Arhiva | 12:29 pm

GREEN REPORT: RUSIA SUSTINE DECIZIA CANADEI DE A SE RETRAGE DIN PROTOCOLUL DE LA KYOTO!

16 dec.

Rusia sustine decizia Canadei de a se retrage din protocolul de la Kyoto, a declarat ministrul de externe rus, reafirmand, vineri, ca Moscova nu isi va lua noi angajamente.

Alexander Lukashevich, purtatorul de cuvant al ministrului a precizat vineri ca tratatul nu acopera toti marii poluatori, prin urmare nu poate rezolva criza climatica.

Luni, Canada s-a retras de asemenea din intelegere, adoptata initial in 1997, la Kyoto, in scopul reducerii emisiilor de carbon care contribuie la incalzirea globala. Miscarea Canadei, scrie Associated Press, a dat o lovitura sub centura tratatului, la care nu a mai renuntat niciuna dintre tarile semnatare.

„Acesta este inca un exemplu ca Protocolul Kyoto din 1997 si-a pierdut eficienta in contextul situatiei sociale si economice a secolului 21”, a spus Lukashevich, adaugand ca documentul nu asigura participarea tuturor semnatarilor cheie.

Protocolul cere tarilor industrializate sa isi reduca emisiile de carbon, dar nu acopera si cei mai mari poluatori din lume, China si Statele Unite.

Canada, Japonia si Rusia au spus anul trecut ca nu vor accepta noi angajamente in protocolul de la Kyoto.

EUROSTAT:ROMANIA PE LOCUL DOI IN U.E.LA CRESTEREA COSTULUI FORTEI DE MUNCA!

16 dec.

Date oficiale pentru trimestrul trei al anului
Eurostat: România, pe locul doi în UE la creşterea costului forţei de muncă.

România a înregistrat un avans de 7,9% al costului orar al forţei de muncă în trimestrul al treilea din 2011, faţă de intervalul similar al anului trecut, aceasta fiind a doua creştere înregistrată la nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor prezentate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cele mai mari creşteri se observă în Bulgaria (9,8%), România (7,9%) şi Slovacia (7,2%). Doar un singur stat membru UE a înregistrat o scădere a costului orar al forţei de muncă, Irlanda (minus 1,1%).

În zona euro, costul orar al forţei de muncă a crescut cu 2,7% în trimestrul III 2011, faţă de intervalul similar al anului trecut, iar în Uniunea Europeană costul orar al forţei de muncă a crescut cu 2,6%.

Potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), costul orar al forţei de muncă a înregistrat în trimestrul III 2011 o rată de creştere de 3,55% faţă de trimestrul precedent şi de 10% faţă de acelaşi trimestru al anului 2010, în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare), scrie Agerpres.

FNINANCIAL TIMES SI BLOGUL BEYONDBRICS:ROMANIA ESTE FRUNTASA IN CEA MAI SARACA ECONOMIE DIN EUROPA!

16 dec.

Romania is Europe’s second poorest economy and no stranger to austerity having already completed a €20bn aid programme earlier this year. Romania’s deficit has narrowed to less than 5 per cent of GDP from almost 14 per cent three years ago when Lehman Brothers collapsed.

However, officials have said the possibility of expanding the deficit, up to a ceiling of 2.5 per cent of GDP, remains open if economic conditions worsen. This newest round of savings will be achieved through public sector wage and job cuts, pension freezes, the sale of some state-owned companies and the rejuvenation of others.

According to Bloomberg, Romania is planning to cut the number of its public jobs to 1.1m by the end of next year from 1.4m in 2010. The government has already eliminated 180,000 jobs, according to Traian Basescu, Romania’s president.

Romania’s economy is expected to expand by close to 1.8 per cent in 2011 and the budget has pencilled in economic growth of 2.1 per cent for 2012. That is less than the previous forecast of 3.5 per cent but might still prove over ambitious says Neil Shearing of Capital Economics – who forecasts a “small contraction, of near 0.5 per cent, predicated on a deep recession in the eurozone.” Not a particularly extreme scenario.

“Further austerity, will only add to the headwinds”, facing Romania’s economy, says Shearing and if the eurozone hits the rocks hard, “Romania’s domestic economy will not be in a position to drive growth.”

Romania’s economy is suffering from is proximity to the eurozone. It sends half of its exports (which make up 30 per cent of GDP) to the eurozone, according to Capital’s figures, and its banks are also massively beholden to Greek and Austrian parents. According to Fitch Ratings, Greek banks own 15.8 per cent of Romania’s bank assets while Austrian parents own 31.5 per cent.

Romania’s markets have reacted well since the budget announcement with the country’s headline Bucharest BE index closing up 1.1 per cent. The Romanian leu was up 0.1 per cent against the euro in late afternoon trading.

Ce nu vor să spună Băsescu și Boc afirmă cu tărie străinii
Financial Times: România este a doua economie cea mai săracă din Europa.

Parlamentul român a votat joi un buget pe 2012 care consolidează poziţia financiară a României şi nu are nicio conotaţie electorală înainte de alegerile generale de anul viitor, s-a lăudat ieri premierul Emil Boc, care a fost citat și de Financial Times (FT) pe blogul beyondbrics.

„Aţi votat un buget care consolidează stabilitatea macroeconomică a României. Azi, pentru prima oară in ultimii 20 de ani s-a votat un buget fără conotaţii electorale pentru anul electoral care urmează”, a declarat Boc după adoptarea bugetului cu 239 de voturi pentru şi 168 împotrivă.

România s-a alăturat unui grup crescând de ţări, joi, atunci când Parlamentul a adoptat un buget drastic care vizează să reducă cu mai mult de jumătate deficitul bugetar, de la 4,4% din PIB în 2011, la 1,9% în 2012. Dar aceste cifre depind de o rată de creştere de peste 2% anul viitor – o ipoteză optimistă pentru o economie cu legături atât de strânse cu zona euro aflată în dificultate, scrie Financial Times.

România este a doua economie cea mai săracă din Europa şi este familiarizată cu austeritatea, relevă FT, având în vedere că a primit deja în martie a patra tranşă din împrumutul agreat de CE cu Bucureştiul, în cadrul unui pachet de asistenţă financiară derulat cu FMI şi alte instituţii internaţionale, de 20 de miliarde de euro. Deficitul a scăzut la sub 5% din PIB.

Cu toate acestea, oficialii au declarat că posibilitatea extinderii deficitului până la un plafon de 2,5% din PIB rămâne deschisă în cazul în care condiţiile economice se agravează. Ultima rundă de economii va fi realizată prin salariile din sectorul public şi reducerea locurilor de muncă, îngheţarea pensiilor, vânzarea unor companii de stat şi redresarea altora.

Potrivit Bloomberg, România intenţionează să reducă numărul de locuri de muncă din sectorul public la 1,1 milioane până la sfârşitul anului viitor, de la 1,4 milioane în 2010. Guvernul a eliminat deja 180.000 de locuri de muncă, potrivit preşedintelui român Traian Băsescu, precizează FT.

Economia României este de aşteptat să crească cu aproape 1,8% în 2011, iar bugetul a prognozat o creştere economică de 2,1% pentru 2012. Aceasta reprezintă mai puţin decât prognoza anterioară de 3,5%, dar s-ar putea dovedi încă prea ambiţioasă, a declarat Neil Shearing de la Capital Economics – care estimează o „contracţie mică, de circa 0,5%, calculată pe baza unei recesiuni profunde în zona euro”. Nu este un scenariu deosebit de excesiv, subliniază FT.

”Continuarea austerităţii nu va face decât să sporească turbulenţele” cu care se confruntă economia română, spune Shearing, iar dacă situaţia din zona euro se va agrava, „economia României nu va fi în poziţia de a realiza creştere.”

Lykke Li – I Follow Rivers (The Magician Glamour Video Edit) 1080p

16 dec.

I Follow Rivers!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Linda de Suza Toi mon amour cache

16 dec.

Toi Mon Amour Cache!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

♫ Celine Dion ► Je Cherche L’ombre ♫

16 dec.

Je Cherche L’ombre!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Adrian Sina feat Sandra N-Angel

16 dec.

Angel!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

FITCH: LOVITURA DURA PENTRU SISTEMUL BANCAR ROMANESC!

16 dec.

Lovitură dură pentru bănci: Şase mari instituţii financiare au fost retrogradate.

.

Deutsche Bank, Credit Suisse şi Barclays, Bank of America, BNP Paribas şi Goldman Sachs au fost retrogradate de agenţia de rating Fitch.

Ratingul Barclays, Credit suisse şi Deutsche Bank a fost retrogradat cu două trepte, iar cel al BNP Paribas, Bank of America şi Goldman Sachs cu o singură treaptă.

Ratingul „A+” al Morgan Stanley, Societe Generale Morgan Stanley şi UBS a fost confirmat.

Acum două zile, aceeaşi agenţie de evaluare a publicat un raport prin care a precizat că slăbirea continuă a calităţii activelor în România, Bulgaria şi Croaţia fără o întărire a capitalului băncilor ar putea duce la o revizuire negativă a perspectivelor în sectoarele bancare din aceste ţări

Astfel, Fitch estimează trenduri negative privind calitatea activelor în majoritatea sectoarelor bancare din Europa Centrală şi de Est, chiar şi acolo unde a existat o anumită stabilitate sau o îmbunătăţire marginală în 2011.

Înrăutăţirea calităţii activelor a fost determinată în România de creşterea economică redusă, riscurile reprezentate de şomaj şi de slăbirea monedei locale.

Fitch încadrează România la categoria D, alături de Ungaria, Bulgaria, Slovenia şi Croaţia, indicatorul pentru calitatea sistemului bancar fiind stabilit pe o scală de la A – foarte ridicată la E – foarte mică. În ce priveşte indicatorul de viabilitate, bazat pe media ratingurilor pentru sectorul bancar, România a primit „BB”.

„Perspectivele combinate pentru băncile din Europa Centrală şi de Est (ECE) rămân stabile, dar se deteriorează într-un context al încetinirea creşterii PIB-ului, al înrăutăţirii calităţii activelor şi al potenţialelor constrângeri privind finanţările. Balanţa riscurilor rămâne negativă în Slovacia şi Ungaria, iar trenduri negative continuă în Bulgaria România şi Croaţia, deşi băncile din aceste pieţe îşi păstrează o anumită flexibilitate pentru a absorbi şocurile. În Bulgaria, România, Ungaria şi Croaţia ratinguri suverane mai mici („BBB-„, în fiecare caz) reflectă în general plafoanele ţărilor”, potrivit raportului.

Ieri, Christian Noyer, membru al Consiliului Băncii Centrale Europene şi guvernator al Băncii Franței, a lansat un atac împotriva agenţiilor de rating pe care le-a numit iraţionale: „Agențiile de rating iau decizii mai mult pe criterii politice decât economice. Au devenit de neînţeles şi iraţionale. Ei ameninţă chiar şi atunci când statele au luat decizii puternice şi pozitive”, a spus Noyer în interviul citat de Reuters. „Unii ar putea gândi că utilizarea agenţiilor pentru a ghida investitorii nu mai este valabilă.

CIRCULA PE NET: TARA!

16 dec.

Ţara

(autor necunoscut)

Spuneţi-mi, n-aţi văzut cumva o ţară ?
Am fost plecat vreo patru ani pe-afară;
Azi am venit şi-o caut cu ardoare,
Dar n-o găsesc şi-n suflet rău mă doare.

O caut peste tot, am fost şi-n sate,
Ogoare plâng în buruieni lăsate,
Înspre păduri, potecile uitate
M-au rătăcit într-un pustiu de cioate.

Acasă poarta nu e zăvorâtă,
Căci mama tot mai iese şi se uită;
Atâta dor i-a mai rămas pe lume,
Feciorii să-i mai strige iar pe nume.

Moşneagul iese-n cale şi-o întreabă:
„Vine? La anul, cred! Acu-i la treabă,
La noi în ţară-i multă sărăcie.
Ştiu ei – că de-or veni, la ce să vie?!”

Spuneţi-mi, n-aţi văzut cumva o ţară
Cântată de poeţi odinioară,
Cu ochi de cer şi plină de verdeaţă?
Am fost şi-am căutat-o şi la piaţă.

Acolo nu era, de bună seamă,
Că prea o înjurau români de mamă;
Harbuzul, pătrunjelul, biata prună,
Erau culese parcă de pe Lună!

Chiar, voi nu aţi văzut pe jos o ţară,
Călcată în picioare şi murdară?
Ce-aveţi cu ea? Nimica nu vă cere,
Eu o declar singura mea avere! Spuneţi-mi, n-aţi văzut cumva o ţară ?
Am fost plecat vreo patru ani pe-afară;
Azi am venit şi-o caut cu ardoare,
Dar n-o găsesc şi-n suflet rău mă doare.

O caut peste tot, am fost şi-n sate,
Ogoare plâng în buruieni lăsate,
Înspre păduri, potecile uitate
M-au rătăcit într-un pustiu de cioate.

Acasă poarta nu e zăvorâtă,
Căci mama tot mai iese şi se uită;
Atâta dor i-a mai rămas pe lume,
Feciorii să-i mai strige iar pe nume.

Moşneagul iese-n cale şi-o întreabă:
„Vine? La anul, cred! Acu-i la treabă,
La noi în ţară-i multă sărăcie.
Ştiu ei – că de-or veni, la ce să vie?!”

Spuneţi-mi, n-aţi văzut cumva o ţară
Cântată de poeţi odinioară,
Cu ochi de cer şi plină de verdeaţă?
Am fost şi-am căutat-o şi la piaţă.

Acolo nu era, de bună seamă,
Că prea o înjurau români de mamă;
Harbuzul, pătrunjelul, biata prună,
Erau culese parcă de pe Lună!

Chiar, voi nu aţi văzut pe jos o ţară,
Călcată în picioare şi murdară?
Ce-aveţi cu ea? Nimica nu vă cere,
Eu o declar singura mea avere!

ECONOMISTUL RADU GOLBAN:DESPRE DATORIA ISTORICA DE 19 MILIARDE EURO A GERMANIEI FATA DE ROMANIA!

16 dec.

Economist: S-au făcut presiuni ca România să renunţe la cele 19 miliarde de euro din Germania.

Economistul care susţine că Germania are o datorie de aproape 19 miliarde de euro faţă de România spune pentru realitatea.net că respingerea înfiinţării comisiei speciale privind această datorie s-a făcut în urma unor presiuni internaţionale la adresa ţării noastre.

Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a anunţat, joi, că BNR a identificat date suplimentare potrivit cărora Germania nu are datorii istorice faţă de România. În acest sens, Senatul a respins propunerea de înfiinţare a comisiei speciale privind datoria istorică pe care nemţii o au către ţara noastră.

Propunerea de înfiinţare a a Comisiei a fost respinsă cu 65 de voturi „împotrivă”, 48 „pentru” şi trei abţineri.

Conducerea Senatului a luat act, la finele lunii octombrie, de o scrisoare semnată de Radu Golban, economist, în care era semnalată existenţa unei datorii istorice a Germaniei către România, membrii Biroului Permanent hotărând să propună acestei Camere înfiinţarea unei comisii care să analizeze situaţia.

Radu Golban a declarat pentru sursa citată că are dubii că noile date suplimentare identificate de BNR pe tema datoriei Germaniei ar fi reale. „Până în urmă cu câteva săptămâni, BNR nu a găsit niciun fel de date privind aceste creanţe. Acum, dintr-o dată, au identificat date suplimentare”, a spus Golban, adăugând că nu înţelege de ce BNR nu vrea să colaboreze cu Banca Reglementelor, „banca centrală a băncilor centrale”, care ar deţine informaţii despre datoria istorică pe care Germania o are faţă de România.

Economistul român stabilit în Elveţia spune că s-au făcut presiuni internaţionale asupra României pentru a renunţa la aceste creanţe, de vreme ce o eventuală recuperare a lor ar putea crea un precedent, iar astfel mai multe ţări ar putea cere Germaniei să-şi onoreze datoriile istorice. „Nu s-a renunţat doar la aceste creanţe, ci şi la posibilitatea unor discuţii pe această temă. Momentul nu este oportun, din moment ce şi România şi-a luat angajamentul să sprijine un fond de salvare a Uniunii Europene”, a spus Golban.

„Am discutat de două ori până acum în Biroul Permanent al Senatului înfiinţarea comisiei speciale privind problematica datoriei istorice a Germaniei către România. Vă fac o singură precizare: Am transmis aseară un punct de vedere pe care l-am primit, tot aseară, de la direcţia juridică a Băncii Naţionale. Vi-l citesc oricum şi dumneavoastră: „În completarea scrisorii noastre nr. XVIII per 3600 din 16.07.2010, vă informăm că au fost identificate documente suplimentare în legătură cu problematica supusă atenţiei de către dumneavoastră, prin adresa 783 din 17 iulie 2010. Este vorba de Comisariatul pentru Societatea Civilă. Din analiza acestora nu rezultă însă existenţa unei creanţe a BNR faţă de Casa Germană de Compensaţie”. Vă spun doar o părere personală: dacă ar fi existat o marcă, cred că vechiul regim nu ezita să o recupereze”, a declarat Vasile Blaga înainte de votul de joi din Senat.

Potrivit spuselor profesorului Radu Golban, Germania are să dea statului român 19 miliarde de euro, reprezentând o datorie istorică.

România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori.

După izbucnirea controversei, reprezentanţii Ministerului german de Finanţe au susţinut că România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947.

Experţii spun însă că răspunsul este incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată”.

„Am găsit solduri neachitate a Casei de Compensaţie, la finele anului 1944, de un 1.126.000 mărci imperiale. : Înainte de obţinerea datelor am ştiut că a existat în timpul celui de-al doilea război mondial, începând cu anii 30 un model monetar de colaborare europeană numită Uniunea de Clearing. Şi am dorit să aflu mai mult. Am văzut că Elveţia, Banca Naţională a Elveţiei a analizat toate tranzacţiile Elveţiei cu Germania din perioada celui de-al doilea război mondial şi ăsta a fost punctul de pornire a studiului. Într-o recomandare a Băncii Naţionale a Elveţiei din anul 2000 remarcă că a doua tranzacţie după tranzacţiile germano-elveţiene au fost cele germano-române. Cu aur prin Elveţia. Şi că din păcate nici după 1989 România nu arată niciun interes în a analiza aceste tranzacţii”, a spus economistul român în luna septembrie.

MEDIAFAX:AMENZI DE 500.000 DE LEI PENTRU PERSOANE FIZICE SI 10%PENTRU FIRME PENTRU NEREGULI LA BURSA!

16 dec.

Cele mai mari amenzi aplicabile persoanelor fizice vor fi plătite de către acţionarii care nu fac oferte de preluare după ce au depăşit pragul de 33% din titlurile unei societăţi listate.

Amenzi de 500.000 de lei pentru persoane fizice şi 10% din afacerile firmei pentru nereguli pe bursă.

Sancţiunea poate fi avertisment sau amendă de la 1.000 – 25.000 lei la trecerea a 30 de zile de la expirarea termenului în care trebuia lansată oferta.
Amenda creşte de la 25.001 lei la 50.000 lei dacă oferta nu este iniţiată în luna următoare, iar după scurgerea a mai mult de două luni sancţiunea intră în palierul 50.001 lei-500.000 de lei.

Firmele vor fi sancţionate cu avertisment sau amendă de până la 1% din cifra de afaceri din anul anterior dacă depăşes cu o lună a termenului limită de lansarea a ofertei.

Amenda va creşte până la 5% din cifra de afaceri la scurgerea a două luni de la data limită, iar dacă nici după cele 60 de zile nu este iniţiată oferta, sancţiunea poate ajunge până la 10% din cifra de afaceri.

Potrivit legislaţiei actuale, Comisia poate aplica amenzi cuprinse între 500 şi 50.000 de lei persoanelor fizice, în timp ce pentru firme sancţiunile sunt între 0,5% şi 5% din capitalul social.

Sancţiunile vor fi graduale şi în cazul altor contravenţii. Pentru persoanele fizice amenzile vor fi cuprinse între 1.000 lei şi 100.000 de lei. Pentru contravenţii mai uşoare, Comisia poate aplica doar un avertisment.

Amenzile pentru persoanele juridice vor fi de până la 10% din cifra de afaceri înregistrată în precedentul exerciţiu financiar anterior sancţionării.

Pentru realizarea unor tranzacţii pe baza de informaţii privilegiate CNVM va avea dreptul să aplice amenzi care pot fi între jumătate şi totalitatea valorii tranzacţiei realizate.

Dacă persoana cu acces la informaţii privilegiate a transmis acele informaţii altei persoane, însă nu a fost realizată nicio tranzacţie, amendă va fi cuprinsă între 10.000 lei şi 100.000 lei.

În cazul sancţionării unei firme nou-înfiinţate, care nu a înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, sau în cazul persoanei juridice a cărei cifră de afaceri nu este accesibilă, CNVM poate aplica amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 2,5 milioane lei.

Dacă CNVM va constata săvârşirea a două sau mai multe contravenţii, va aplica sancţiunea cea mai mare, majorată cu până la 50%.

Proiectul prevede şi noi modalităţi de stabilire a preţului din oferta de preluare, în cazul în care nu poate fi determinat prin metoda celei mai mari cotaţii plătite de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat în ultimele 12 luni anterior depunerii documentaţiei de ofertă.

Astfel, dacă acest criteri nu va putea fi utilizat, preţul va fi determinat de un evaluator independent prin alegerea celui mai mare preţ obţinut prin alte şase metode de evaluare, faţă de trei criterii în prezent.

Evaluatorul va trebui să calculeze preţul mediu ponderat de tranzacţionare aferent ultimelor 12 luni anterioare datei de depunere la CNVM a documentaţiei de ofertă şi cel aferent ultimelor 12 luni anterioare datei la care a fost depăşită participaţia de 33% din drepturile de vot.

De asemenea, se poate utiliza valoarea unitară a activului net al societăţii conform ultimei situaţii financiare auditate anterioare depunerii documentaţiei de ofertă, dar şi conform ultimei situaţii financiare auditate anterioare datei la care a fost depăşit pragul de 33%.

Alte două elemente care pot fi luate în calcul de evaluator sunt cel mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acţionează în mod concertat în ultimele 12 luni anterioare datei la care s-a depăşit pragul de deţinere şi valoarea acţiunilor rezultate dintr-o expertiză efectuată în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare.

În prezent, sunt utilizate trei metode, respectiv preţul mediu ponderat de tranzacţionare aferent ultimelor 12 luni anterioare derulării ofertei, valoarea activului net al societăţii conform ultimei situaţii financiare auditate şi valoarea acţiunilor rezultate dintr-o expertiză în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare.

Totodată, firmele vor fi obligate să publice pe site-ul propriu cu minim 30 de zile înainte de AGA, faţă de cinci zile în prezent, documentele sau informaţiile vizând problemele înscrise pe ordinea de zi.

Noile sancţiuni sunt cuprinse într-un proiect de ordonanţă de Guvern pentru modificarea şi completarea legii pieţei de capital. Proiectul a fost iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice, în consultare cu CNVM şi Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România.

CANCELARUL NEONAZIST BASESCU I-O PACALIT PE ROMANI:A FACUT UN GHISEFT CU USA.CUMPARA AVIOANE DE LUPTA!

16 dec.

Băsescu şi CSAT le pun românilor pielea la saramură: cumpără avioane de luptă!

Şeful statului român a anunţat, joi, cu un zâmbet şmecheresc faptul că ţara noastră este obligată să cumpere noi avioane militare de luptă. Băsescu vrea ca în acest fel să se achite de datoria faţă de Statele Unite ale Americii, după ce diriguitorii acesteia i-au permis, în septembrie curent, să intre prin spatele Casei Albe şi să dea mâna pentru scurt timp cu B. Obama.

La acea vreme, în trei declaraţii de presă de după întrevederea printe uşi cu ocupantul Casei Albe, acest Băsescu s-a făcut că uită de promisiune.

Sforarul vizitei la Washington, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a pus o piedică în calea uitării prezidenţiale.

Şeful misiunii diplomatice americane ieşit, la doar câteva ore după înapoierea prezidenţială de la Washington, cu o declaraţie publică şi explicită prin care i-a amintit lui Traian Băsescu care-i preţul excursiei pe care i-a obţinut-o în America: România să cumpere avioane militare de luptă americane !

Băsescu a încercat să adoarmă, joi, vigilenţa audienţei, dând impresia că achiziţionarea avioanelor nu ar fi o chestiune de actualitate, dar numai din raţiuni financiare:

„O temă care n-a primit o decizie pentru că n-are soluţii de finanţare – capacitatea forţei aeriene. E vorba de avioanele de vânătoare destinate să apere apaţiul aerian. În 2015 avioanele pe care le avem isi epuizează resursa, iar România nu e în pozitia de a spune că îşi va respecta obligaţiile asumate la aderarea la NATO de a contribui cu 40 de astfel de avioane la forţele NATO şi la apărarea propriului teritoriu. România trebuie să evite să ajungă la situaţia în care alte ţări să vină să ne facă patrularea aeriană. Aceasta-i şi costisitoare şi umilitoare. Concluzia CSAT a fost că trebuie să găsim în cel mai scurt timp formule. ”

Poate doar şi doar din întâmplare, preşedintele ţării noastre a vorbit, tot joi, despre două decizii care procură bucurii mari Americii sale:

# „S-a hotărât prelungirea cu un an a acordului cu SUA privind utilizarea infrastructurii noastre.”

# „Astăzi am promulgat legea pentru ratificarea acordului dintre România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor statice semnat la 13 septembrie 2011.”

În rest, ca mafia să înflorească şi mai tare şi stăpânirea fărădelegii să fie absolută, Băsescu anunţă noi şi noi restructurări ale Ministerului de Interne, şi aşa sub-dimensionat. Nu este exclus ca în scurt timp, cu astfel de restructurări, Poliţia să fie desfiinţată iar atribuţiile acesteia să fie transferate, ca în orice stat mafiot, către acele firme de pază care nu uită cine e stăpân în România.

Iată declaraţiile lui Băsescu pe tema noului val de aruncare în stradă a salaraţilor MAI:

# „Desfiinţarea a 35056 de posturi care erau neocupate.”

# „Au fost disponibilizaţi 9330 de angajaţi în urma selecţiei făcute de MAI.”

# „Nu a fost diminuată capacitatea operativă a Ministerului.”

# „Prioritate la disponibilizare au cei care au venit din afara structurii. Procesul va continua. Se observă promoţii mari din şcolile de subofiţeri care nu pot fi angajate. Se generează locuri de muncă pentru profesori şi se produc absolventi pe care MAI nu-i poate absorbi. I-am cerut ministrului să ia măsuri de corectă calibrare a promoţiei care va intra în 2012 în Academia „Alexandru Ioan Cuza” şi în alte şcoli ale MI. Pentru cei care au terminat şcoala în 2011 se impune găsirea unor soluţii de angajare.Am convingerea că mai pot fi găsite cadre din alte sisteme şi care pot fi trimise de unde au venit. Sper ca acest lucru să se întâmple în primele luni ale anului viitor.”

La declaraţiile de presă consecutive şedinţei de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care a avizat participarea forţelor armate la misiuni internaţionale în 2012, preşedintele României, Traian Băsescu, s-a arătat din nou iritat de prezenţa mass-media, fiind pur şi simplu scos din sărite de întrebările de bun-simţ puse de două jurnaliste, dintre care una de la postul naţional public de televiziune.

„Știu că aveți nevoie de un titlu, dar procesul poate merge înainte după ce se aprobă statutul polițistului pentru că se creează condițiile pentru trasnferul unor atribuții către autoritatea locală. Procesul de restructurare trebuia să atingă limita de 10.000 de persoane în acest an. Cred că până la sfârșitul anului, procesul s-ar putea să ajungă chiar pe cifră”, a spus preşedintele ţării.

Traian Băsescu a fost iritat de întrebările de bun simţ. care au fost unele strict pe teme ale deciziilor CSAT, puse pe un absolut respectuos de reprezentanta Antenei 3 şi de cea a TVR 1.

Preşedintele României a mai făcut şi alte declaraţii:

# „Azi s-a aprobat planul de forțe pentru misiuni în străinătate. Forțe ale MApN și MAI. Misiunile vor fi îndeplinite din punct de vedere al MApN de 2348 militari, deci avem o diminuare cu 177 de militari. Se menține însă participarea 1190 în Afghanistan, 64 pentru KFOR și 71 în Bosnia Herțegovina.”

# „MApN va dizloca o fregată cu elicopter cu o echipă pentru operațiuni speciale în zona golfului Aden pentru protejarea navelor comercaile de actele de piraterie.”

# „În țară vor fi gata de intervenții unități de 1200 militari, forțe dizlocabile în orice moment, la dispoziția NATO.”

# „În ceea ce priveşte forţele MAI ele au o uşoară creştere, cu 36 de persoane, vom avea poliţişti şi jandarmi, 382 de persoane, în condiţiile în care începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 101 jandarmi din zona Mitroviţa, Kosovo. Vom creşte participarea noastră la misiunile din Afganistan. Menţinem 51 de persoane în misiuni ONU. Pentru protejarea frontierelor UE vom 134 de poliţişti pe nave.”

# „Un alt subiect discutat şi stabilit a fost legat de aprobarea planului de priorităţi informative. Aici am dorit să precizez foarte clar pentru structurile de informaţii că în următorul CSAT am exigenţa extrem de fermă ca fiecare să se ocupe şi să îndeplinească misiunile pentru care a fost creat: cooperarea dintre SRI şi DGIPI, cei din urmă urmând să se concentreze şi să furnizeze informaţii legate de crima organizată, iar atunci când sesizează informaţii legate de securitatea naţională să le transfere SRI.”

%d blogeri au apreciat: