De 17 ani, România încearcă recuperarea a 60 milioane dolari din Libia. Ministerul Finanţelor: „Căutăm o modalitate de reluare a discuţiilor”.

Patronul Stelei plusează în stilul său şi spune că suma reală pe care o are de încasat este de 100 de milioane de dolari.
Statul român încearcă de 17 ani, fără succes până acum, să recupereze o datorie de peste 60 de milioane de dolari de la Libia. Concret este vorba despre 45,5 milioane dolari, la care se adaugă alte 23 milioane dinari libieni ( circa 18 milioane dolari americani), sume la care se adaugă penalităţi. Creanţa datează de dinainte de 1990 şi provine din exporturi de arme, dar şi din lucrări de construcţii – şcoli, blocuri, spitale – realizate în Libia de către firme din România.
Pentru recuperarea datoriei a fost constituită, încă din 1994, o comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – Departamentul de Comerţ Exterior şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Comisia a primit mandat de la Guvern pentru recuperarea creanţei din Libia. Oficialii de la Ministerul Finanţelor dau vina pe „poziţia rigidă” a părţii libiene.
„Creanţele României din Libia provin din operaţiuni de comerţ exterior şi cooperare economică derulate de societăţi comerciale româneşti în baza Acordurilor de colaborare dintre cele două ţări semnate în anii 1974, 1979, 1981 şi 1984. Reglementarea creanţelor României din Libia a înregistrat până în prezent practic o stagnare, cu toate că au avut loc mai multe runde de negocieri, cele două părţi nereuşind să ajungă la nici un rezultat concret în această problemă datorită poziţiei rigide abordate de partea libiană”, au declarat pentru gândul reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor. Ei adaugă că în noul context politic de la Tripoli, partea română va căuta să identifice o modalitate de reluare a discuţiilor pentru reglementarea creanţelor României din această ţară.
Theodor Stolojan: „Libia va cere o extindere a termenelor de plată a datoriilor”
Europarlamentarul Theodor Stolojan, care a fost prim-ministru în perioada 1991-1992, este de părere că recuperarea creanţelor din Libia nu se va putea face prea curând, pentru că este de aşteptat ca Libia să ceară o reeşalonare a datoriilor. „Libia va avea nevoie de mari fonduri pentru reconstrucţia sa după distrugerile suferite. Are nevoie de bani să îşi refacă infrastructura, alimentarea cu apa. Nu avem o idee exactă asupra distrugerilor suferite de această ţară. Probabil Libia va face apel pentru ajutoare şi pentru reeşalonarea datoriilor. În cazul Irakului s-a ajuns la o reeşalonare pe termen lung a creanţelor. Libia va cere probabil o extindere a termenelor de plata a datoriilor”, a declarat pentru gândul Theodor Stolojan.
Cine şi ce bani are de recuperat. Gigi Becali: „Aştept să se liniştească apele”
Lista firmelor care au de recuperat bani din Libia cuprinde cinci societăţi. Cea mai mare sumă o are de recuperat Romtehnica, cu 39,25 milioane dolari SUA, potrivit datelor obţinute de gândul de la Ministerul Finanţelor.
O altă firmă, Arcom, deţinută de omul de afaceri Gigi Becali, are de recuperat 16,6 milioane dinari libieni (13,7 milioane dolari SUA), potrivit Ministerului Finanţelor. Contactat de gândul, Becali a declarat că de fapt suma pe care o are de recuperat Arcom din Libia este mult mai mare, de aproape 100 de milioane de dolari. „Să se liniştească apele şi apoi o să mergem acolo să le recuperăm”, a spus Gigi Becali, care crede că actuala situaţie din Libia ar putea favoriza recuperarea mai rapidă a datoriilor. El a spus că nu ştie dacă statul a făcut demersuri pentru recuperarea datoriilor.
Şi Tarom are de recuperat 0,9 milioane dolari SUA din Libia, proveniţi din contracte de tip interline din perioada de dinainte de 1990. „Creanţele pe care Compania Tarom le avea de recuperat de la Compania Lybian Arab Airlines au fost preluate de către Ministerul Finanţelor Publice, care a încercat recuperarea lor. Nu deţinem informaţii cu privire la stadiul recuperării”, au declarat pentru gândul oficiali ai Tarom. Contractul interline este contractul în baza căruia două companii aeriene îşi acceptă reciproc biletele de transport aerian. Acesta dă dreptul fiecărui partener de a emite propriile bilete de transport aerian pe zborurile celuilalt partener.
Pe lista firmelor ce au de încasat bani din Libia se mai află Contransimex, cu 0,7 milioane dolari SUA şi 4,8 milioane dinari libieni şi Romagrimex – cota părţii române (capitalul social) la societăţile mixte din domeniul agriculturii – 4,75 milioane dolari SUA şi 1,5 milioane dinari libieni – venituri cuvenite din activitatea societăţilor mixte.
O lege, două HG-uri mai multe ordine ale miniştrilor şi o ordonanţă de Guvern au fost elaborate în decursul timpului pentru a reglementa activitatea de recuperare a creanţelor statului.
Controversata „creanţă Libia” de 88 de milioane de dolari a Rompetrol SA
Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor consideră că SC Rompetrol SA datorează statului român 88 de milioane de dolari, existând un proces în derulare, din 2006, privind aşa-numitul dosar „creanţa Libia”. Pe scurt, suma ar reprezenta o parte din investiţia efectuată în anii „’80 de către statul român, prin Rompetrol, pe atunci societate de stat, pentru operaţiunile de dezvoltare şi exploatare a unui zăcământ de petrol din Libia.
În anii ’80, România a obţinut concesiunea unui câmp petrolier în Libia, în bazinul Murzuk, pe 20 de ani. Pe vremea guvernului Văcăroiu, statul a vândut concesiunea spaniolilor de la Repsol, pe motiv că nu existau fonduri pentru exploatare, iar operaţiunea se desfăşoară prin Rompetrol, care era atunci companie de stat. Prima tranşă de bani a fost virată de Rompetrol la bugetul de stat, dar a doua nu a mai fost virată niciodată.
„Cea de-a doua tranşă nu a mai intrat în contul statului, motiv pentru care statul român este parte în procesul cu Rompetrol – de data asta societate privată – pentru recuperarea sumei de 88 de milioane de dolari plus 200 de milioane de lei, care de fapt reprezintă stoc şi dobânzi”, a declarat recent la România te iubesc! Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
„Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în procesul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect paguba creată de S.C. Rompetrol S.A. prin nevirarea la bugetul statului a drepturilor cuvenite prin Acordul de exploatare şi împărţire a pachetului EPSA, încheiat în anul 1980 între Rompetrol of Libya şi National Oil Company”, se arată într-un răspuns primit de gândul de la Ministerul Finanţelor. Datoria ce ar trebui recuperată de la Rompetrol S.A. este de 88.753.221 dolari SUA, la care se adaugă accesoriile calculate conform reglementărilor legale în vigoare pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, se mai arată în răspunsul de la Finanţe.
Acţiunea în instanţă iniţiată de Ministerul Finanţelor în contradictoriu cu S.C. Rompetrol S.A. este în curs de derulare, mai spun oficialii de la Finanţe.
Ce spune Rompetrol
Kazahii de la Rompetrol nu recunosc datoria de 88 de milioane de dolari reclamată de Ministerul Finanţelor. „După cum a susţinut în mod constant şi argumentat pe parcursul întregii controverse privind titlul asupra ceea ce generic a fost denumit „creanţa Libia”, Rompetrol nu a datorat niciodată vreo sumă de bani statului român în contul acestei creanţe. Reiterăm faptul că atât proiectul petrolier în discuţie, cât şi sumele rezultate din cesionarea sa, au fost contractate în numele Rompetrol, entitate de sine stătătoare, cu personalitate juridică şi patrimoniu proprii, iar nu în numele statului român”, se arată în răspunsul remis gândul din partea Departamentului de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Grupului Rompetrol.
Oficialii citaţi mai precizează că Rompetrol a fost privatizată cu întregul său patrimoniu, drepturi şi obligaţii. „Atâta vreme cât efortul economic pentru derularea proiectului în discuţie a fost suportat de Rompetrol, iar titlul juridic asupra acestuia a aparţinut tot companiei, iar nu statului român, Rompetrol îşi reiterează poziţia în sensul că nu datorează vreo sumă de bani statului din aşa-numita <>”, menţionează sursa citată.
Share this: Politica,Istorie,Economie,Muzica,Investigatii,Partide,Conspiratii mondiale,Educatie,Invatamant,Sport,Cultura,Social-media
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Etichete:DE PESTE 17 ANI ROMANIA INCEARCA RECUPERAREA A PESTE 60 DE MILIOANE DE DOLARI DIN LIBIA
Comentarii recente