Arhiva | 8:28 pm

PRESEDINTELE DE ONOARE AL PNTCD,ULTIMUL SENIOR TARANIST ,ION DIACONESCU A TRECUT IN ETERNITATE.DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA!

11 oct.

Grea pierdere pentru PNŢCD şi pentru politica românească post-decembristă
A murit Ion Diaconescu.

„Din păcate, în urmă cu 40 de minute a trecut în eternitate domnul preşedinte de onoare al PNŢCD, Ion Diaconescu, omul care şi-a deidcat întreaga viaţă luptei împotriva ocupantului sovietic”, a anunţat, luni seara, preşedintele ţărănist, Victor Ciorbea, într-o intrevenţie la Antena 3.

Liderul onorific al PNŢCD a fost externat, luni 3 octombrie, din Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu” Fundeni, unde a fost internet din cauza unor probleme de ritm cardiac.

Ion Diaconescu mai fost internat la Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu” din cauza unor suferinţe cardiace. În februarie 2007, Ion Diaconescu a stat internat trei zile, fiind diagnosticat cu hipertensiune arterială şi cord pulmonar cornic (afecţiunea inimii din cauza unei bronşite).

Politicianul, în vârstă de 94 de ani şi văduv de un an, spunea recent că s-a retras din viaţa politică, dar doar din activitate, nu însă şi în ceea ce priveşte dorinţele şi idealurile sale politice.

Ion Diaconescu (n. 25 august 1917, Boțești, județul Argeș, d. 11 octombrie 2011) , om politic român, de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic din București, Facultatea de Electromecanică; a fost membru al Partidului Național Țărănesc, începând cu anul 1936 până la desființarea partidului de autoritățile comuniste, în 1947.

După anul 1989 a fost în conducerea Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, fiind ales ca deputat în Parlament în trei legislaturi consecutive (1990-1992, 1992-1996 și 1996-2000) între anii 1990 – 2000, iar în legislatura 1996-2000, a îndeplinit funcția de președinte al Camerei Deputaților.

În timpul regimului comunist a fost deținut politic vreme de 17 ani (1947 – 1964).
Activitate politică

membru PNŢ (1936),
membru al Biroului Central al Tineretului PNŢ (1944-1947),
deţinut politic (1947-1964);
prim-vicepreşedintele PNŢCD (1989),
preşedintele PNŢCD (1996);
deputat PNŢCD (1990-1992);
deputat PNŢCD (septembrie 1992);
liderul Grupului parlamentar al PNŢCD şi al PER.

Activitate parlamentară

Legislatura 1992-1996

membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
membru al delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale;
preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Italiană.

Ciorbea: Ion Diaconescu şi-ar fi dat şi ultima fărâmă de suflet pentru a salva partidul

Preşedintele PNŢCD, Victor Ciorbea, a vorbit, la Realitatea TV, despre ultimele clipe ale fostului lider ţărănist Ion Diaconescu, cel care s-a stins din viaţă marţi, la vârsta de 94 de ani. Până în ultima clipă, spune Ciorbea, Diaconescu a continuat să fie preocupat de situaţia din partid şi de situaţia politică din ţară.

„E un moment extrem de trist şi plin de emoţie, chiar dacă starea sănătăţii lui nu era tocmai bună. L-am văzut ultima oară alaltăieri, era totalmente lucid. Aprecia exact şi starea sănătăţii, dar continua să se preocupe şi de situaţia din partid, şi de situaţia politică din din ţară. Până în ultima clipă, chiar mi-a spus: ‘Cu ce te-aş mai putea ajuta? Dacă pot, îţi mai dau şi fărâma de sufleţel pe care o mai am pentru a salva partidul şi pentru a merge pe drumul dorit de înaintaşi, al moralităţii, al cinstei, al corectitudinii, al dreptăţii’. După două ore de discuţii, ne-am despărţit cu convingerea că, dacă Dumnezeu ne va ajuta ca în România să avem astfel de oameni ca cei din generaţia martirilor, ţara s-ar putea reaşeza pe şine, pe un drum normal, pe ceea ce noi numim calea dreaptă. Sper să rămână în memoria românilor ca un om plin de modestie, de o capacitate de analiză politică ieşită din comun”, a spus Victor Ciorbea, la Realitatea TV.

Rodica Coposu: Diaconescu era un om optimist, cu mintea clara pana in ultima clipa

Sora fostului lider PNTCD Corneliu Coposu Rodica Coposu evoca figura lui Ion Diaconescu, marele taranist disparut marti.

„L-am cunoscut mai bine in 1962 cand a fost adus in domiciliu obligatoriu unde era si fratele meu. Imi amintesc ca era un om deosebit de optimist, foarte simpatic, cu o conversatie usoara. Dupa ce s-a terminat domiciliul obligatori, ne facea vizite regulate, discutau politica. L-am revazut dupa 1990, cand si el, si Corneliu erau foarte ocupati cu activitatea la partid. L-am revazut si dupa moartea lui Cornel, mintea lui era extrem de clara isi mentinuse o nota de optimism. Stiu ca a suferit foarte mult in ultima perioada din cauza dezmembrarii PNTCD. Cred ca a plecat cu credinta cu PNTCD se va reface. Nici el, nici fratele nostru, niciunul din ei nu povesteau prin ce au trecut. Si Diaconescu trecea asa usor peste anii de puscarie, desi au suferit foarte mult. Dumnezeu sa-l odihneasca!”, a declarat la Realitatea TV doamna Coposu.

Ion Diaconescu, o victimă a regimului comunist

Alături de Corneliu Coposu, Diaconescu s-a identificat practic cu istoria modernă a Partidului Naţional Ţărănesc, al cărui membru a fost încă din 1936. În perioada regimului comunist s-a numărat printre sutele de luptători anticomunişti condamnaţi la ani grei de închisoare, reaminteşte Realitatea net.

Ion Diaconescu s-a născut la 25 august 1917 la Boţeşti, judeţul Argeş , a crescut în familia fruntaşului ţărănist Ion Mihalache şi a fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc, începând cu anul 1936, până la desfiinţarea partidului de autorităţile comuniste, în 1947. A urmat cursurile Institutului Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Electromecanică.

În timpul regimului comunist a fost deţinut politic vreme de 17 ani (1947 – 1964).
Tinărul inginer Ion Diaconescu, membru al Biroului Central al Tineretului PNŢ a fost arestat la 1 decembrie 1947, împreună cu alţi membri ai tineretului ţărănist şi condamnat la 15 ani de munca silnică pentru apartenenţa la PNŢ. A fost la Aiud, Baia Sprie, Nistru, Rîmnicu Sărat. Aici îl cunoaşte pe Corneliu Coposu, fost secretar al lui Iuliu Maniu.

După Revoluţie, când a vizitat împreună cu mai mulţi tineri închisoarea de la Rîmnicu Sărat, gumea, spunând că este mai degrabă o gazdă, deoarece a stat mulţi ani în celulele acestei puşcării.
Zeci de ani de bătăi şi tăcere impusă. Nu aveai voie să ridici privirea, nu aveai voie să vorbeşti cu nimeni, nu aveai voie să stai în pat. trebuia să stai pe un scăunel, în tăcere, sau să te plimbi, roată, prin celulă. În aceia a învăţat, de la prizonierii aviatori, să comunice prin Morse şi l-a învăţat şi pe Corneliu Coposu. Aveai voie să stai la ,,zarcă” , o celulă micuţă, fără ferestre sau aer, în care nu puteai sta decât în picioare. Zile şi zile în şir, pe întuneric, în tăcere. A povestit că a fost bătut şi obligat să semneze un angajament de colaborare cu securitatea, dar a susţinut până la ultima suflare că singurul pe care l-a denunţat a fost el însuşi.
După eliberarea din închisoare în 1962 – an în care au fost eliberaţi toţi deţinuţii politici, i se stabileşte, pentru doi ani, domiciliu obligatoriu în Valea Calmăţuiului, în Bărăgan. Apoi este angajat întreprinderea Ascensorul, din Bucureşti.

Ion Diaconescu a fost liderul unui partid care şi-a făcut din discursul anticomunist o emblemă. După 1989 a fost prim-vicepresedintele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, fiind ales ca deputat în Parlament în trei legislaturi consecutive, între anii 1990 – 2000, iar între 1996 şi 2000 a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PNŢCD, după moartea lui Corneliu Coposu.

După revoluţie, reînfiinţează, în decembrie 1989, împreună cu Corneliu Coposu Partidul Naţional Ţărănesc, pe care mai târziu îl înscriu în Internaţionala Social-Democrată şi îi schimbă numele în PNŢCD. Partidul care câştigase alegerile din 1947 continuă să fie principala ţintă a atacurilor. La mitingul din 29 ianuarie 1990, organizat ca răspuns la mitingul partidelor istorice care cereau să facă parte din CPUN şi să participe la organizarea alegerilor de pe picior de egalitate cu FSN-ul condus de Ion Iliescu, partidul este devastat, iar liderii vânaţi de muncitorii furioşi. Sunt una dintre ţintele mineriadelor din anii 90, iar sediul central al PNŢ din Bucureşti este devastat. Pentru Ion Diaconescu Consiliul provizoriu de Uniune Naţională, CPUN, organism care a elaborat Constituţia şi o serie de legi, este un organism primitiv, din epoca de piatră a democraţiei. Mai bun decât ce avusese România în timpul comunismului, dar primitiv în comparaţie cu democraţiile occidentale.

Până să ajungă la guvernare, în 1996, PNŢCD a condamnat în declaraţii publice comunismul şi a cerut reforma morală prin procesul comunismului. Odată ajuns la putere, în cadrul unei coaliţii formate din PNŢCD, PNL, UDMR, PD şi PSDR, partidul condus de Diaconescu nu a abandonat discursul anticomunist. Nu a avut însă parteneri la putere prin care demersul să fie posibil. În acea perioadă s-a consemnat doar iertarea cerută de preşedintele de atunci al ţării – Emil Constantinescu – adresată victimelor comunismului.

În 2000, partidul nu a mai reuşit să treacă pragul de cinci la sută pentru a intra în Parlament. A fost momentul în care PNŢCD a început să-şi piardă identitatea politică, fiind obiect de dispută între mai mulţi membri marcanţi. Ion Diaconescu a rămas, însă, preşedintele de onoare al PNŢCD. Şi spunea că toată viaţa s-a simţit obligat „să lupte pentru a onora promisiunea făcută liderilor istorici ai ţărăniştilor, Iuliu Maniu şi Ion Mihalache: de a nu lăsa partidul să moară”.

Anul trecut, Ion Diaconescu a dat statul român în judecată, cerând 18 milioane de euro, în baza Legii 221/2009, pentru anii de închisoare şi muncă silnică la care a fost condamnat de regimul comunist, iar banii obţinuţi din despăgubire să fie fie donaţi PNŢCD.

„Suma de 18 milioane de euro este ipotetică. Între suma asta şi ce se va da este o diferenţă de la cer la pământ. Maniu mi-a spus să nu las partidul să moară. Partidul este acum în agonie pentru că nu mai are niciun ban”, a declarat Diaconescu, la începutul lunii martie, pentru NewsIn.

Tribunalul Bucurelti a decis însă că statul român trebuie să îi plătească 500.000 de euro. Tot anul trecut, pe 30 mai, Eugenia, soţia lui Diaconescu, în vârstă de 91 de ani, s-a stins din viaţă.

Ion Iliescu: Era un om bun

Fostul preşedinte al României şi lider de onoare al social-democraţilor români, Ion Iliescu, a evocat, la Realitatea TV, personalitatea lui Ion Diaconescu:
„Aflu cu stupefactie aceasta veste, m-am bucurat ca s-a eliberat din spital zilele trecute. Privesc cu regret stirea, condoleante. Am fost adversari la inceputul anilor 90, dar am avut relatii civilizate si cu domnul Diaconescu, si cu domnul Coposu. Au fost mai multe momente, prima intalnire a noastra a avut loc pe 10 ianuarie, eram presedintele CFSN si am primit delegatia PNTCD. A fost prima noastra intalnire, au vrut sa se prezinte ca reprezentantii partidului istoric, a fost primul contact politic. Cunosteam doar doi, pe poetul Ion Alexandru si inca un baiat. A fost o discutie civilizata. Apoi urmatoarea a fost pe un fond mai tensionat, pe 28 ianuarie, atunci am pus bazele CPUN, iar domnul Diaconescu a fost unul din membrii CPUN. Am amintiri multe si ele sunt eminamente pozitive, in ciuda disputei politice. Am fost impreuna la Paris, am fost impreuna, am participat la un dialog, in care fiecare reprezentam tara. E o generatie care a avut o experienta si o viata, e greu sa mai ai asemenea generatii. A facut si inchisoare, eu ii respectam si pentru acest lucru. Vor trece ani pana se va forma o generatie de politicieni cu aceeasi soliditate”.

CONSILIUL DIRECTOR AL FMI :GRECIA VA PRIMI 8 MILIARDE DE EURO IN LUNA NOIEMBRIE!

11 oct.

Grecia va primi 8 miliarde de euro în luna noiembrie de la FMI şi UE

Grecia va primi 8 miliarde euro în luna noiembrie de la FMI şi UE după ce rapoartele misiunii comune la Atena a reprezentanţilor Comisiei Europene, FMI şi BCE, care s-a încheiat marţi, vor fi avizate de către miniştrii Finanţelor din zona euro şi Consiliul Director al FMI.

criza grecia”Odată ce Eurogroup şi Consiliul Director al FMI vor aproba concluziile celei de-a cincea evaluări, următoarea tranşă de 8 miliarde euro (5,8 miliarde euro din partea statelor membre şi 2,2 miliarde euro de la FMI) va deveni disponibilă, cel mai prbabil, la începutul lunii noiembrie”, se arată într-un comunicat transmis marţi de delegaţia CE, FMI şi BCE.

Tranşa de 8 miliarde euro face parte din programul de finanţare de 110 miliarde euro convenit în mai 2010.

Inspectorii CE, FMI şi BCE au arătat că Grecia va rata ţinta de deficit din acest an, iar pentru a o respecta pe cea de anul viitor va fi necesară „implementarea decisivă” a măsurilor de austeritate.

Pentru atingerea obiectivelor din 2013-2014, creditorii externi ai Greciei consideră că vor fi necesare măsuri suplimentare.

De asemenea, instituţiile financiare internaţionale anticipează că recesiunea va fi mai severă decât estimau în luna iunie, iar revenirea economiei ar putea avea loc numai începând din anul 2013.

Oficialii CE, FMI şi BCE au criticat procesul de implementare a reformelor convenite de Grecia cu instituţiile financiare internaţionale, calificându-l drept „neuniform”.

MISCAREA DE PROTEST OCCUPY WALL STREET SI PE 15 OCTOMBRIE IN ROMANIA:OCUPAM PIATA UNIVERSITATII!

11 oct.

Ocupăm Piaţa Universităţii“, contribuţia României la Revoluţia Globală din 15 octombrie. Occupy Wall Street devine o mişcare mondială

Mişcarea de protest Occupy Wall Street (Ocupaţi Wall Street) a băgat spaima nu numai în guvernul american, ci în autorităţile din întreaga lume. „Revolutia Globala“, organizată de OWS (Occupy Wall Street), pare a se extinde cu rapiditate, pe Internet circulând apeluri către populaţie ca, pe 15 Octombrie, să iasă în stradă. În Spania, Brazilia, Germania, Anglia, Grecia, Israel şi chiar Ungaria s-au anunţat deja mitinguri de amploare. Românii sunt chemaţi şi ei să ocupe Piaţa Universităţii din Bucureşti.

ocupam piata universitatii

Pe cele mai importante reţele de socializare de pe Internet a lansat un apel prin care românii sunt chemaţi să se alăture, pe data de 15 Octombrie, „revoluţiei globale“ declanşată de organizaţie OWS (OWS). „Pe 15 octombrie, România se alătură revoluţiei globale. Pe 15 octombrie, ocupăm Piaţa Universităţii“ este esenţa apelului. „Nu reprezentăm niciun partid politic, asociaţie sau sindicat. Nici nu dorim să fim reprezentaţi de acestea, pentru că fiecare din noi vorbeşte în numele său. Vrem că pe 15 octombrie, uniţi într-o singură voce, să le reamintim politicienilor că ei servesc interesele noastre, ale cetăţenilor, şi nu pe cele personale“, se arată pe pagina de Facebook special creată pentru iniţierea mişcării „Ocupăm Piaţa Revoluţiei“.

Iată mesajul prin care românii sunt chemaţi să ocupe Piaţa Universităţii, pe 15 octombrie:

Pe 15 octombrie, oameni din toate colţurile lumii vor ieşi pe străzi. Din America până în Asia, din Africa până în Europa, îşi vor cere drepturile în numele unei democraţii adevărate. A sosit timpul să ne unim cu toţii printr-un protest paşnic global.

Clasa conducătoare lucrează doar pentru binele unora, ignorând astfel dorinţa majorităţii şi preţul pe care oamenii şi mediul înconjurător îl plătesc. Această situaţie intolerabilă trebuie să înceteze.

Uniti într-o singură voce, le vom transmite politicienilor şi elitei financiare care-i deservesc, că noi, oamenii de rând, suntem singurii care ne putem decide viitorul.

Nu suntem o marfă nici pentru politicieni, nici pentru bancheri.

Pe 15 octombrie ne vom întâlni pe străzi pentru a iniţia schimbarea globală pe care o dorim cu toţii. Vom demonstra paşnic, vom vorbi şi ne vom organiza până când vom reuşi.

E timpul să ne unim. E timpul să ne facem auziţi.

Oameni din toată lumea, uniţi-vă pe 15 octombrie!

„Revoluţia Globală“, organizată de OWS (Occupy Wall Street), s-a „născut“ la New York, dar mişcarea s-ar putea extinde în toată lumea, ca o reacţie împotriva marilor corporaţii financiare de la care a pornit criza. OWS a lansat un mesaj pe YouTube prin care cheamă la un protest mondial în 15 octombrie şi deja au fost anunţate mitinguri în Spania, Brazilia, Germania, Anglia, Grecia, Israel şi chiar Ungaria.

„Suntem conştienţi de corupţie, de minciuni, de războaie, de sistemele nedrepte care încurajează comportamentele egoiste şi antisociale, de violări ale drepturilor omului, de distrugerea acestei planete şi a locuitorilor ei, de acţiunile injuste şi inumane ale corporaţiilor globale pentru putere şi profit… Şi ne-am săturat! Pe 15 octombrie 2011 putem produce o schimbare adevarată, dacă oamenii de bun simţ ai acestei planete vor putea lăsa deoparte nimicurile care îi separă şi se vor uni! Revoluţia Globală – 15 octombrie 2011. Vrem o democraţie reală. Pentru oameni, făcută de oameni. Opriţi maşinăria – creaţi o nouă lume! Acesta poate deveni un eveniment de cotitură… depinde de tine! Casa noastră, vieţile noastre, viitorul nostru. Nu sunteţi singuri. Viitorul e acum. E timpul să modernizăm planeta“, precizează organizatorii mişcării.

JEAN CLAUDE TRICHET,PRESEDINTELE BCE TRAGE SEMNALUL DE ALARMA:CRIZA ECONOMICA A DEVENIT SISTEMICA!

11 oct.

Preşedintele BCE: Criza a devenit sistemică. Trebuie acționat la unison pentru a evita un dezastru.

Criza datoriilor de stat din zona euro a devenit „sistemică” şi Europa trebuie să acţioneze la unison pentru a evita un dezastru, a declarat marţi preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, adăugând că „nu mai este timp de pierdut”.

Oficialul a adăugat că economia reală a devenit vulnerabilă la riscuri tot mai grave odată cu intrarea băncilor europene într-o zonă periculoasă.

„În ultimele trei săptămâni, situaţia a continuat să fie tot mai gravă. Criza este sistemică şi trebuie atacată decisiv. Gradul ridicat de interconectare din sistemul financiar al UE a condus la creşterea rapidă a riscului de contagiune semnificativă. Ameninţă stabilitatea financiară în UE ca întreg şi afectează economia reală în Europa şi dincolo de graniţele ei”, a declarat Trichet în faţa Comisiei de Economie şi Politică Monetară din Parlamentul European.

Trichet a cerut guvernelor şi autorităţilor europene să acţioneze împreună pentru a rezolva criza, adăugând că orice întârziere ar fi dezastruoasă.

„Este urgent ca toate autorităţile să acţioneze la unison, cu un angajament total de apărare a stabilităţii financiare”, a arătat oficialul.

Trichet este de asemenea preşedinte al Consiliului European de Stabilitate Financiară, organizaţie care are rolul de a supraveghea sistemul financiar european şi a atrage atenţia asupra problemelor care apar, pentru a fi abordate mai rapid de către autorităţile relevante.

Trichet a cerut o decizie clară privind recapitalizarea băncilor, subliniind că „nu este timp de pierdut”.

În contextul agravării crizei datoriilor de stat, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au promis, la finele săptămânii trecute, că vor prezenta, până la summit-ul G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes, un plan de recapitalizare a băncilor europene şi de soluţionare a crizei.

Natalia Oreiro – striptease

11 oct.

Striptease!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Natalia Oreiro – Cambio Dolor (Live)

11 oct.

Cambio Dolor!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Dannii Minogue – „This Is The Way”

11 oct.

This is The Way!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: