Arhiva | 8:23 am

Mylène Farmer – Lonely Lisa (clip officiel).mp4

16 ian.

Lonely Lisa!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Mylene Farmer – L’amour n’est rien

16 ian.

L’amour n’est rien!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Mylène Farmer – Avant Que L’ombre… live

16 ian.

Avant Que L’ombre!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

CINE ESTE RESPONSABIL PENTRU RISIPIREA A 6 MILIARDE DE EURO DIN SANATATE,?NU CUMVA REGIMUL MAFIOT BASESCU?!

16 ian.

Proiectul de lege a venit şi a plecat, dar 6 miliarde de euro se risipesc în continuare anual în sănătate. Cine este responsabil? Preşedintele, Guvernul sau Casa de Sănătate.

Tensiunile generate de reforma sistemului sanitar au ajuns la cote maxime, cu oameni care au ieşit în stradă, dar nevoia de clarificare a lipsei de transparenţă în cheltuirea banilor publici rămâne. Retragerea din dezbaterea publică a proiectului de lege nu rezolvă probleme din sistemul sanitar. Guvernul lipseşte practic din dezbateri, iar iniţiatorii noii legi nu au ieşit public până acum să-şi susţină proiectul. Totodată, un nou proiect este aşteptat în condiţiile în care premierul Emil Boc a anunţat că astăzi se va discuta despre o nouă lege, care să nu vizeze privatizarea sistemului de urgenţă.

Reformarea sistemului de sănătate, printr-un proiect de lege lansat în dezbatere publică a reverberat puternic la nivelul opiniei publice, oamenii ieşind în stradă, iniţial la Târgu Mureş şi apoi în mai multe oraşe din ţară, inclusiv în Bucureşti.

Lucrurile s-au precipitat în ultimele zile, în condiţiile în care, preşedintele Traian Băsescu a cerut retragerea din dezbaterea publică a acestei legi, ce a născut nenumărate controverse.

Anunţul are atât consecinţe politice, dar şi în sectorul de sănătate, pentru că în continuare se va pune problema reformării sistemului, eventual cu programe pilot şi extinderea deductibilităţii fiscale a asigurărilor voluntare de sănătate.

Totodată tensiunile apărute în ultimele zile au arătat şi incapacitatea iniţiatorilor de a-şi susţine proiectul şi lipsa de dialog cu opinia publică. După anunţul preşedintelui niciunul dintre iniţiatori nu a ieşit să apare în continuare această lege.

În sănătate, fondurile publice sunt de circa 5,5 miliarde de euro, din care bugetul Ministerului Sănătăţii este de 1,3 miliarde de euro, iar banii strânşi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) înseamnă 4,2 miliarde de euro, iar întrebarea care se ridică este unde se duc aceşti bani.

„Sistemul este politizat, sistemul este ineficient în administrarea fondurilor, sistemul este afectat de corupţie. În acest moment, aceşti privaţi pe care îi suspectaţi că vor prelua banii publici se înfruptă, mai bine ca oricând, din banii publici sub umbrela sistemului de stat”, a spus preşedintele Traian Băsescu, în intervenţia de vineri când a anunţat scoaterea legii sănătăţii din dezbatere publică.

Dar cine este vinovat pentru ineficienţă şi corupţie? Nu cei plătiţi din bani publici să administreze eficient, adică preşedintele, guvernul, Casa de sănătate? În prezent nu există o analiză transparentă a cheltuielilor în sistemul sanitar, un raport care să arate unde merg banii.

Datele privind contractele spitalelor se bat cap în cap. Valorea contractelor pe care acestea le au cu Casa de Sănătate diferă în funcţie de instituţia care le oferă: ministerul, casa sau respectivul spital.

Informatizarea sistemului, care a început în urmă cu zece ani, avansează cu viteză de melc, astfel că nu există integrare la nivelul raportării şi de aici şi lipsa analizelor despre sistemul de sănătate.

Tensiunea din aceleaşi zile a a readus în discuţie res­pon­sabilii pentru activi­ta­tea din sectorul de sănă­tatea, în condiţiile în care sunt mai multe entităţi implicate în activitatea spitalelor: ministerul, Casa de Sănătate şi primăriile, pentru unităţile des­centralizate.

Ministerul se ocu­pă de politica sani­tară, astfel că se im­plică în programe de sănătate, în timp ce CNAS finan­ţează sis­temul de sănătate, adică din con­tri­buţiile strânse decontează ser­viciile spitalelor, me­dicilor de familie şi anu­mite me­di­ca­men­te. Teorectic, CNAS se află în coor­donarea mi­nisterului.

Mai intervine însă şi o a treia verigă în sis­temul de sănătate, ad­ministraţiile locale, care au în grijă apro­ximativ 350 de spitale. Rolul lor este să fi­nanţeze investiţiile, dar au şi drept de veto în ceea ce priveşte ma­nagementul unităţilor.

Proiectul de lege privind refor­marea sistemului sanitar s-a dovedit cel mai ten­sionat, având un ecou atât de puternic la nivelul opiniei publice.

Pe de altă parte, mediul privat sau medicii sau farmaciştii nu au respins proiectul având fiecare pe domeniul de practică observaţii specifice.

Principalele modificări propuse prin această lege se refereau la apariţia asigurătorilor de sănă­tate, adică a unor en­tităţi private, care ur­mau să primească ba­nii strânşi din con­tribuţiile de sănătate, care urmau să-i chel­tu­iască pentru servi­ci­ile contractate de asi­guraţi. În acelaşi timp, asigurătorii ar fi trebuit să intre în competiţie pentru a semna contracte cu medici şi spitale, dar şi pentru atragerea de pacienţi.

Eureko: Trebuie acceptată deductibilitatea cheltuielilor cu asigurările private

Carmen Radu, director general ad­junct al Eureko, companie de asigurări de viaţă care vinde pe piaţa româ­nească asigurări de sănătate private, spune că s-a făcut o mare confuzie în ultimele zile privind proiectul de lege de reformă a sănătăţii.

Proiectul nu s-a dis­cutat pe fond. S-au spus lucruri neade­vă­rate, că la asi­gu­rarea de bază asigu­ră­torul are drep­tul să res­pingă cli­entul, că bo­lile pre­existente nu sunt aco­perite. De fapt pro­iectul de lege pre­vede că se acoperă toate bolile preexisten­te şi asigurătorul nu poa­te refuza pe nimeni urmând să se finan­ţeze de la fondul de egali­zare dacă are cheltuieli mai mari decât media”, a spus Carmen Radu.

Conform proiectului, din cele 10,7% procente din salariul brut care merg la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), adică din 4,2 mld. euro, 93% ar fi trebuit să meargă la casele de asigurători privaţi (firmele de asigurări care urmau să se implice în sistem), 5% la fondul de egalizare şi 2% rămâneau la CNAS cheltuieli de administrare.

Ministerul Sănătăţii ar trebui înainte de toate să definească pachetul de bază pentru siste­mul public de asigu­rări de sănătate, adică să-şi asume ce anume oferă pentru înrolarea în sistem, afirmă Carmen Radu.

„Definirea pa­che­tului de bază nu are legătură cu pri­va­ti­za­rea sistemului. Se poa­te face foarte bine şi în afa­ra proiectului de le­ge care tocmai a fost re­tras. Noi de alt­fel am şi propus dezvoltarea pieţei prin defi­ni­rea pachetului de bază şi prin deducti­bi­lita­tea reală, în limite mai largi, a asi­gu­rărilor suplimentare şi complementare de sănătate. De ase­menea, ar fi necesar ca noi, asigu­rătorii privaţi, să putem face con­tracte şi cu spitalele publice, pentru că acum legea nu ne permite”, a mai spus Carmen Radu.

Reprezentantul Eureko a spus că asigurările de sănătate privată ar putea fi impulsionate prin deduc­ti­bi­litatea reală a cheltuielilor cu aceste poliţe, la fel ca la medicina mun­cii. În prezent, abonamentele la clini­cile private au luat o amploare deo­sebită pentru că firmele pot trata aceste cheltuieli cu abonamentele pen­tru angajaţi, până într-o anumită limi­tă, ca şi cheltuieli deductibile, ne­fiind afectate de contribuţii sociale sau impozit pe venit.

La asigurările private de sănă­ta­te, cheltuielile sunt deductibile la an­ga­jator doar la calculul impozitului pe profit, în limita a 250 de euro pe an, dar contribuţiile sociale şi de să­nă­tate aferente se plătesc de la 1 ia­nuarie 2012, în timp ce în 2011 au fost deductibile timp de şapte luni.

„Este un pas înapoi. Ar trebui să fie acceptată deductibilitatea inte­gra­lă a cheltuielilor cu asigurările pri­vate de sănătate pentru ca anga­ja­to­rii să fie impulsionaţi să cumpere pen­tru angajaţii lor astfel de asi­gu­rări. Astfel s-ar putea degreva şi siste­mul public, iar spitalele de stat ar putea avea venituri suplimen­tare”, a încheiat Radu.

Protestele se extind

Aseară la închiderea ediţiei, aproape 1.000 de oameni erau în stra­dă la Universitate potrivit Mediafax, şi care protesau paşnic, după ce sâmbătă seara manifestaţiile au fost însoţite de incidente, iar mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale printre care şi jandarmi. Sute de oameni s-au strâns şi în centrul Timişoarei, dar şi la Ploieşti, Satu Mare, Iaşi, Târgovişte. Pro­tes­te­le nu s-au rezumat doar la legea sănă­tăţii, ci au atins şi situaţia pensiilor şi a medicamentelor.

Din cadrul Guvernului, singura re­acţie la manifestaţii a avut-o minis­trul agriculturii, Valeriu Tabără, care a declarat citat de gândul.info că mass-media din Ro­mânia au „o anumită contribuţie” la pro­pagarea manifestaţiilor, făcând re­ferire la faptul că presa este „împăr­ţită” şi, în vreme ce o parte nu acordă foarte multă atenţie pro­testelor, altă parte oferă foarte mult spaţiu pentru acoperirea acestui subiect.

Totodată, premierul Emil Boc a anunţat că în coaliţie se va discuta, luni, despre elaborarea unui nou pro­iect de lege privind sistemul de să­nătate, care nu va impune des­fiinţarea SMURD sau privati­zarea sistemului de urgenţă.

Principalele prevederi ale proiectului retras din dezbatere publică

Contribuţii la sănătate

Contribuţiile pentru sănătate, ale angajatului şi angajatorului ar fi rămas la nivelul de 10,7% (cumulat), însă banii strânşi ar fi mers la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi de aici în contul caselor private de asigurări;

Din aceşti bani, statul deconta numai serviciile incluse într-un pachet de bază, restul urmând să fie suportat din buzunar;

Serviciile incluse în pachetul de bază nu au fost făcute publice.

Asigurători de sănătate

Apăreau pentru prima dată în legislaţia română şi erau nevoiţi să îndeplinească anumite condiţii pentru a putea intra în sistem;

Ar fi trebuit să intre în contract cu CNAS pentru a deconta bani şi servicii;

Nu puteau refuza niciun pacient;

Fiecare pacient trebuia să opteze pentru un asigurător de sănătate şi să aleagă dacă vrea să-şi facă şi o asigurare voluntară, care să acopere eventualele costuri suplimentare din sistem;

Pentru fiecare persoană înrolată, asigurătorii primeau o sumă de bani, de aproximativ 200-300 de euro, din care urmau se deconteze serviciile dintr-un pachet de bază;

Puteau încheia şi asigurări voluntare de sănătate;

Pacientul nu putea merge la orice spital, ci numai la acelea unde casa de asigurări are contract.

Asigurări voluntare de sănătate

Ar fi reprezentat un contract încheiat între pacient şi asigurătorul de sănătate pentru a deconta serviciile neincluse în pachetul de bază;

Puteau fi de două feluri: de tip complementar (care suportau plata serviciilor neincluse în pachetul de bază şi coplăţile) şi de tip suplimentar (seriviicile acoperite de cele complementare la care se adăugau opţiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, condiţii hoteliere superioare, etc).

Coplata

Pacienţii ar fi fost nevoiţi să plătească un procent din costul serviciilor din pachetul de bază, taxă ce purta numele de coplată;

Nu era clar însă ce valoare avea şi pentru ce tipuri de servicii trebuia achitată;

Nu putea depăşi a douăsprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale realizate;

Pentru cei care aveau asigurări voluntare, coplata era asigurată şi era acoperită de acestea.

Cardul de sănătate

Pentru a avea acces la serviciile din pachetul de bază, pacienţii ar fi fost nevoiţi să aibă un card de sănătate, pe care să îl prezinte medicului. Cardul de sănătate trebuia să fie introdus încă din 2011, însă licitaţiile au fost contestate, iar în prezent nu este clar în ce stadiu este acest

RADIOGRAFIA SĂNĂTĂŢII

Spitale

Au avut la dispoziţie în 2011 aproximativ 1,64 mld. euro, cea mai mare sumă din întregul sistem sanitar;

De regulă, la nivelul unui spital, cele mai mari cheltuieli sunt cele cu personalul, dar care nu au cum să fie mai mari de 70% din total;

În România există aproximativ 400 de spitale de stat şi încă 50 de spitale private (inclusiv unităţile de talie mică);

Anul trecut, 67 de spitale şi-au încetat activitatea; în cadrul acestora lucrau 626 medici şi 1.906 asistente medicale. Dintre unităţile închise, 19 au fost reorganizate în cămine pentru persoane vârstnice şi două au fost desfiinţate.

Medicamente şi materiale

Au avut la dispoziţie un buget de aproape 1,4 mld. euro ;

Există în jur de 7.000 de medicamente înregistrate în România ;

Medicamente pentru inimă au cele mai mari vânzări, urmate de cele pentru cancer şi apoi cele pentru sistemul digestiv;

Primele 20 de companii farma controlează 75% din piaţă.

Medicii de familie

Au avut la dispoziţie fonduri de aproximativ 254 mil. euro ;

Există în jur de 11 – 12.000 de medici de familie.

Asistenţa de urgenţă

în cadrul spitalului este asigurată de unităţi de profil;

Transportul de urgenţă este asigurat de două servicii de stat: Ambulanţă şi SMURD; totodată există şi ambulanţe private;

În cadrul SMURD lucrează mai multe categorii de persoane: ; în cadrul Ambulanţei lucrează numai medici.

GIGI BECALI „MACHEDONUL”BISERICOS,USLASI SI DESPRE SCARBA SA FATA DE ROMANI CARE AU IESIT IN STRADA PENTRU UN ARAB,RAED ARAFAT.RUSINE GIGI PENALU’!

16 ian.

Gigi Becali, despre protestele pentru Raed Arafat: „Mi-e scârbă de românii care au ieşit în stradă”.

Finanţatorul echipei de fotbal Steaua Bucureşti, Gigi Becali, a comentat cu privire la mişcările de solidaritate pentru doctorul Raed Arafat, care s-au transformat în proteste antiBăsescu, spunând că nu este de acord cu susţinerea arătată de români pentru „un arab”. Acesta s-a declarat „scârbit” să vadă cum populaţia ţării a ieşit în stradă să îl apere pe Raed Arafat.

PRESA STRAINA:PROTESTELE CE SE DESFASOARA IN ROMANIA IMPOTRIVA REGIMULUI BASESCU SUNT DEPARTE DE A FI INCHEIATE!

16 ian.

Protestele din România nu dau nici un semn că s-ar încheia, scrie presa internaţională.

Protestele care se desfăşoară de patru zile în România nu dau nici un semn că s-ar încheia, scrie presa internaţională, notând că manifestaţia de duminică seara de la Bucureşti a degenerat, fiind înregistrate incidente violente soldate cu răniţi.

Pentru a patra zi consecutiv, românii au ieşit în stradă în capitală şi în alte mari oraşe ale ţării, precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, relatează postul de radio Europe1.

Agenţia Associated Press notează că protestele din România nu dau nici un semn că s-ar încheia, după ce demonstranţii furioşi pe măsurile de austeritate au aruncat cu pietre şi sticle incendiare spre poliţie. Un bărbat a fost cuprins de flăcări pentru scurt timp, precizează AP, adăugând că ministrul de Interne Traian Igaş a convocat o reuniune de urgenţă.

Aproximativ 30 de persoane au fost rănite duminică seara la Bucureşti, în cursul unei manifestaţii care a degenerat, scrie la rândul său agenţia France Presse. O mie de persoane s-au adunat în Piaţa Universităţii pentru a cere demisia preşedintelui Traian Băsescu, acuzat că se află la originea unei scăderi drastice a nivelului de trai, adaugă AFP.

Postul Voice of Russia menţionează că protestatarii din Bucureşti au aruncat cu pietre şi cocteiluri Molotov spre forţele de ordine.

Protestele au început în ţară joi, în sprijinul unui oficial care a demisionat din Ministerul Sănătăţii, după ce a criticat un proiect controversat de reformă a sistemului sanitar. Guvernul a retras proiectul vineri, dar acest lucru nu i-a calmat pe manifestanţi, care au ieşit din nou în stradă pentru a exprima nemulţumirea generală faţă de reducerea cheltuielilor şi nivelul de trai, precizează agenţia Reuters.

Postul de televiziune BBC informează că, în aceste condiţii, alianţa partidelor de opoziţie a cerut alegeri anticipate.

Potrivit CNN, unii dintre protestatari au cerut dreptate şi au acuzat Guvernul şi măsurile de austeritate pentru nivelul scăzut de trai.

Radio France Internationale menţionează că reluarea creşterii economice nu a produs încă efecte în viaţa de zi cu zi a românilor, care cer acum alegeri anticipate.

Protestatarii şi-au exprimat furia faţă de măsurile de austeritate, dar şi faţă de nepotism şi corupţia larg răspândită, cerând demisia preşedintelui Traian Băsescu, altădată popular, notează Deutsche Welle. Premierul Emil Boc a făcut însă apel la dialog.

Conform agenţiei germane DPA, protestatarii au afirmat de asemenea că sunt furioşi pe preşedinte din cauza comportamentului său tot mai autoritar.

Un jurnalist de televiziune a fost bătut în timp ce transmitea live de la proteste, remarcă Radio Olanda, adăugând că manifestanţii au dat foc la coşuri de gunoi şi au devastat chioşcuri de ziare, în timp ce forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene.

La rândul său, postul de televiziune iranian Press TV relatează că demonstranţii au scandat sloganuri împotriva preşedintelui Traian Băsescu, cerându-i demisia.

Agenţia China Nouă precizează că aceste proteste sunt cele mai serioase de când preşedintele Traian Băsescu a venit la putere, în 2004.

DEMONSTRATII IN TOATA TARA:”UN GUVERN MAFIOT NE-A FURAT BANII LA TOTI!”ASTA-I DICTATURA!”

16 ian.

Demonstrații în toată țara: „Un guvern de mafioţi ne-a furat banii la toţi!”, „Nu tăcem din gură, asta-i dictatură!”.

Mii de persoane s-au adunat duminică în Piața Universității din Capitală pentru a protesta din nou față de ceea ce ei numesc abuzurile actualei Puteri.

Protestatarii au purtat pancarte prin care cer demisia lui Băsescu și a Guvernului și organizarea de alegeri anticipate. Oamenii au scandat ore în șir „Demisia”, „Nu tăcem din gură, asta-i dictatură!”, „Jos Băsescu”, „Stop distrugerii Roşiei Montane”, „Stop corupţiei”. Pe o pancartă mare, purtată de mai multe persoane, scria Decembrie ’89 şi era desenată o hartă pe care erau marcate cu cruci localităţile în care au murit oameni în timpul Revoluţiei. Unii dintre manifestanți au venit și cu copiii la protest.

„Am venit pentru că avem pensii mici”, a declarat un protestatar.

„Nu mai putem, nu mai putem suporta. Nu suntem golani, suntem muncitori, intelectuali, oameni care am vrea sa lucrăm, dar nu mai avem unde”, au susținut manifestanţii.

UPDATE ora 17.42. Manifestanții scandează puternic „Jos Băsescu!” și „Ieși afară, javră ordinară!”

UPDATE ora 18.15 Numărul protestatarilor din Capitală crește de la o oră la alta. Aproape 2.000 de oameni protestează în Piața Universității cerând demisia lui Traian Băsescu și a Guvernului.

Jandarmii au făcut apel la calm. 300 de studenţi au anunţat că vor participa la protestele din Capitală în această seară, potrivit Antenei 3.

UPDATE ora 18.34 Irinel Columbeanu, huiduit şi bruscat în Piaţa Universităţii

Milionarul Irinel Columbeanu, cel care a anunţat că vrea să candideze la Primăria Capitalei, a ajuns duminică seara în rândul manifestanţilor din Piaţa Universităţii.

Prezenţa lui Iri a stârnit rumoare în piaţă. Oamenii au început să-l împingă și să-l huiduie, potrivit Realitatea TV.

UPDATE ora 19.00 Protestatarii de la Brașov ard fotografiile cu Traian Băsescu și Emil Boc și le cer acestora demisia.

Un protestatar a declarat la Antena 3 că manifestanții au și o proclamație: „Brașovul, liber de culoarea portocalie!”

UPDATE ora 19.20 Violențe la Universitate

Câțiva protestatari au forțat cordoanele formate de jandarmi. Au fost aruncate petarde, sticle incendiare, se aruncă cu pietre înspre jandarmi.

UPDATE ora 19.37 Protestatar în flăcări. Jandarmii ripostează cu gaze lacrimogene

Situaţia a degenerat duminică seara în Piaţa Universităţii, după ce câțiva manifestanți au fost aruncate cu petarde înspre forţele de ordine. Circulaţia pe Bulevardul Magheru a fost oprită. Un protestatar a fost în flăcări pentru câteva clipe. S-a aruncat cu sticle şi pietre înspre jandarmi. Forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene. Ceilalți protestatanți care nu sunt violenți strigă în continuare „Jos Băsescu!”

UPDATE ora 20.00 Incidentele provocate de un grup violent nu i-au speriat pe protestatarii pașnici

Aproape 3.000 de oameni sunt la această oră pe trotuarele de la Universitate, atât în partea dinspre Unirii și Piața Romană. Se scandează în continuare „Jos Băsescu” și „Demisia”. Numărul jandarmilor a fost suplimentat.

UPDATE ora 20.30 Manifestația s-a extins spre Piaţa Unirii

Câteva zeci de protestatari s-au îndreptat spre Piaţa Unirii din Bucureşti, fiind cu jandarmii pe urmele lor. Câțiva dintre ei aruncă cu pietre în oamenii legii.

Alți protestatari au aruncat duminică seara cu pietre în jandarmi, pe Bulevardul Brătianu, pe lângă Spitalul Colţea. Majoritatea tineri, aceşti manifestanţi au cagule sau fulare care le acoperă faţa. Ei strigă diverse lozinci specifice manifestărilor sportive. Jandarmii îi împing spre Piaţa Unirii. Manifestanții aruncă cu pietre, petarde, lemne sau alte obiecte contondente. Ei blochează bulevardul, traficul rutier spre Piaţa Unirii fiind blocat.

PROTESTELE ÎN ȚARĂ

Sute de persoane au protestat duminică și în celelalte orașe ale țării, nu doar la București, împotriva președintelui și a Guvernului, cerându-le demisia și organizarea de alegeri anticipate.

La Cluj, cei peste 200 de oameni care protestau duminică după-amiaza au scandat „Ghici, ghichitoarea mea, cine va pleca” și au cerut demisia lui Băsescu și a Guvernului.

Aproximativ 200 de persoane au organizat un marş de protest și pe străzile municipiului Alba Iulia, nemulțumiți de situaţia socială şi economică din România şi au cerut demisia lui Traian Băsescu şi a Guvernului condus de Emil Boc, transmite MEDIAFAX.

Protestatarii s-au adunat, în jurul orei 12.00, la marginea Parcului Cetăţii din Alba Iulia, în urma unor mesaje transmise, în ultimele zile, pe reţelele de socializare. Oamenii au purtat steaguri şi eşarfe tricolore, dar şi pancarte cu mesaje precum „Jos mafia Băsescu-Boc”, „Jos diktatorul, criminal incult, mitocan”.

Un grup de tineri a afișat un banner alb cu mesajul „Deşteaptă-te române/Cântă toată România/ Că e altă zi sub soare/Să împărţim sărăcia”.

La Iaşi, aproximativ 400 de persoane s-au adunat în Piaţa Unirii la orele amiezii pentru a-l susţine pe medicul Raed Arafat, dar şi pentru a manifesta împotriva lui Traian Băsescu, căruia i-au cerut demisia.

Oamenii au venit cu pancarte pe care scria „Jos guvernul, jos Băsescu!” şi „112, salvaţi SMURD!”.

Peste 100 de persoane s-au adunat şi la Deva duminică, pentru a protesta, în faţa Casei de Cultură.

La Galați, aproximativ 50 de oameni, majoritatea pensionari şi foşti revoluţionari, erau strânși, duminică, la ora prânzului, pe esplanada Casei de Cultura a Sindicatelor din municipiu, unde scandau lozinci antiguvernamentale şi antiprezidenţiale.

„Un guvern de mafioţi ne-a furat banii la toţi”, „Jos Băsescu”, „Nu vrem comasate, vrem anticipate”, sunt câteva dintre lozincile pe care le-au scandat aceştia.

UPDATE 16.30 Un bărbat în vârstă de 83 de ani a avut nevoie de escorta jandarmilor după ce a strigat „Sus Băsescu” în momentul în care trecea pe lângă participanţii la mitingul antiprezidenţial din Timişoara.

UPDATE 17.00 Aproximativ 50 de persoane s-au adunat în Piaţa Revoluţiei din Arad, unde manifestează în faţa Palatului Administrativ împotriva lui Traian Băsescu. Manifestaţii similare au loc la Deva şi Hunedoara.

UPDATE 18.00 Proteste și la Brașov, Sibiu, Vaslui, Satu Mare, Piatra Neamț, Focșani și Craiova, potrivit televiziunilor de știri.

UPDATE ora 18.23 Peste 1.000 de oameni scandează la Brașov „Libertate!”

UPDATE ora 18.30 În jur de 2.000 de oameni protestează și la Timișoara

%d blogeri au apreciat asta: