MEDIAFAX:MISU NEGRITOIU DIRECTORUL GENERAL ING BANK:ROMANIA AR TREBUI SA RENUNTE LA OBIECTIVUL ZONEI EURO PE 2015!

România ar trebui să renunţe pentru moment la proiectul adoptării euro, pentru că nu este credibilă, în condiţiile în care zona euro se redefineşte şi nicio altă ţară nu vorbeşte de aderare, apreciază directorul general ING Bank, Mişu Negriţoiu, pentru care obiectivul 2015 este cel puţin naiv.

Noi învăţăm din asta (experienţa Greciei – n.r.), adică ne uităm la Grecia şi zicem: când au adoptat euro a fost un proces de window dressing şi au mai ajustat nişte cifre, ca să se încadreze în criteriile de la Maastricht. Noi am învăţat ceva din asta? Până la urmă menţinem aceleaşi obiective pe care le aveam înainte de recesiune. Deci lumea este în frământare, se schimbă complet şi noi ne menţinem proiectul de adoptare a euro în 2015. E mai puţin naiv?”, a declarat Negriţoiu, într-o ediţie specială a emisiunii „După 20 de ani” difuzată sâmbătă de Pro TV.

Directorul ING a respins categoric realismul datei de aderare 2015 propus de autorităţile române – „nici vorbă” -, afirmând chiar că nu mai vede rostul de a menţine programul de aderare la euro, deşi înţelege raţiunea autorităţilor.

AGERPRES:VICTOR PONTA IL ATACA DUR PE TRAIAN BASESCU CARE PENTRU DECLARATIILE SALE POATE FI SUSPENDAT!

Victor Ponta: Declaraţiile şefului statului referitoare la justiţie, motiv de suspendare.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a criticat vineri, la Târgovişte, declaraţiile şefului statului referitoare la justiţie şi consideră că acestea pot fi un motiv de suspendare a acestuia din funcţie.

”În 15 ani în loc să evoluăm ca ţară democratică am involuat şi declaraţiile lui Băsescu nici măcar Ceauşescu nu le-a făcut. Dacă o Justiţie trebuie să judece cum spune preşedintele ţării, eu nu cred că noi putem avea altă poziţie decât că trebuie să îl schimbăm pe preşedinte”, a spus Ponta.

Victor Ponta a precizat că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu constituie motiv de suspendare a acestuia din funcţie.

”La ce a făcut Băsescu ieri (n.r. joi), când s-a răstit la judecători şi le-a zis cum să judece şi să nu îndrăznească să mai judece şi le-a spus judecătorilor să stabilească ei sursa bugetară, păi asta e treaba judecătorilor, să stabilească sursa bugetară? Categoric declaraţiile acestea sunt motiv de suspendare. Cum adică nu poţi să dai o hotărâre judecătorească dacă nu spui de unde dă debitorul banii? (…) O asemenea gândire poate fi caracteristică pentru Gaddafi”, a mai spus Victor Ponta.

În ceea ce priveşte suspendarea şefului statului, Ponta a spus că în momentul în care va exista şansa ca un asemenea demers să reuşească, nici el, şi nici liderul PNL, Crin Antonescu, nu vor ezita să-l iniţieze.

”Ideea e nu să iniţiem, ideea e să şi reuşim şi imediat ce avem un vot în plus nu o să ezit nicio secundă, nici eu şi nici domnul Antonescu”, a arătat acesta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, care a avut loc la Ministerul Justiţiei, că dacă acum s-ar aplica hotărârile judecătoreşti privind plata salariilor, România ar intra într-un derapaj macroeconomic.

El a susţinut în mesajul său că instanţele au hotărât împotriva legilor prin care România a încercat să treacă „cu daune cât mai mici” prin perioada de criză economică.

„La Ministerul de Finanţe, ultimele cifre erau 9 miliarde – obligaţii de plată din hotărârile judecătoreşti. Nouă miliarde de lei – asta înseamnă peste două miliarde de euro, la ora asta. Sigur, vor mai veni, pentru că veselia este mare. Alte procese întârzie câte zece ani, unde ştiu eu ce interese sunt, iar astea merg şnur. Aici am o întrebare pentru voi toţi, pentru că sunteţi cei responsabili şi de mersul justiţiei şi de mersul statului: Cum se poate pune justiţia în situaţii atât de delicate, pentru că nimeni nu are banii ăştia. O ţară care se împrumută ca să-şi achite costurile, de unde credeţi că scoate nouă miliarde de lei mâine, ca să respecte hotărârile judecătoreşti? De unde scoate Guvernul nouă miliarde de lei ca să-şi arate respectul pentru hotărârile justiţiei?”, le-a spus preşedintele magistraţilor prezenţi la reuniunea Comisiei MCV.

Traian Băsescu a adăugat că cei care dau respectivele hotărâri judecătoreşti ar trebui să indice şi sursa de finanţare.

Kat Deluna.ft.Elephant man – Whine up

Whine Up!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Kat Deluna.ft.Elephant man – Whine up, posted with vodpod

Daddy Yankee – Gasolina [OFFICIAL MUSIC VIDEO].flv

Gasolina!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Daddy Yankee – Gasolina [OFFICIAL MUSIC VIDEO].flv, posted with vodpod

Antique – Why

Why!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Antique – Why, posted with vodpod

Antique – Me Logia Ellinika [OFFICIAL MUSIC VIDEO]

Me Logia Elinika!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Antique – Me Logia Ellinika [OFFICIAL MUSIC VIDEO], posted with vodpod

Antique – Die For You (Official Video)

Die For You!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Antique – Die For You (Official Video), posted with vodpod

COTIDIANUL.ro:LENUTA DI ‘PLESCOI SI DREPTUL EI LA REPLICA CU PRIVIRE LA BLOCAREA A DOI ANI DE ZILE A INVESTITIILOR PETROLIERE DIN MAREA NEAGRA!

Dreptul la replică
Elena Udrea aruncă „pisica moartă” în curtea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Am primit pe adresa redacţiei o „Solicitare de rectificare”, un document nesemnat şi neştampilat, ce poartă antetul Ministerului Dezvoltării. Nu ştim cine l-a redactat în numele biroului de presă al instituţiei, poate portarul, sau poate chiar doamna Udrea, care mai are antecedente în domeniu, dându-se drept altcineva la telefon, într-o emisiune radiofonică în direct.

Ne facem datoria faţă de cititorii noştri chiar şi în aceste condiţii şi publicăm integral „Solicitarea de rectificare”

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
Directia de Comunicare

Nr. 82754 / 04.11.2011

Către: redactia cotidianul.ro

Solicitare de rectificare

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sesizeaza erorile de informare din articolele „Cu un cuvant, Elena Udrea rade sute de milioane de la bugetul Romaniei” si „Elena Udrea a blocat timp de doi ani investitiile petroliere la Marea Neagra” publicate de site-ul cotidianul.ro joi, 3 noiembrie, şi vineri, 4 noiembrie 2011. Articolele contin informatii false, pe baza carora sunt formulate acuzatii neintemeiate la adresa ministrului Elena Udrea si a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, cu privire la unele modificari ale legii constructiilor. In consecinta, pentru o corecta informare publica, va solicitam rectificarea respectivelor informatii in conformitate cu datele reale, pe care vi le transmitem alaturat.

Referitor la situatia prezentata de cotidianul.ro, facem urmatoarele precizari:

Contrar informatiilor publicate de cotidianul.ro, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) nu este si nu a fost niciodata autoritatea centrala competenta cu emiterea autorizatiilor de construire pentru lucrarile de foraje si prospectiuni submarine.

Ca urmare, nu se sustine niciuna dintre acuzatiile formulate de cotidianul.ro, conform carora „marile firme din domeniu au fost tinute la usile ministerului condus de Elena Udrea, pentru un singur document si anume, autorizatia de construire pentru sondele marine”, sau „Elena Udrea a blocat timp de doi ani investitiile petroliere la Marea Neagra”.

Cu privire la legea constructiilor, subliniem ca propunerea de eliminare a obligatiei de a obtine autorizatie de construire in cazul lucrarilor de foraje si prospectiuni marine a apartinut Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Respectiva propunere legislativa nu ii exonereaza pe investitori de plata taxelor si impozitelor prevazute de legislatia nationala in domeniu.

Proiectul initiat de MDRT pentru modificarea legii constructiilor nu face referiri la lucrarile de foraje si prospectiuni marine. In plus, subliniem ca proiectul de act normativ propus de MDRT nu este nicidecum unul care „a ramas praf”, asa cum apreciaza cotidianul.ro, ci este unul de actualitate. Astfel, documentatia aferenta a fost deja finalizata la nivelul MDRT, iar in prezent se afla pe circuitul extern de avizare, in conformitate cu prevederile legale privind elaborarea actelor normative. Dupa finalizarea acestei etape, proiectul de act normativ rezultat in urma integrarii propunerilor si observatiilor institutiilor avizatoare va fi supus aprobarii Guvernului, asa cum MDRT s-a angajat public.

Biroul de presa
tel.: 0372 111 499
fax: 0372 111 640
presa@mdrt.ro

Iată şi dreptul dreptului la replică:

Vasile Blaga, fostul ministru al dezvoltării, a avut competenţa să modifice legea 50/1991 reglementând problema forajului marin, a autorizaţiei de construire şi a taxei de autorizare în domeniu. În textul Ordinului 839/2009 se aminteşte de emitentul autorizaţiei, adică „autoritatea administraţiei publice centrale competentă”. Construcţiile sunt în ograda Ministerului Dezvoltării. De remarcat că şi taxa de autorizare pentru construcţiile marine se plătea tot acolo. Chiar şi în cazul în care mai trebuia specificat în text ” Ministerul Dezvoltarii” cine v-a oprit Doamna Ministru să faceţi acest lucru în răstimpul a doi ani de când marile companii petroliere s-au blocat într-un cuvânt din lege şi s-au pierdut sume importante pentru bugetul de stat? Vă era la îndemană, ba eraţi chiar obligată prin natura funcţiei pe care o deţineţi să faceţi acest lucru. Aveaţi la dispoziţie şi toate pârghiile puterii. Cine plăteste acum timpul pierdut şi „oalele sparte” căci miroase de la o poştă a neglijenţă în serviciu, dacă nu a abuz în serviciu contra intereselor publice.

În legătură cu aruncarea”pisicii moarte” în curtea ANRM, observăm o pasare a responsabilităţii, ce nu vă face cinste. Parcă suntem în curtea şcoliişi arătaţi cu degetul: ” Nu eu tovarăşa, Gigel a făcut-o!”. Dar să revenim la lucrurile serioase. Din informaţiile pe care le avem, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi-a făcut treaba, eliberându-le societăţilor petroliere toate actele şi avizele necesare, cu excepţia autorizaţiilor de construire. În disperare de cauză, dupa doi ani în care MDRT a stat cu mâinile-n sân, era normal să vi se propună o soluţie, bună, rea, pentru a nu se pierde bani în continuare. În disperare de cauză, aţi ales din nou solutia păguboasă, la care de fapt nu trebuia să ajungeţi. Că restul de taxe şi impozite vor fi plătite, mai puţin taxa de autorizare,ştim şi noi.

În legătură cu proiectul propus de MDRT , dacă va fi unul aşa cum spuneţi Dvs. şi va servi interesului public, vă vom acorda necondiţionat tot sprijinul în vederea promovării acestuia.

În rest, rămâne cum am stabilit!

Semnat: Redacţia

MEDIAFAX:CARNATARA ANDREEA PORA,SEFA „REVISTEI 22″SPONSORIZATA CU BANI PUBLICI DE CABINETUL BASESCU PENTRU CA ATACA OPOZITIA!

Jurnalism finanţat de la bugetul de stat
Boc alocă bani publici pentru revista condusă de Andreea Pora.

În timp ce presa neobedientă se sufocă din cauza crizei economice şi a presiunilor ANAF şi ale procurorilor regimului Băsescu, oficioasele puterii sunt bine alimentate din fonduri bugetare.

Guvernul Băsescu-Boc nu găseşte bani pentru spitale, şcoli, pensii, salarii, alocaţii pentru mame şi copii, dar se dă peste cap şi reuşeşte să facă rost de 1 milion de lei pentru a sponsoriza diverse publicaţii ce laudă deşănţat puterea şi atacă la baionetă opoziţia.

La sfârşitul lunii octombrie, guvernul reprezentat de Emil Boc a elaborat o hotărâre de guvern prin care s-a stabilit finanţarea a 36 de publicaţii culturale, printre care „Revista 22” (revista condusă de Andreea Pora, una dintre cele mai aprige susţinătoare ale regimului Băsescu-PDL), „Luceafărul”, „România Culturală”, „Convorbiri literare”, „Muzica”, „Teatrul azi” şi „Contemporanul”, cu o sumă totală de 1,34 milioane de lei, se arată într-o ştire a agenţiei de presă Mediafax.

Proiectul de hotărâre prevede suplimentarea bugetelor Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Academiei Române, Consiliului Judeţean Mureş şi Consiliului Judeţean Sibiu din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2011, în vederea susţinerii editării publicaţiilor culturale.

Potrivit notei de fundamentare a HG, „este necesară asigurarea fondurilor pentru promovarea valorilor socio-culturale prin intermediul publicaţiilor din domeniul culturii scrise”. De asemenea, prin acest proiect se vizează „evidenţierea şi punerea în valoare a creaţiilor literare, prin accentuarea diversităţii conţinuturilor şi expresiilor artistice, precum şi creşterea accesului la cultură, potrivit dispoziţiilor constituţionale”.

Proiectul prevede suplimentarea bugetului Ministerului Culturii, la capitolul „Cultură, recreere şi religie”, cu suma de 1.140.000 de lei, pentru susţinerea editării unor publicaţii culturale, editate de către uniunile de creaţie.

Astfel, nouă publicaţii ale Uniunii Scriitorilor din România vor primi fonduri:

„România literară” (100.000 de lei)
„Luceafărul” (50.000 de lei)
„Ramuri” (50.000 de lei)
„Orizont” (50.000 de lei)
„Apostrof” (50.000 de lei)
„Helikon” (50.000 de lei)
„Convorbiri literare” (50.000 de lei)
„Viaţa Românească” (50.000 de lei)
„Steaua” (50.000 de lei)

Uniunea Arhitecţilor din România va primi 50.000 de lei pentru revista „Arhitectura”
Uniunea Artiştilor Plastici din România pentru revista „Arta” (50.000 de lei)
Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România pentru revistele „Muzica” (20.000 de lei) şi
„Actualitatea Muzicală” (30.000 de lei), iar Uniunea Teatrală din România pentru „Teatrul azi” (40.000 de lei)

Totodată, vor fi finanţate şi publicaţiile:

„Cimbora” (25.000 de lei)
„Contemporanul. Ideea Europeană” (40.000 de lei)
„Conta” (25.000 de lei)
„Familia” (25.000 de lei)
„Hyperion” (30.000 de lei)
„Korunk” (50.000 de lei)
„Mişcarea Literară” (30.000 de lei)
„Mozaicul” (30.000 de lei)
„Poezia” (25.000 de lei)
„Poesis” (35.000 de lei)
„Revista 22” (50.000 de lei)
„Székelyföld” (40.000 de lei)
„Tribuna” (25.000 de lei)
„Várad” (20.000 de lei)

Finanţarea se acordă pe bază de contracte încheiate între Ministerul Culturii şi uniunile de creatori beneficiare sau, după caz, pe bază de contracte încheiate între minister şi beneficiari.

Totodată, proiectul de HG prevede şi suplimentarea bugetelor Consiliului Judeţean Mureş, cu suma de 100.000 de lei, pentru finanţarea editării revistelor culturale „Vatra” şi „Lato”, cu 50.000 de lei fiecare, şi Consiliului Judeţean Sibiu, cu suma de 50.000 de lei, pentru finanţarea editării revistei culturale „Transilvania”.

De asemenea, prin acest proiect de HG se suplimentează bugetul Academiei Române cu suma de 50.000 de lei pentru finanţarea următoarelor publicaţii culturale: „Arheologia Moldovei”, „Revue des etudes sud-est europeennes”, Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu”, „Materiale şi cercetări arheologice” şi „Analele Bucovinei”.

Şi în luna mai a acestui an, Guvernul a suplimentat cu 2,55 milioane de lei bugetele Ministerului Culturii, Academiei Române şi Consiliului Judeţean Mureş, pentru susţinerea editării unor publicaţii culturale.

GIORGIOS PAPANDREOU,CHIAR DACA A OBTINUT INCREDEREA PARLAMENTULUI VREA SA-SI DEA DEMISIA!

La limită
Guvernul grec a obţinut încrederea Parlamentului. Votul, esenţial pentru salvarea Greciei.

Guvernul elen, condus de Giorgios Papandreou, a obţinut încrederea Parlamentului, în urma votului desfăşurat în noaptea de vineri spre sâmbătă.

153 dintre cei 298 de deputaţi prezenţi au votat în favoarea guvernului, în timp împotrivă au votat 145 de parlamentari.

Votul de încredere este esenţial pentru ratificarea acordului european de salvare a Greciei şi reducere a datoriilor ţării.

Giorgios Papandreou a cerut votul de încredere luni, după ce şi-a anunţat intenţia de a convoca un referendum privind planul de salvare pus la cale de liderii UE, la care a renunţat însă după trei zile, ca urmare a panicii create pe pieţele financiare şi a presiunilor exercitate asupra sa de europeni.

„Votul de încredere este un mandat pentru un acord politic mai larg în vederea susţinerii acordului european”, a spus premierul grec, înainte de votul din Parlament, adăugând că „este necesar un sprijin mai larg şi onest”.

El a afirmat că acordul european de salvare financiară a Greciei, adoptat în noaptea de 26 spre 27 octombrie la Bruxelles, este „determinant pentru viitorul ţării” şi este „poate ultima şansă” de evitare a falimentului ţării.

RELU FENECHIU O ATACA DUR PE VECINA DE BLOC A LUI BASESCU,ANCA BOAGIU:ACEASTA RISIPESTE 64 DE MILIOANE DE EURO!

Pentru două halte şi o gară rang IV
Anca Boagiu risipeşte 64 de milioane de euro.

Fostul şi actualul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, respectiv Anca Boagiu, sunt acuzaţi de Opoziţie că au cheltuit sume nejustificat de mari pentru reabilitarea unor halte.

5,3 milioane euro, km de cale ferată

Ministrul Tranporturilor, Anca Boagiu, ţine foarte aproape de colega ei de partid şi guvern Elena Udrea în ceea ce priveşte utilizarea neraţională a banilor publici. În ceea ce o priveşte pe Anca Boagiu, ea este acuzată că a alocat pentru lucrări de infrastructură fonduri mult mai mai decât erau necesare.

Deputatul PNL Relu Fenechiu a dezvăluit vineri, într-o conferinţă de presă, ce cheltuieli exagerate pregăteşte ministrul Anca Boagiu. „Ceea ce se întâmplă acum la căile ferate depăşeşte limitele imaginaţiei, ajungând dincolo de absurd. Ministerul Transporturilor se pregăteşte să lanseze lucrările privind proiectul de modernizare a căii ferate Coşlariu – Simeria, de pe magistrala feroviară Curtici – Braşov. Pentru cei 92 de kilometri de cale ferată, ministerul va plăti 488,4 milioane de euro, adică 5,3 milioane de euro pe kilometru”, arată deputatul liberal.

Reabilitarea unei halte = modernizarea a 50 km drum naţional

Tot Relu Fenechiu a mai precizat că, pentru două halte şi o gară, ministrul Transporturilor a alocat 63,9 milioane de euro. Este vorba de haltele Bărăbanţ, Sântimbru şi de gara Şibot.

Fenechiu a mai precizat că doar cu suma alocată pentru una dintre haltele amintite s-ar fi putut face reparaţii capitale „pe întrega linie ferată de la Bacău la Suceava, se puteau moderniza 50 km de drum naţional sau se putea construi o centură rutieră pentru un oraş de dimensiuni medii”.

64 milioane euro, reabilitarea a două halte şi o gară de rangul IV

Cotidianul.ro vă prezintă – conform documentelor oficiale – caracteristicile celor două halte şi ale gării (toate sunt din judeţul Alba şi sunt conduse de primari… PDL) pentru care s-au alocat 63,9 milioane euro.

Halta Bărăbanţ: 23,8 milioane de euro; trafic călători – 10 personale; nu are terminale transcontainer; nu are linii publice de încărcare/descărcare, rampe, magazii, linii industriale.
Halta Sântimbru: 18,3 milioane de euro; trafic călători – 10 personale; nu are terminale transcontainer; nu are linii publice de încărcare/descărcare, rampe, magazii, linii industriale.
Staţia Şibot: 21,8 milioane de euro; trafic călători – 8 accelerate, 7 personale; nu are terminale transcontainer; nu are linii publice de încărcare/descărcare, rampe, magazii, linii industriale.

De menţionat că suma alocată haltei Bărăbanţ este cu 2 milioane de euro mai mare decât cea alocată staţiei Şibot, care are totuşi rangul de gară categoria a IV-a (rangul imediat superior unei halte) şi în care opresc şi trenuri accelerat.

AGENTIA UNGARA MRI:PARTIDUL VERZILOR DIN UNGARIA SOLICITA SA FIE RESPINSA CEREREA RMGC!

Într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor
Un partid din Ungaria solicită Bucureştiului să respingă proiectul de la Roşia Montană.

Partidul verzilor din Ungaria, LMP, cere autorităţilor de la Budapesta şi de la Bucureşti să respingă cererea Roşia Montană Gold Coporation (RMGC) de avizare a exploatării miniere din Munţii Apuseni, pe care au caracterizat-o drept „o bombă ecologică”.

Unul dintre parlamentariii formaţiunii politice, Benedek Javor, care este şi liderul comitetului parlamentar maghiar pentru dezvoltare durabilă, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că lansarea unei bombe ecologice precum o exploatare mineră pe bază de cianuri trebuie oprită, cu atât mai mult cu cât există riscul scurgerilor de cianuri în râurile care ajung în Ungaria, relatează MTI.

Într-o scrisoare deschisă adresată primului ministru maghiar şi omologului român al acestuia, precum şi preşedintelui României şi parlamentarilor de la Bucureşti, Javor a solicitat ca procedurile de avizare să fie oprite.

El a făcut, de asemenea, un apel către statele din regiune, solicitând cooperarea regională în realizarea unei hărţi a investiţiilor miniere şi industriale riscante.