franta, din cauza expunerii pe Grecia. Agentiile de evaluare financiara stau in continuare cu ochii pe bancile vulnerabile la problemele financiare din Grecia si in viitor putem asista si la alte retrogradari.

Incepe declinul bancilor franceze. Moody’s a retrogradat ratingul Societe Generale si Credit Agricole

Romania si Bulgaria au expunere foarte ridicata pe bancile grecesti

Sectorul privat, dar si cel public, din Romania si Bulgaria sunt expuse la bancile grecesti, in conditiile in care autoritatile si companiile au luat imprumuturi de la institutiile bancare elene. Daca bancile din Grecia vor fi date peste cap din cauza intrarii in incapacitate de plata, rezultatul ar fi lipsa de finantare pentru datoriile Romaniei si Bulgariei si pentru companiile private.

Intr-un scenariu mai negru, analistii bancii japoneze Nomura sustineau, in iunie, ca subsidiarele grecesti din Romania finanteaza deja bancile-mama de la Atena, iar scoaterea banilor din tara ar putea impinge autoritatile de la Bucuresti sa acceseze banii din acordul de precautie cu FMI.

Banca japoneza sublinia cum clauzele Initiativei de la Viena, acordul incheiat in 2009 care obliga bancile-mama ale institutiilor de credit din Romania sa-si sustina subsidiarele si sa nu retraga capital, s-au inversat in cazul grupurilor financiare elene.

FT: Subsidiarele romanesti finanteaza deja bancile-mama din Grecia. Romania ar putea accesa banii din acordul de precautie cu FMI

Volumul mare de imprumuturi acordate de subsidiarele romanesti bancilor-mama din Grecia a fost unul dintre motivele pozitiei relativ solide a leului din ultima perioada, reducand in acelasi timp din lichiditatea de pe piata romaneasca, se spune in raport.

Efectul de domino se va manifesta si asupra bancilor austriece, ca Erste Bank, si care sunt foarte prezente in Europa Centrala, zona care ar avea de suferit in cazul unui default al Greciei. Si asta chiar daca aceste institutii nu au expunere pe datoria statului elen.

Banca Centrala Europeana detine o parte importanta din datoria Greciei

JP Morgan estima, in luna mai, ca BCE detinea bonduri grecesti in valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro, in conditiile in care banca europeana a cumparat obligatiuni de pe piata libera timp de aproape un an.

Falimentul Greciei ar cauza pierderi de 35 de miliarde de euro pentru BCE. Institutia bancara europana a imprumutat, totodata, bancile grecesti, cu 91 de miliarde de euro.

In cazul default-ului Greciei, BCE ar putea fi nevoita sa se recapitalizeze din taxele platite de cetatenii Uniunii Europene.

Intrarea altor state europene in zona euro se va face mult mai greu

Criza din Grecia ii va face face mai dure criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca un stat pentru a intra in zona euro.

Macedonia si Albania vor avea si ele de suferit

Din cauza prabusirii economiei grecesti, muncitorii straini, din care cei mai mlti provin din Bulgaria, Macedonia si Albania, isi vor pierde slujbele, astfel ca in economiile respective nu vor mai intra remitentele lucratorilor din Grecia. In consecinta, PIB-ul acestor tari va scadea.

DE PESTE 17 ANI ROMANIA INCEARCA RECUPERAREA A PESTE 60 DE MILIOANE DE DOLARI DIN LIBIA!

15 sept.

De 17 ani, România încearcă recuperarea a 60 milioane dolari din Libia. Ministerul Finanţelor: „Căutăm o modalitate de reluare a discuţiilor”.

Patronul Stelei plusează în stilul său şi spune că suma reală pe care o are de încasat este de 100 de milioane de dolari.

Statul român încearcă de 17 ani, fără succes până acum, să recupereze o datorie de peste 60 de milioane de dolari de la Libia. Concret este vorba despre 45,5 milioane dolari, la care se adaugă alte 23 milioane dinari libieni ( circa 18 milioane dolari americani), sume la care se adaugă penalităţi. Creanţa datează de dinainte de 1990 şi provine din exporturi de arme, dar şi din lucrări de construcţii – şcoli, blocuri, spitale – realizate în Libia de către firme din România.

Pentru recuperarea datoriei a fost constituită, încă din 1994, o comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – Departamentul de Comerţ Exterior şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Comisia a primit mandat de la Guvern pentru recuperarea creanţei din Libia. Oficialii de la Ministerul Finanţelor dau vina pe „poziţia rigidă” a părţii libiene.

„Creanţele României din Libia provin din operaţiuni de comerţ exterior şi cooperare economică derulate de societăţi comerciale româneşti în baza Acordurilor de colaborare dintre cele două ţări semnate în anii 1974, 1979, 1981 şi 1984. Reglementarea creanţelor României din Libia a înregistrat până în prezent practic o stagnare, cu toate că au avut loc mai multe runde de negocieri, cele două părţi nereuşind să ajungă la nici un rezultat concret în această problemă datorită poziţiei rigide abordate de partea libiană”, au declarat pentru gândul reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor. Ei adaugă că în noul context politic de la Tripoli, partea română va căuta să identifice o modalitate de reluare a discuţiilor pentru reglementarea creanţelor României din această ţară.

Theodor Stolojan: „Libia va cere o extindere a termenelor de plată a datoriilor”

Europarlamentarul Theodor Stolojan, care a fost prim-ministru în perioada 1991-1992, este de părere că recuperarea creanţelor din Libia nu se va putea face prea curând, pentru că este de aşteptat ca Libia să ceară o reeşalonare a datoriilor. „Libia va avea nevoie de mari fonduri pentru reconstrucţia sa după distrugerile suferite. Are nevoie de bani să îşi refacă infrastructura, alimentarea cu apa. Nu avem o idee exactă asupra distrugerilor suferite de această ţară. Probabil Libia va face apel pentru ajutoare şi pentru reeşalonarea datoriilor. În cazul Irakului s-a ajuns la o reeşalonare pe termen lung a creanţelor. Libia va cere probabil o extindere a termenelor de plata a datoriilor”, a declarat pentru gândul Theodor Stolojan.

Cine şi ce bani are de recuperat. Gigi Becali: „Aştept să se liniştească apele”

Lista firmelor care au de recuperat bani din Libia cuprinde cinci societăţi. Cea mai mare sumă o are de recuperat Romtehnica, cu 39,25 milioane dolari SUA, potrivit datelor obţinute de gândul de la Ministerul Finanţelor.
O altă firmă, Arcom, deţinută de omul de afaceri Gigi Becali, are de recuperat 16,6 milioane dinari libieni (13,7 milioane dolari SUA), potrivit Ministerului Finanţelor. Contactat de gândul, Becali a declarat că de fapt suma pe care o are de recuperat Arcom din Libia este mult mai mare, de aproape 100 de milioane de dolari. „Să se liniştească apele şi apoi o să mergem acolo să le recuperăm”, a spus Gigi Becali, care crede că actuala situaţie din Libia ar putea favoriza recuperarea mai rapidă a datoriilor. El a spus că nu ştie dacă statul a făcut demersuri pentru recuperarea datoriilor.

Şi Tarom are de recuperat 0,9 milioane dolari SUA din Libia, proveniţi din contracte de tip interline din perioada de dinainte de 1990. „Creanţele pe care Compania Tarom le avea de recuperat de la Compania Lybian Arab Airlines au fost preluate de către Ministerul Finanţelor Publice, care a încercat recuperarea lor. Nu deţinem informaţii cu privire la stadiul recuperării”, au declarat pentru gândul oficiali ai Tarom. Contractul interline este contractul în baza căruia două companii aeriene îşi acceptă reciproc biletele de transport aerian. Acesta dă dreptul fiecărui partener de a emite propriile bilete de transport aerian pe zborurile celuilalt partener.

Pe lista firmelor ce au de încasat bani din Libia se mai află Contransimex, cu 0,7 milioane dolari SUA şi 4,8 milioane dinari libieni şi Romagrimex – cota părţii române (capitalul social) la societăţile mixte din domeniul agriculturii – 4,75 milioane dolari SUA şi 1,5 milioane dinari libieni – venituri cuvenite din activitatea societăţilor mixte.

O lege, două HG-uri mai multe ordine ale miniştrilor şi o ordonanţă de Guvern au fost elaborate în decursul timpului pentru a reglementa activitatea de recuperare a creanţelor statului.

Controversata „creanţă Libia” de 88 de milioane de dolari a Rompetrol SA

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor consideră că SC Rompetrol SA datorează statului român 88 de milioane de dolari, existând un proces în derulare, din 2006, privind aşa-numitul dosar „creanţa Libia”. Pe scurt, suma ar reprezenta o parte din investiţia efectuată în anii „’80 de către statul român, prin Rompetrol, pe atunci societate de stat, pentru operaţiunile de dezvoltare şi exploatare a unui zăcământ de petrol din Libia.

În anii ’80, România a obţinut concesiunea unui câmp petrolier în Libia, în bazinul Murzuk, pe 20 de ani. Pe vremea guvernului Văcăroiu, statul a vândut concesiunea spaniolilor de la Repsol, pe motiv că nu existau fonduri pentru exploatare, iar operaţiunea se desfăşoară prin Rompetrol, care era atunci companie de stat. Prima tranşă de bani a fost virată de Rompetrol la bugetul de stat, dar a doua nu a mai fost virată niciodată.

„Cea de-a doua tranşă nu a mai intrat în contul statului, motiv pentru care statul român este parte în procesul cu Rompetrol – de data asta societate privată – pentru recuperarea sumei de 88 de milioane de dolari plus 200 de milioane de lei, care de fapt reprezintă stoc şi dobânzi”, a declarat recent la România te iubesc! Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

„Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în procesul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect paguba creată de S.C. Rompetrol S.A. prin nevirarea la bugetul statului a drepturilor cuvenite prin Acordul de exploatare şi împărţire a pachetului EPSA, încheiat în anul 1980 între Rompetrol of Libya şi National Oil Company”, se arată într-un răspuns primit de gândul de la Ministerul Finanţelor. Datoria ce ar trebui recuperată de la Rompetrol S.A. este de 88.753.221 dolari SUA, la care se adaugă accesoriile calculate conform reglementărilor legale în vigoare pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, se mai arată în răspunsul de la Finanţe.

Acţiunea în instanţă iniţiată de Ministerul Finanţelor în contradictoriu cu S.C. Rompetrol S.A. este în curs de derulare, mai spun oficialii de la Finanţe.

Ce spune Rompetrol

Kazahii de la Rompetrol nu recunosc datoria de 88 de milioane de dolari reclamată de Ministerul Finanţelor. „După cum a susţinut în mod constant şi argumentat pe parcursul întregii controverse privind titlul asupra ceea ce generic a fost denumit „creanţa Libia”, Rompetrol nu a datorat niciodată vreo sumă de bani statului român în contul acestei creanţe. Reiterăm faptul că atât proiectul petrolier în discuţie, cât şi sumele rezultate din cesionarea sa, au fost contractate în numele Rompetrol, entitate de sine stătătoare, cu personalitate juridică şi patrimoniu proprii, iar nu în numele statului român”, se arată în răspunsul remis gândul din partea Departamentului de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Grupului Rompetrol.

Oficialii citaţi mai precizează că Rompetrol a fost privatizată cu întregul său patrimoniu, drepturi şi obligaţii. „Atâta vreme cât efortul economic pentru derularea proiectului în discuţie a fost suportat de Rompetrol, iar titlul juridic asupra acestuia a aparţinut tot companiei, iar nu statului român, Rompetrol îşi reiterează poziţia în sensul că nu datorează vreo sumă de bani statului din aşa-numita <>”, menţionează sursa citată.

MEDIAFAX:CE SANSE SUNT CA ROMANIA SA ADERE MAI DEVREME DE 2015 LA ZONA EURO!

15 sept.

Tensiunile din Europa, care culminează şi cu varianta ca Grecia să renunţe la moneda unică europeană şi să revină la drahmă pentru a nu infecta cu problemele ei toată zona euro, repun pe tapet întrebarea dacă este bine şi rentabil pentru statele din UE care nu au euro să adopte moneda unică europeană.

Criza economică macină toată Europa, iar pentru multe state faptul că au propria lor monedă în acest moment este un avantaj pentru că pot folosi cursul de schimb ca un instrument de stimulare a exporturilor şi reducere a importurilor. De asemenea, cursul poate fi folosit pentru a tăia puterea de cumpărare în valoare reală ca o soluţie pentru rezolvarea problemelor bugetare.

Cel puţin până în acest moment, România are 2015 ca dată oficială pentru adoptarea euro. Acum, acest obiectiv pare mai greu de atins decât de îndeplinit, având în vedere criteriile economice pe care trebuie să le îndeplinească România pentru a intra în clubul celor 17 ţări cu euro: deficit bugetar scăzut, inflaţie şi dobânzi mici, şi posibilitatea susţinerii unui anumit nivel al ratei de schimb leu/euro.

Pentru toţi românii care muncesc în Europa şi pentru cei din ţară care călătoresc liber în Europa, adoptarea euro din punct de vedere psihologic este deja un fapt.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care a trăit pe viu toate evenimentele majore economice din ultimele şase decenii, are o teorie personală interesantă. El spune că pentru România s-ar putea ivi şansa de a trece la euro mai repede decât ne-am fi aşteptat. Dar cu condiţia să se repete istoria, în spirală.

FINANCIARUL.ro:ERSTE OFERA APROAPE 450 MILIOANE.EUROI PENTRU UN SFERT DIN ACTIUNILE BCR!

15 sept.

Erste ofera aproape 450 mil. euro pentru un sfert din actiunile BCR.

Erste a anuntat miercuri seara ca a incheiat un acord de principiu cu patru dintre cele cinci SIF-uri – SIF Banat Crisana, SIF Transilvania, SIF Munteania si SIF Oltenia – pentru preluarea unui pachet reprezentand 24,12% din actiunile BCR, prin mai multe operatiuni care presupun plata in numerar si schimb cu titluri emise de Erste Bank. Erste Grup a propus SIF-urilor sa emitã actiuni proprii pentru 80% din titlurile pe care le preia la BCR si sa plateasca in numerar doar pentru o cincime din pachetul reprezentand 24,12% din capital, la cotatia de luni valoarea tranzactiei plasandu-se la 435 milioane euro. Banca austriaca va plati cash pentru maximum 424.190.702 actiuni BCR la un pret de 1,0385 lei per actiune, precum si numerar pentru maximum 133.676.584 actiuni-profit BCR 2011 (actiuni emise in contul dividendelor aferente lui 2010) cu valoare nominala de 0,1 lei per actiune.

%d blogeri au apreciat: