MESAJUL ANONYMOUS PENTRU ROMANIA IN LEGATURA CU ACTA!

27 ian.

Al doilea mesaj Anonymous pentru România ! (VIDEO)

Utilizatorul român OcuppyCT de pe site-ul YouTube, care se declară reprezentantul din România al grupului de hackeri Anonymous, a postat un al doilea clip cu un mesaj pentru români, din partea activiştilor de pe Internet din cadrul grupării.

Intitulat „Anonymous message to Romania 2 – ACTA” (Mesajul Anonymous pentru România 2 – ACTA), clipul are menţionat în descriere doar faptul că „Anonymous nu este un grup, nu este o organizatie. Anonymous suntem toti cei care folosim internetul”.

„Salutări, cetăţeni ai României. Noi suntem Anonymous.

În timp ce protestele voastre pierd din avânt din cauza condiţiilor meteo nefavorabile şi politicienii voştri îşi continuă circul pe ecranele televizoarelor voastre, Parlamentul European a semnat tratatul ACTA.

Acest lucru va impune o dictatură a Internetului, în cadrul căreia fiecare aspect al activităţii voastre pe Internet va fi monitorizată. Trebuie să acţionaţi acum.

Dincolo de paginile de muzică, jocuri, video şi alte concepte de entertainment care există pe Internet, se află un aspect mult mai puternic, care uneşte oamenii: comunicarea.

În timp ce dreptul nostru de a împărtăşi sau primi liber informaţie ne este luat de ACTA, trebuie să realizăm că acesta este primul pas în direcţia unei dictaturi fasciste globale, care ne va îngrădi libertatea de exprimare, minţile şi, în cele din urmă, dreptul de a trăi pe această planetă.

Nu vă fie frică, Anonymous este alături de voi. Nu suntem un grup, nu suntem o organizaţie de niciun fel. Suntem oamenii de pe Internet, care luptă împotriva sclavagismului economic şi monetar. Ridicaţi-vă şi faceţi-vă vocile auzite. Informaţi-vă. Căutaţi ACTA pe Google şi aflaţi ce înseamnă. Noi suntem Anonymous, treziţi-vă.

George Carlin: ”

România împreună cu celelalte state membre al Uniunii Europene au semnat, joi, în Japonia, un act privind viitorul Internetului.

Documentul, intitulat ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement), este un tratat internaţional care propune o serie de standarde internaţionale pentru protejarea proprietăţii intelectuale şi combaterea pirateriei.

Acordul, negociat în coordonare cu anumite segmente ale industriei, este controversat atât din punct de vedere al procesului de elaborare, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul său.

Legea de care se teme internetul: ACTA, tratatul care ar putea duce lumea virtuală înapoi în epoca tiranilor.

Cum au votat reprezentanţii României în Parlamentul European în privinţa „tratatului-problemă“ ACTA.

După amânarea dezbaterilor pentru SOPA şi PIPA, legile americane împotriva pirateriei, activiştii pentru libertatea internetului şi-au găsit un nou adversar. ACTA este un tratat internaţional împotriva încălcării drepturilor de autor şi ar putea acţiona mai dur decât orice altă lege existentă, deoarece este semnată la nivel global şi va putea fi impusă.

Site-ul La Quadrature du Net, un grup care susţine drepturile şi libertăţile cetăţenior internetului şi menţinerea regulilor iniţiale ale spaţiului virtual: libera circulaţie a informaţiei, a selectat o parte din articolele tratatului care ar putea ameninţa libertatea utilizatorilor şi ar putea aduce o epocă neagră în istoria lumii virtuale.

Până acum ACTA a fost semnată de câteva ţări, iar de curând Polonia a acceptat adeziunea la principiile sale, fiind apoi ameninţată de grupul Anonymous cu atacuri dure. Celelalte ţări din Uniunea Europeană nu au semnat încă, dar intenţionează să o facă.

Act inspirat de legislaţia franceză

ACTA acţionează prin impunerea de presiuni legale şi financiare asupra furnizorilor de internet, situaţie similară cu legile actuale din Franţa, unde utilizatorii prinşi de mai mult de trei ori descărcând fişiere piratate de pe internet au conexiunea închisă pentru o perioadă de timp, iar apoi se pot da sancţiuni asupra lor.

Astfel, scrie La Quadrature du Net, articolul 27.3 din ACTA vorbeşte despre „cooperarea” dintre deţinătorii de drepturi de autor şi furnizorii de internet. „Aceste mecanisme sunt numite de comisiile europene „măsuri extrajudiciare” sau „alternative la tribunal”. Astfel, persoanele private şi organizaţiile de acest fel ar putea înlocui poliţia şi autorităţile în impunerea măsurilor punitive.

În articolul 27..4, ACTA stipulează că deţinătorii de drepturi de autor pot să obţină date personale ale utilizatorilor acuzaţi de încălcarea legilor, fără decizia unui judecător. În acest fel, tratatul strecoară o breşă gravă de intimitate. Articolul de lege nu obligă, dar ar putea fi schimbat în viitor prin amendamente. De asemenea, sancţiuni civile ar putea fi impuse împotriva intermediarilor tehnici (furnizori de internet) pentru ca aceştia să accepte cooperarea.

Articole vagi

În plus, tratatul internaţional vorbeşte despre despăgubiri, dar acestea sunt aproape fixe, nevăzând gravitatea faptelor. Textul doreşte impunerea unor daune „prestabilite” şi, de asemenea, „daune adiţionale”, adică daune care nu se bazează pe cuantumul profitului pierdut de către deţinătorii de drepturi.

Articolul 23.4 impune sancţiuni penale pentru „ajutorul şi încurajarea” încălcării drepturilor de autor. Astfel, mai există o metodă de a forţa furnizorii de internet să coopereze sub posibilitatea de a fi anchetaţi pentru încurajarea pirateriei. De asemenea, nu se poate spune dacă încurajare înseamnă şi transmiterea de linkuri sau simple articole pe bloguri despre site-urile care oferă fişiere piratate. În plus, adaugă La Quadrature du Net, sancţiunile penale nu se impun într-un acord „comercial”, ceea ce se doreşte ACTA.

Iar în articolul 23.1 se stipulează că sancţiunile penale ar trebui aplicate pentru infracţiuni la scară comercială. Termenul este vag, deschis la interpretări şi nu se ştie dacă se poate aplica şi la simpla împărtăşire între utilizatori, doar pentru scopul de a asculta muzică sau a privi filme şi nu doar la cei care facilitează acest lucru prin platformele sale.

Alte informaţii

Negocierile au fost ţinute în secret până în 2008 şi nu sunt conduse de nicio organizaţie internaţională. Acordul care ar putea pune capăt libertăţii pe internet se ascunde în spatele contrafacerii produselor farmaceutice, dar poate fi aplicat şi la domeniul drepturilor de autor de pe internet. În plus, unele surse au spus că autorităţile ar urma să aibă voie autorităţilor de control de pe aeroporturi şi de la frontiere să facă cercetări arbitrare asupra laptopurilor şi calculatoarelor personale, pentru a căuta conţinut multimedia piratat. Dacă se descoperă astfel de fişiere, călătorii ar putea fi amendaţi, iar aparatura confiscată.

Citeşte aici documentul final al tratatului ACTA

Dintr-o regretabilă eroare am publicat lista europarlamentarilor care au votat rezoluţia Parlamentului European în privinţa ACTA, menţionând că cei care au votat PRO susţin tratatul împotriva contrafacerii. Cu toate acestea, rezoluţia dorea o analiză mai bună a tratatului înainte de semnarea unui acord al ţărilor din Uniunea Europeană cu ACTA. Ne cerem scuze şi publicăm integral comunicatul lui Renate Weber în această privinţă.

Prima adeziune oficială la ACTA din partea reprezentanţilor Uniunii Europene a avut loc pe 24 noiembrie 2010. Atunci s-a votat o rezoluţie referitoare la ACTA în care se menţionau clauzele sub care ar trebui ratificat tratatul.

ACTUALIZARE:

Europarlamentara Renate Weber a transmis un comunicat de presă în care explică votul din 2010.

Iată mai jos comunicatul complet;

:”Referitor la Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), am văzut ca circula pe internet si, mai nou, chiar in presa, o aşa-zisă listă a europarlamentarilor care ar fi votat în favoarea acestui acord.

În primul rând, tratatul ca atare abia urmează să ajungă in Parlamentul European în luna mai, la Comisia de comerţ internaţional şi după aceea în plen, pentru a fi supus votului.

Ceea ce am votat însă, în noiembrie 2010, a fost o rezoluţie pe care am şi co-iniţiat-o, în numele grupului ALDE, cu privire la ACTA, în care ne exprimăm îngrijorarea cu privire la conţinutul acordului şi ceream Comisiei Europene să prezinte o evaluare completă a consecinţelor acordului înaintea semnării acestuia de către statele membre.

Cei care au votat în favoarea rezoluţiei sunt cei îngrijoraţi de prevederile ACTA. Cei care au votat împotriva rezoluţiei sunt cei care acceptă orice sancţiune în internet fără sa crâcnească.

Rezoluţia din noiembrie 2010 e urmare a faptului ca tot in 2010 am semnat, alături de alţi 392 de colegi eurodeputaţi, o declaraţie scrisă care a fost şi adoptată de Parlamentul European, „privind lipsa unui proces transparent şi conţinutul potenţial controversat” al ACTA.

De asemenea, am fost alături de colegii mei din ALDE, de specialişti din IT si de profesori de drept care urmăresc acest subiect de ani de zile, la dezbateri şi seminarii în care s-a exprimat profunda îngrijorare faţă de conţinutul şi consecinţele ACTA.

Nu mi-am schimbat punctul de vedere din 2010 şi până acum. Şi, în mod constant, de când am fost aleasă în Parlamentul European, în diferitele rapoarte şi rezoluţii care au fost votate, am fost şi sunt în favoarea libertăţii internetului”.

Renate Weber

Deputata in Parlamentul European (PNL, ALDE)

În cadrul Parlamentului European, din cei 736 de membri au votat 654. Voturile pentru au fost 306, voturile împotriva 322.

Din cei 32 de reprezentanţi ai României, 15 au votat pentru, 14 împotrivă, doi s-au abţinut, iar doi au fost absenţi. Cei doi parlamentari absenţi au fost George Becali şi Victor Boştinaru, iar două europarlamentare s-au abţinut: Corina Creţu şi Norica Nicolai.

Iată mai jos lista celor care au votat pro

Cristian Silviu Buşoi (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
George Sabin Cutaş (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Vasilica Viorica Dăncilă (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Ioan Enciu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Cătălin Sorin Ivan (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Ramona Nicole Mănescu (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
Ioan Mircea Paşcu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Rovana Plumb (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Daciana Sârbu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Adrian Severin (independent)
Claudiu Tănăsescu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Silvia-Adriana Ţicău (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Corneliu Vadim Tudor (independent)
Adina-Ioana Vălean(Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
Renate Weber (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)

Cei 14 care au votat împotriva rezoluţiei au fost:

Elena Oana Antonescu (Partidul Popular European)
Elena Băsescu (Partidul Popular European)
Sebastian Bodu (Partidul Popular European)
Petru Luhan (Partidul Popular European)
Monica Macovei (Partidul Popular European)
Marian-Jean Marinescu (Partidul Popular European)
Iosif Matula (Partidului Popular European)
Rareş Niculescu (Partidul Popular European)
Cristian Preda (Partidul Popular European)
Csaba Sogor (Partidul Popular European)
Theodor Stolojan (Partidul Popular European)
Laszlo Tokes (Partidul Popular European)
Traian Ungureanu (Partidul Popular European)
Iuliu Winkler (Partidul Popular European)

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: