Arhiva | 1:08 pm

FRICA DE MISCARILE SOCIALE IL FACE PE NEONAZISTUL TRAIAN BASESCU SI REGIMUL SAU SA REINVIE DIRECTIA VI A SECURITATII!

12 oct.

Proiect de lege susţinut de PDL
Puterea reînvie Direcţia VI a Securităţii.

Rolul procurorilor şi cel al serviciilor secrete au devenit din ce în ce mai puternice, mutilând încet-încet democraţia în sâmburele existenţei ei. O dictatură se bazează pe instituirea fricii. Pe urmărire, filaj, interceptări, în toate locurile, inclusiv în cele private. Lumeajustitei.ro a pus mâna pe un proiect de lege care se află la Parlament, în discuţii pe Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi pus pe ordinea de zi a Comisiei juridice în zilele de miercuri şi joi (12-13 octombrie 2011), care dacă ar ajunge să fie adoptat în forma actuală va îmbogăţi Serviciul Român de Informaţii cu puterea de a avea ofiţeri de cercetare penală care vor putea face în echipă cu procurorul aproape orice, mai puţin reţinere sau arestare. Nicăieri în lume un serviciu secret nu se poate substitui unui organ de urmărire penală şi nici unei instanţe de judecată. Constituţiile arată clar cine are dreptul să săvârşească actul de justiţie. Pentru început, vă supunem atenţiei o modificare extrem de importantă, care ar putea înfiinţa, în sânul Parchetului General, o structură tip Direcţia a VI-a a Securităţii statului, modificare susţinută – din câte am aflat – de către deputatul PDL Cezar Preda.

Justiţia, înlocuită cu SRI

Iată cum sună amendamentul-bombă al PDL-istului Cezar Preda din propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul securităţii naţionale:

„Art. 13 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art.13–(1) Ofiţeri anume desemnaţi ai Serviciului Român de Informaţii pot fi numiţi în calitate de organe de cercetare penală specială, cu acordul Biroului Executiv al Consiliului Director al Serviciului şi cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competente să efectueze urmărirea penală în condiţiile şi pentru infracţiunile date în competenţa acestora potrivit Codului de procedură penală.

(2) Organele de cercetare penală speciale ale Serviciului Român de Informaţii îşi desfăşoară activitatea sub conducerea şi supravegherea procurorului.

(3) Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la alin.(1), în cadrul unităţii juridice a Serviciului Român de Informaţii se organizează şi funcţionează o subunitate specializată în care îşi desfăşoară activitatea ofiţerii care au calitatea de organe de cercetare penală speciale.

(4) Serviciul desfăşoara sau îndeplineşte orice alte activităţi de aplicare a legii date în competenţa sa, potrivit legii.

(5) Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest”.

La articolul 13 există şi alte modificări, multiple, în cazul în care asemenea prevederi ar intra în vigoare, atunci nemaiexistând noţiunea de viaţă privată sau „loc privat” pentru că organele statului ar putea penetra oricând acolo – prin orice mijloace – dacă procurorii ar suspecta că există o problemă care ar aduce atingere securităţii nationale (termenul „siguranţă” se vrea a fi înlocuit în proiectul de lege cu termenul „securitate naţională). Pe de altă parte, se poate observa cum legiutorul adaugă RISCUL ca oportunitate la temeiul legal al organelor statului de a solicita culegerea de informaţii, interceptarea şi înregistrarea „prin orice mijloace”. Ne întrebăm cum de au ajuns iniţiatorii acestui proiect la concluzia că riscul poate constitui un temei legal pentru încuviinţarea urmăririi, interceptării şi altor proceduri inserate în aceste noi prevederi supuse dezbaterii în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Conform modificărilor din cuprinsul aceluiaşi articol 13, având în vedere aceste riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale, inclusiv actele sau faptele ce decurg din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, „constituie temeiul legal pentru a se propune procurorului de către organele de stat cu atribuţii şi domeniul securităţii naţionale, în cazuri justificate, să solicite autorizarea efectuării unor activităţi în scopul culegerii de informaţii constând în: interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi/sau comunicărilor efectuate sub orice formă şi/sau a transmisiilor de date sub orice mijloace, căutarea unor informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiec, ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informaţiilor pe care acesta le conţine, cât şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, instalarea de obiecte, întreţinerea şi ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse; supravegherea prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice, efectuate sistematic în locuri publice sau efectuate în orice mod în locuri private; localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice; reţinerea, predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale; solicitarea sau obţinerea datelor referitoare la tranzacţiile financiare, precum şi a datelor financiare ale unei persoane”.

Cu alte cuvinte, dacă „organele” văd în orice cetăţean un risc de a aduce atingere la securitatea naţională, acesta ar putea fi filat, ascultat, fotografiat, monitorizat, ar putea intra în casa lui SRI-ştii ca să pună camere de luat vederi, de înregistrare audio, ar prelua şi deschide corespondenţa şi scrisă şi electronică, iar viaţa persoanei s-ar transforma într-un Big Brother al serviciilor şi procuraturii.

Toate modificările care se află cuprinse în propunerea legislativă sporesc la maxim puterile Parchetului General în combinaţie cu SRI, aruncând România înapoi, în perioada în care poliţia politică făcea din orice incomod un atentator la siguranţa statului şi un subminator al economiei naţionale.

Reclame

AGERPRES:PLENUL CAMEREI DEPUTATILOR A ADOPTAT PE ARTICOLE PREVEDERILE OUG.NR.71/2009.TERMENUL DE PLATA PENTRU RESTANTELE BUGETARILOR PRELUNGIT PANA IN 2016!

12 oct.

Plenul Camerei a adoptat pe articole proiectul de lege privind prelungirea termenelor de plată a sumelor datorate bugetarilor.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe articole, marţi, proiectul de lege privind aprobarea OUG 71/2009 pentru plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, principalul amendament admis în comisiile care au dat raport comun, cea juridică şi cea de buget-finanţe, fiind cel referitor la prelungirea termenelor de plată până în 2016.

La dezbaterile generale, Opoziţia, prin vocea social-democratului Cristian Dumitrescu şi a liberalului Alina Gorghiu, au solicitat retrimiterea la comisiile de specialitate a proiectului de lege pentru un raport suplimentar, invocând faptul că aprobarea şi punerea în aplicare a legii care vine să aprobe cu amendamente OUG 71/2009 duce la încălcarea jurisprudenţei CEDO şi a principiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, întrucât aduce atingere unor drepturi decise prin hotărâri definitive ale unor instanţe de judecată.

Propunerea de retrimitere la comisii a fost respinsă cu 34 de voturi pentru şi 64 de voturi împotrivă.

Deputaţii din Comisia de buget-finanţe au adoptat, în 21 septembrie, un raport preliminar favorabil cu amendamente la proiectul de lege privind aprobarea OUG 71/2009, preluând integral raportul preliminar cu amendamente adoptat de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Raportul care a fost votat în unanimitate, în sală fiind prezenţi doar deputaţii Puterii, a devenit raportul final asupra acestui proiect legislativ. Acest raport comun al celor două comisii a fost cel dezbătut marţi în plenul Camerei şi adoptat pe articole fără a fi modificat.

Astfel, proiectul de lege privind aprobarea OUG 71/2009 ar putea intra, miercuri, la vot final.

La momentul emiterii OUG nr.71/2009 Guvernul a reglementat modalitatea de plată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, titluri devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009.

Astfel, conform art.1 alineatul (1) din OUG 71, Executivul a decis ca sumele datorate categoriilor de personal bugetar care şi-au câştigat aceste drepturi în instanţă să fie plătite în perioada 2010-2012, după un calendar care prevedea ca în 2010 să plătească 34% din valoarea titlului executoriu, iar în 2011 şi 2012 câte 33% din valoarea titlului executoriu.

Principalul amendament admis în raportul Comisiei juridice şi în cel adoptat de Comisia de buget-finanţe prevede ca alineatul 1 al articolului 1 din OUG 71/2009 să fie modificat şi să aibă următorul cuprins: „Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu, în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în anul 2015 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu”.

Astfel termenul de plată a fost prelungit până în 2016, iar cotele din titlurile executorii au fost modificate faţă de prevederile iniţiale din OUG 71/2009.

La finalul şedinţei din 21 septembrie, preşedintele Comisiei de buget-finanţe, Maria Eugenia Barna, a explicat că modificările propuse de Guvern la OUG 71/2009 au fost necesare pentru ca România să se încadreze în ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2011 şi respectiv în ţintele de deficit estimate pentru anii următori.

„Nu sunt bani la buget. Dacă am plăti şi am pune în aplicare toate aceste titluri executorii ar însemna să depăşim deficitul stabilit prin acordul cu FMI. Am înţeles de la cei de la Ministerul Finanţelor că ar fi vorba de o sumă de aproximativ 9 miliarde de lei. Şi mai este vorba şi despre plăţile către personalul din justiţie. A fost vorba despre o cerere de reexaminare din partea preşedintelui prin care am respins Ordonanţa de Urgenţă 225/2008 privind plata drepturilor salariale pentru personalul din justiţie, pentru că a fost preluată în OUG 71/2009. Practic, OUG 71 a înglobat toate titlurile executorii. Vedeţi că şi ţările din jurul nostru se află într-o situaţie financiară dificilă şi cuvântul de ordine este prudenţă. Din acest motiv toate aceste plăţi au fost prorogate pentru următorii ani, în 2012 stabilindu-se o valoare doar de 5% din titlurile executorii”, a declarat preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională în cazul acestui proiect de lege.

SCANDAL LA PRIVEGHIUL SENIORULUI TARANIST ION DIACONESCU!

12 oct.

Scandal la priveghiul lui Ion Diaconescu. La sediul PNŢCD, acolo unde a fost dus sicriul fostului lider ţărănist, cei care au venit să-şi ia rămas bun s-au luat la harţă pe tema soartei Partidului Ţărănesc.

„Ştiu ce scoţi pe gură. Sunteţi urmaşul de drept, dumneavoastră. Luptaţi-vă cu Băsescu, nu cu Pavelescu. Cine e Pavelescu?”, i-a spus un bărbat lui Victor Ciorbea. Un alt participant la priveghi le-a atras atenţia să nu se mai certe.

De altfel, soarta partidului a fost în gândul şi mintea fostului lider ţărănist, chiar şi în ultimele clipe ale vieţii.

„Aseară, mi s-a povestit, chiar înainte de a se culca, după ce a luat masa, a cerut să mai semneze o hârtie pentru partid şi acesta a fost ultimul gest pe care l-a făcut”, a spus Ciorbea, fost premier al României.

Fostul presedinte al PNŢCD Ion Diaconescu a murit, marţi seara, la Institutul Fundeni. Urmaş al lui Corneliu Coposu în fruntea PNŢCD, Diaconescu avea 94 de ani, din care 17 îi petrecuse în puşcăriile comuniste. Partidul său de suflet se zbate de 11 ani în agonie.

Două dintre cele trei aripi ale Partidului Ţărănist sunt în conflict deschis. Aurelian Pavelescu şi Victor Ciorbea se luptă pentru preluarea puterii în partid, pe care fiecare şi-o arogă contestând în schimb legitimitatea celuilalt.

„CAZUL”JUDECATOAREI CLAUDIA BARSAN ESTE INDREPTAT IMPOTRIVA JUDECATORULUI CEDO CORNELIU BARSAN NEAGREAT DE CANCELARUL TRAIAN BASESCU!

12 oct.

Judecatoarea Birsan: Sotul meu a sesizat Consiliul Europei, a incunostiintat CEDO si a notificat MAE ca perchezitia DNA n-a tinut seama de imunitatea sa

Judecatoarea Gabriela Barsan, acuzata de trafic de influenta de procurorii DNA, a declarat pentru HotNews.ro ca sotul sau, judecatorul Romaniei la CEDO, Corneliu Barsan, a sesizat Consiliul Europei, a incunostiintat CEDO si a notificat Ministerul roman de externe in legatura cu perchezitia efectuata la domiciliul sau. „Perchezitia s-a facut fara aducerea la cunostinta a unui act de acuzare si fara a se tine seama de imunitatea pe care titularul domiciliului o are”, a explicat judecatoarea Barsan. Ea sustine ca la dosar au fost atasate obiectiile aparatorilor fata de perchezitia DNA.

„Sotul meu are imunitate ca persoana”, a mai spus judecatoarea Birsan, intrebata fiind de ce sotul sau ar avea imunitate la domiciliul din tara si nu doar la Strasbourg, unde reprezinta Romania ca judecator. „Ce va pot spune este ca la acelasi dosar sunt atasate in copie si dovezile care atesta imunitatea in calitatea mea de sotie ma bucur de aceleasi imunitati”, afirma judecatorarea de la Inalta Curte.

Pe de alta parte, reglementarile in vigoare par sa o contrazica. Potrivit art. 51 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, judecătorii beneficiază, pe durata exercitării funcţiilor lor, de privilegiile şi imunităţile prevăzute de art. 40 din Statutul Consiliului Europei şi de acordurile încheiate în virtutea acestui articol.

Potrivit articolului 40, „Consiliul Europei, reprezentantii membrilor si Secretariatul se bucura, pe teritoriul membrilor, de imunitatile si privilegiile necesare exercitarii functiilor lor. In virtutea acestor imunitati, reprezentantii în Adunarea Consultativa nu pot fi, în special, nici arestati si nici urmariti pe teritoriul tuturor membrilor pentru opiniile sau voturile exprimate în cursul dezbaterilor adunarii, comitetelor sau comisiilor”. Nici din aceste reglementari si din actele aditionale nu reiese ca sotiile judecatorilor ar beneficia de vreo imunitate.

Procurorii DNA au efectuat joi, 6 octombrie, perchezitii la domiciliile a doi judecatori de la ICCJ, Gabriela Victoria Birsan si Iuliana Pusoiu, suspectati de aranjarea unor procese. Perchezitiile au fost realizate dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii a incuviintat acest lucru. Judecatoarea Birsan a fost chemata la DNA, insa a refuzat sa faca declaratii in dosar, prevalandu-se de dreptul la tacere. Intrebata de HotNews.ro cum comenteaza acuzatiile formulate de procurorii DNA, daca a efectuat vizite la Paris pe banii unui om de afaceri si daca il cunoaste pe Gabriel Chiriac, judecatoarea a refuzat sa faca declaratii, precizand doar ca intentioneaza sa tina o conferinta de presa „daca nu voi fi retinuta”.

Procurorii anticoruptie au anuntat luni, 10 octombrie, ca au inceput urmarirea penala fata de Gabriela Victoria Barsan (presedinte al Sectiei de contencios administrativ si fiscal din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie) si de Iuliana Pusoiu, judecator la ICCJ in cadrul aceleiasi sectii, ambele fiind acuzate de trafic de influenta. In acelasi dosar sunt urmariti penal avocata Claudia Gherbovan Silinescu si omul de afaceri Gabriel Chiriac, ambii pentru cumparare de influenta, informeaza DNA, intr-un comunicat.

Potrivit rezolutiei de incepere a urmaririi penale, in perioada mai 2010 – mai 2011, cele doua judecatoare ar fi primit, in mod repetat, de la Claudia Gherbovan Silinescu si Chiriac Gabriel, diferite foloase reprezentand bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion si plata cazarii pentru diferite deplasari in strainatate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant si asigurarea folosintei gratuite a unui apartament situat in Paris – Franta. Foloasele respective au fost primite in schimbul facilitarii solutionarii favorabile a unor dosare aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Cadourile ar fi fost transmise prin avocata Claudia Gherbovan- Silinescu, aparatoarea lui Chiriac in procesele de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Silinescu este prietena si fosta colega de instanta cu judecatoarele Barsan si Pusoiu. Traficul de influenta in favoarea lui Chiriac ar fi fost exercitat pe o perioada indelungata.

Marina and the Diamonds – Hollywood (Jonathan Ross)

12 oct.

Hollywood!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Nightwish – Come Cover Me (Live)

12 oct.

Come Cover Me!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

12. Norah Jones – Come away with me (live in Amsterdam)

12 oct.

Come Away With Me!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: