Arhiva | 12:20 pm

RAPORTUL TISMANEANU DE CONDAMNARE AL COMUNISMULUI IL CONTRAZICE PE TRADATORUL DE TARA TRAIAN BASESCU!

22 sept.

Scrie în raportul Tismăneanu
De ce ar trebui să-şi schimbe Băsescu punctul de vedere cu privire la trădarea Regelui?

Preşedintele Băsescu a spus la TVR că nu crede că s-ar duce în parlament, cu ocazia şedinţei solemne din 25 octombrie, în care este invitat Regele Mihai I.

Aceasta ar o dovadă de consecvenţă, am spune, de vreme ce şeful statului a susţinut că nu-şi schimbă punctul de vedere, respectiv, că îl consideră pe rege trădător de ţară, din cauza deciziei de a abdica în 1947. Dar dacă despre consecvenţă este vorba, preşedintele ar trebui să-şi amintească şi faptul că, în decembrie 2006, acesta a condamnat comunismul. Dovadă stă Raportul Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste, raport alcătuit la cererea sa.

În acel raport, la capitolul De la cvasimonarhie la democraţie populară 1944-1948 există precizări referitoare la condiţiile istorice care l-au forţat pe Regele Mihai să abdice.

Fie că acest raport nici nu a fost citit de preşedinte înainte de a-l prezenta în parlament, fie a ştiut, însă n-a crezut o boabă din ceea ce era scris acolo, oricare ar fi adevărul, merită să recitim un paragraf din raportul comisiei prezidenţiale.

(…) Atât liderul ţărănist Iuliu Maniu, cât şi liderul liberal Dinu Brătianu, au înţeles că prietenii lor occidentali îi abandonau treptat. Războiul civil din Grecia reprezenta principala prioritate occidentală şi, pe măsură ce fosta coaliţie antinazistă se deteriora, forţele democratice din România au fost lăsate să se descurce singure. Democraţiile occidentale nu intenţionau să intervină, printr-o acţiune fermă, în favoarea democraţilor asediaţi ai României.

Nu exista practic nici o modalitate realistă de acţiune faţă de abuzurile comuniste în afara protestelor diplomatice. Armata Sovietică ocupa teritoriul României şi formaţiunea politică numită PCR, aflată sub control sovietic, exploata situaţia existentă pentru a instaura un regim stalinist, indiferent de costurile umane pe care le implica o asemenea acţiune. Apetitul pentru putere al PCR a crescut exponenţial, ca urmare a convingerii sale că nici o forţă externă nu putea interveni pentru a împiedica triumful său final. Liderii PCR au simţit că istoria e de partea lor şi au acţionat în consecinţă. Încetând demult să creadă în valorile liberale, ei nu au avut nici o criză de conştiinţă, atunci când au distrus instituţiile liberale. Educaţi în logica leninistă a lui „care pe care” (adică, cine elimină pe cine), pe comuniştii români i-a bucurat cu adevărat distrugerea tuturor insulelor de autonomie socială sau politică rămase.

Primul pas către dictatura proletariatului a fost făcut în august 1947, odată cu dizolvarea PNŢ. Ultima lovitură a venit pe data de 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice şi, în aceeaşi zi, a fost anunţată crearea Republicii Populare Române”.

EURODEPUTATUL FINLANDEZ SARI ESSAYAH A DECLARAT PENTRU GANDUL CA SE INCEARCA „REPARAREA”GRESELII DIN 2007!

22 sept.

Eurodeputat finlandez, despre aderarea României la Schengen: Vrem să reparăm greşeala din 2007.

PE LANGA EURODEPUTATUL SARI ESSAYAH ACEEASI POZITIE A AVUT SI MINISTRUL DE INTERNE FINLANDEZ PAIVI RASANEN.

După ce Finlanda a anunţat, miercuri, că se va alătura Olandei în decizia de a vota împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, eurodeputatul finlandez Sari Essayah a declarat pentru Gândul că în acest fel se încearcă „repararea” greşelii din 2007, anul aderării acestor două state la UE.

Cu toate că Essayah a recunoscut gestul Olandei şi al Finlandei ca fiind unul „un pic nedrept” şi a precizat că ceea ce se întâmplă acum este de fapt o decizie politică, ea reprezintă „o încercare de a repara o greşeală mai veche”: admiterea României şi Bulgariei în UE, în 2007 – un pas făcut prea devreme şi pripit.

„Sunt voci care spun că România şi Bulgaria au fost primite prea devreme în UE şi că poate ar fi trebuit să mai aşteptăm câţiva ani. La admiterea în UE existau aceste criterii privind corupţia, transparenţa, societatea. Greşeala a fost făcută atunci. Pot înţelege acest punct de vedere: am îndeplinit toate criteriile tehnice, de ce vă mai plângeţi? Dar aceşti oameni trebuie să înţeleagă că atunci (în 2007) am ezitat şi că acum încercăm să reparăm greşeala pe care am făcut-o atunci. Ştiu că este puţin nedrept”, spune eurodeputata.

„Nu ar trebui să fie aşa. Chiar dacă spunem că sunt chestiuni tehnice în cazul aderării la Schengen, ultimul cuvânt îl are decizia politică „, recunoaşte eurodeputata. La fel se întâmplă cu criza euro şi cu Grecia, spune Essaya: „De ce se află acum zona euro în criză, de ce a fost admisă Grecia în zona euro, când existau 5 criterii pentru admitere? Pentru că s-a luat o decizie politică”.

Proasta gestionare a comunităţii rome, principalul motiv de respingere

Potrivit eurodeputatei, cel mai important motiv de respingere a României este gestionarea romilor.

„Când avem discuţii în Parlament despre situaţia romilor din România, mulţi spun că ar trebui să aşteptăm până când putem fi siguri că România şi Bulgaria au grijă cum trebuie de grupurile lor minoritare. Apoi putem decide dacă cele două ţări întrunesc criteriile Schengen”, a spus Sari Essayah pentru sursa citată.

În al doilea rând Sari Essayah vorbeşte despre corupţia în vămi. Cu toate că autorităţile române au demarat operaţiuni de amploare de arestare a vameşilor, reportajele internaţionale arată că o spagă medie pe tură în vămile româneşti ajunge la 6.000 de euro.

Al doilea motiv este corupţia din vămi . Sari Essayah cunoaşte operaţiunea de amploare a autorităţilor române, în urma căreia au fost arestaţi sute de vameşi, dar nu uită nici reportajele internaţionale care au arătat vilele de lux ale vameşilor români şi bulgari, sau faptul că şpaga medie pe o tură la vamă ar ajunge la aproape 6.000 de euro.

„Cred că ar fi foarte bine să vedem următorul Raport (pe Justiţie) şi apoi să putem lua o decizie”, a mai spus eurodeputata finlandeză.

Bruxelles: Olanda şi Finlanda se opun aderării României la Schengen

UPDATE

Olanda şi Finlanda au anunţat joi, la începutul dezbaterilor din Consiliul informal Justiție și Afaceri Interne (JAI), care se desfăşoară la Bruxelles, că se opun aderării României şi Bulgariei la Schengen. Ulterior, Franţa şi Germania au anunţat că susţin compromisul propus de preşedinţia poloneză a UE, care presupune aderarea în etape, mai întâi cu graniţele aeriene şi maritime, la 31 octombrie, urmând ca decizia privind aderarea cu graniţele terestre să fie luată până cel târziu 31 iulie 2012.

“Poziţia noastră este clară. Noi nu suntem în favoarea unei aderări în acest moment”, a declarat ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, la sosirea sa la Bruxelles, pentru o reuniune cu omologii săi din Uniunea Europeană şi din alte state membre ale spaţiului Schengen.

“Trebuie să avem certitudinea că acquis-ul Schengen este implementat pe deplin, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate”, a insistat el.

“Dacă nu este cazul, atunci vom avea o poartă echipată cu cele mai bune opt zăvoare din lume, dar dincolo de această poartă, vom avea pe cineva care lasă toată lumea să intre, iar acest lucru reprezintă o problemă serioasă”, a explicat el.

Pentru integrarea oricărui nou stat în spaţiul Schengen este necesar acordul unanim al tuturor statelor membre.

România şi Bulgaria şi-au dorit să adere la spaţiul Schengen în martie 2011, dar s-au lovit de împotrivirea mai multor state europene, în frunte cu Franţa şi Germania, care au introdus o condiţionalitate suplimentară faţă de criteriile strict tehnice necesare pentru Schengen – rezultatele în lupta anticorupţie.

În ciuda unui raport destul de favorabil, în vară, privind progresele făcute de România şi Bulgaria în cadrul MCV, reticenţele nu au reuşit să fie eliminate total, astfel încât, unele ţări, precum Olanda, nu s-au ferit în a spune deschis că vor să aştepte raportul pe MCV de anul viitor înainte de a-şi da acordul.

La Consiliul JAI din vară, subiectul aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost amânat pentru toamnă. În acelaşi timp, a apărut ideea unui compromis, al aderării în etape, la care ar fi agreat chiar şi Franţa şi Germania. Compromisul a fost dat însă peste cap în ultimele zile de Olanda şi apoi Finlanda, care au anunţat că nu sunt de acord nici cu un astfel de plan.

Analiştii au pus aceste aspecte în corelaţie cu probleme interne, inclusiv agenda electorală, ale unora dintre statele UE, făcând o agenţie precum AFP să titreze că aderarea României şi Bulgariei la Schengen va fi amânată sine die, la “calendele greceşti”.

Eurodeputat finlandez: “Admiterea României şi Bulgariei în UE, în 2007, un pas făcut prea devreme şi pripit”

Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene decide joi, 22 septembrie 2011, la Bruxelles, dacă va permite României şi Bulgariei să adere la Schengen în acest an, pe etape, sau în 2012. Olanda a anunţat deja că se va folosi de dreptul de veto şi va respinge intrarea României în spaţiul de liberă circulaţie, motivând că graniţele ţării noastre nu sunt sigure. Traian Băsescu a respins ideea că România nu ar îndeplini criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Şeful statului a recunoscut că România se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte justiţia, sau frontierele, dar acestea sunt probleme de natură politică şi nu ar trebui să influenţeze procesul de aderare la Spaţiul Schengen.

Dacă Olanda nu-şi va schimba poziţia legată de aderarea României la Spaţiul Schengen, ţara noastră mai are o şansă la Consiliul JAI din octombrie, a subliniat recent preşedintele Traian Băsescu.

Ministrul de interne, Traian Igaş, este de părere că România ar trebui primită în spaţiul Schengen fără rezerve.

Cele mai probabile variante sunt o integrare parţială, prin care România şi Bulgaria ar primi acces pe apă şi în aer, sau amânarea aderării până în 2012.

Eurodeputat finlandez, despre aderarea României la Schengen: “Vrem să reparăm greşeala din 2007“

După ce Finlanda a anunţat miercuri că se va alătura Olandei în decizia de a vota împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, eurodeputatul finlandez Sari Essayah a declarat pentru Gândul că în acest fel se încearcă “repararea” greşelii din 2007, anul aderării acestor două state la UE.

Cu toate că Essayah a recunoscut gestul Olandei şi al Finlandei ca fiind unul “un pic nedrept” şi a precizat că ceea ce se întâmplă acum este de fapt o decizie politică, ea reprezintă “o încercare de a repara o greşeală mai veche”: admiterea României şi Bulgariei în UE, în 2007 – un pas făcut prea devreme şi pripit.

“Sunt voci care spun că România şi Bulgaria au fost primite prea devreme în UE şi că poate ar fi trebuit să mai aşteptăm câţiva ani. La admiterea în UE existau aceste criterii privind corupţia, transparenţa, societatea. Greşeala a fost făcută atunci. Pot înţelege acest punct de vedere: am îndeplinit toate criteriile tehnice, de ce vă mai plângeţi? Dar aceşti oameni trebuie să înţeleagă că atunci (în 2007) am ezitat şi că acum încercăm să reparăm greşeala pe care am făcut-o atunci. Ştiu că este puţin nedrept”, spune eurodeputata.

“Nu ar trebui să fie aşa. Chiar dacă spunem că sunt chestiuni tehnice în cazul aderării la Schengen, ultimul cuvânt îl are decizia politică “, recunoaşte eurodeputata. La fel se întâmplă cu criza euro şi cu Grecia, spune Essaya: “De ce se află acum zona euro în criză, de ce a fost admisă Grecia în zona euro, când existau 5 criterii pentru admitere? Pentru că s-a luat o decizie politică”.

Proasta gestionare a comunităţii rome, principalul motiv de respingere

Potrivit eurodeputatei, cel mai important motiv de respingere a României este gestionarea romilor.

“Când avem discuţii în Parlament despre situaţia romilor din România, mulţi spun că ar trebui să aşteptăm până când putem fi siguri că România şi Bulgaria au grijă cum trebuie de grupurile lor minoritare. Apoi putem decide dacă cele două ţări întrunesc criteriile Schengen”, a spus Sari Essayah.

În al doilea rând Sari Essayah vorbeşte despre corupţia în vămi.

Sari Essayah cunoaşte operaţiunea de amploare a autorităţilor române, în urma căreia au fost arestaţi sute de vameşi, dar nu uită nici reportajele internaţionale care au arătat vilele de lux ale vameşilor români şi bulgari, sau faptul că şpaga medie pe o tură la vamă ar ajunge la aproape 6.000 de euro.

“Cred că ar fi foarte bine să vedem următorul Raport (pe Justiţie) şi apoi să putem lua o decizie”, a mai spus eurodeputata finlandeză.

JOI IN CONSILIUL JAI CE SE DESFASOARA LA BRUXELLES:OLANDA SI FINLANDA VETO INTRARII ROMANIEI IN SCHENGEN!

22 sept.

Decizia a fost anunţată joi la Consiliul JAI
E oficial: Olanda şi Finlanda se opun aderării României la Schengen.

Olanda şi Finlanda au anunţat, la începutul dezbaterilor din Consiliul JAI, care se desfăşoară la Bruxelles, că se opun aderării României şi Bulgariei la Schengen.

„Poziţia noastră este clară. Noi nu suntem în favoarea unei aderări în acest moment”, a declarat ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, la sosirea sa la Bruxelles, pentru o reuniune cu omologii săi din Uniunea Europeană şi din alte state membre ale spaţiului Schengen.

„Trebuie să avem certitudinea că acquis-ul Schengen este implementat pe deplin, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate”, a insistat el.

„Dacă nu este cazul, atunci vom avea o poartă echipată cu cele mai bune opt zăvoare din lume, dar dincolo de această poartă, vom avea pe cineva care lasă toată lumea să intre, iar acest lucru reprezintă o problemă serioasă”, a explicat el.

Pentru integrarea oricărui nou stat în spaţiul Schengen este necesar acordul unanim al tuturor statelor membre.

Ulterior, Franţa şi Germania au anunţat că susţin compromisul propus de preşedinţia poloneză a UE, care presupune aderarea în etape, mai întâi cu graniţele aeriene şi maritime, la 31 octombrie, urmând ca decizia privind aderarea cu graniţele terestre să fie luată până cel târziu 31 iulie 2012.

Shania Twain – Honey, I’m Home (Live @ TOTP Special)

22 sept.

Honey I’m Home!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Edward Maya ft. Vika Jigulina – Desert Rain [Official video HD]

22 sept.

Desert Rain!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Adrian Eftimie – Lonely (Official Video) | wWw.MusicNet.Do. …

22 sept.

Lonely!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Fedde Le Grand – So Much Love To Give club Mix

22 sept.

So Much Love!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: