Arhiva | 8:53 pm


21 feb.

New York Times:”Nepopularul si autoritarul Traian Basescu seamana cu Ceausescu”

Prestigiosul cotidian american New York Times face marti o radiografie a Europei de Est referindu-se la Polonia, Macedonia sau Ungaria. Ziarul face trimitere totodata si la recentele proteste din Romania, unde Traian Basescu a fost comparat cu fostul presedinte comunist Nicolae Ceauseascu.

„In Letonia, votantii au respins sambata propunerea ca limba rusa sa devina a doua limba nationala. Si in timpul recentelor proteste din Romania, pancartele si scandarile protestatarilor au sustinut si mai mult ca nepopularul si autoritarul Basescu seamana tot mai mult cu fostul dictator Nicolae Ceausescu”, scrie NY Times.

Poland Leads Wave of Communist-Era Reckoning.

In Latvia on Saturday, voters rejected a proposal to make Russian the country’s second official language, underscoring the difficulties in coming to terms with the Soviet heritage there. During the recent demonstrations in Romania, signs and chants by protestors in Bucharest equated the increasingly unpopular, and critics say ever more authoritarian, President Traian Basescu with the deposed dictator Nicolae Ceausescu.

WARSAW — For all that Poland has accomplished since the fall of the Iron Curtain, it has long resisted fully coming to terms with its Communist past — the oppression, the spying, even the massacres. Society preferred to forget, to move on.

So it may come as a surprise that Poland and many of its neighbors in Central and Eastern Europe have decided the time is right to deal with the unfinished business. Suddenly there is a wave of accounting in the form of government actions and cultural explorations, some seeking closure, others payback.

A court in Poland last month found that the Communist leaders behind the imposition of martial law in December 1981 were part of a “criminal group.” Bulgaria’s president is trying to purge ambassadors who served as security agents. The Macedonian government is busy hunting for collaborators, and Hungary’s new Constitution allows legal action against former Communists.

On Sunday in Germany, Chancellor Angela Merkel nominated as the next president a former pastor and East German activist, Joachim Gauck, who turned the files of the Ministry for State Security — better known as the Stasi — into a permanent archive.

“In order to defend ourselves in the future against other totalitarian regimes, we have to understand how they worked in the past, like a vaccine,” said Lukasz Kaminski, the president of Poland’s Institute of National Remembrance. Across Central and Eastern Europe, a consensus of silence appears to have ended, one that never muted all criticism and discussion but did muffle voices crying out for a long-awaited reckoning.

Reconciling with the past is an issue that has hovered over post-Communist Europe for decades. But today that experience has broader global resonance, serving as a point of discussion across the Arab world where popular revolts have cast off long-serving dictators, raising similarly uncomfortable questions about individual complicity in autocratic regimes.

Arab nations are forced to grapple with the same issues of guilt and responsibility that Poland and the rest of Eastern Europe are once again beginning to seriously mine. Time makes the past easier to confront, less threatening, but no less urgent to resolve. The experience here, however, suggests that it may be years, decades perhaps, before the Arab world can be expected to look inward.

The sudden turn to the past in Europe is not just in the realm of politics and justice. There have been trials and verdicts, but also dramas and documentaries, thrillers and histories, all seeking closure to a past that refuses to be forgotten.

In Poland, nearly one million people have filled theaters to watch Antoni Krauze’s “Black Thursday,” a film exploring an episode in 1970 when government troops gunned down dozens of protesters in Gdynia and other cities on Poland’s Baltic Coast.

It took Mr. Krauze four decades to make the film. First he was wary of Communist censors and then stymied by public apathy. The movie was a hit last year precisely because of the unsettling subject matter: unarmed protesters and innocent bystanders are shot in the streets or sadistically beaten in police stations.

“In the beginning of the ’90s, people thought it wasn’t right to go back to those times,” Mr. Krauze, 72, said over coffee recently in a bustling Warsaw shopping center.

Poland is wrestling with its past on multiple fronts. After years of legal action, the court that ruled on the Communist leaders from 1981, when martial law was imposed, gave just a two-year suspended sentence to the interior minister at the time, Gen. Czeslaw Kiszczak. Gen. Wojciech Jaruzelski, the former Communist leader of Poland who declared martial law, was found medically unfit to stand trial last year.

In Bulgaria, the newly elected president promised to remove ambassadors and diplomats who worked with the Communist state security apparatus, even as it was recently revealed that 11 of the country’s 15 highest-ranking bishops were former agents; the president’s plan has run into opposition in the courts. In Macedonia, part of the former Yugoslavia, the constitutional court last month temporarily halted government plans to expand the search for former agents and collaborators.

And even in Albania, one of the poorest nations in Europe, the national museum on Monday opened a new pavilion focusing on the abuses of Communism under the dictator Enver Hoxha.

The resurfacing a generation later of these issues is not entirely without controversy, often driven by hard-line governments and prompting accusations of score-settling and political opportunism.

In Germany, domestic intelligence agents have been observing dozens of members of Parliament from the Left Party, which includes elements of the former East Germany’s governing Socialist Unity Party. “That they are seriously still doing this in the year 2012, that really floored me,” said Gregor Gysi, head of the Left Party parliamentary group and one of the politicians being watched. “They still think in the categories of the cold war.”

When Hungary’s new Constitution went into effect on Jan. 1, it expressly rejected the validity of the Communist Constitution while opening the door for future legal action. “We deny any statute of limitations for the inhuman crimes committed against the Hungarian nation and its citizens under the National Socialist and Communist dictatorships,” the Constitution says.

According to Istvan Rev, director of the Open Society Archives in Budapest, the successor to the Communist Party returned to power too quickly in 1994. “They came back to power too soon, just four years after the changes, and didn’t feel the need to confront the past in a serious way,” Mr. Rev said.

In most cases these revolutions were not complete overthrows, but moderated transitions of power. The Communist authorities stepped aside, but with conditions.

In Poland the return of the post-Communists came even more quickly than in Hungary, with the Democratic Left Alliance winning in 1993, reinforcing cleavages in Polish society between those ready to move on and those who could not.

“I expected some kind of Nuremberg for Communism,” said Tadeusz Pluzanski, whose father was tortured by the Communist secret police. “There was no revolution,” he said, “just this transformation process.”

Mr. Pluzanski published a book in October about the experiences of his father and others with the provocative title “Beasts,” the cover marked by red splashes like bloodstains. To his surprise, the first two printings, 6,000 copies, quickly sold out and a third printing is on its way to bookstores.

“With dictatorship comes a dark heritage and after the dictatorship is gone; at first no one wants to deal with it,” said Antoni Dudek, a member of the board at the Institute of National Remembrance in Poland. “Usually it comes with the new generation that is ready to ask inconvenient questions.”

Zygmunt Miloszewski, 35, included a subplot about surviving elements of the secret police in his 2007 crime novel “Entanglement.” The book became a best seller and was made into a movie last year. “I have a feeling since this time wasn’t explained at all, the foundations of my country are fractured,” said Mr. Miloszewski in an interview, his youthful features accentuated by his scraggly beard and disheveled hair.

In both the novel and the film, fictional researchers at the Institute of National Remembrance play a role in unraveling the mystery. The law creating the actual institute was passed in 1998 and work began in 2000. Today the institute keeps the equivalent of nearly 12 miles of files in 11 branches and 7 smaller offices across Poland, with an annual budget of roughly $65 million.

The institute has hosted conferences and symposia and worked with teachers on lesson plans, as well as publishing more than 800 titles about the Nazi occupation and the Communist period. The institute also helped support Mr. Krauze’s film “Black Thursday.”

When Mr. Krauze began filming in Gdynia in 2010, he found that the support for the project ran deep in the local population, with volunteers spontaneously pitching in to shovel snow, local government officials clearing the way with permits and businesses waiving location fees. “You could clearly see people wanted this story told,” Mr. Krauze said.

When it came time for the film’s premiere last February, he said he was still unsure what to expect, with not only the Polish prime minister and the speaker of Parliament in attendance, but also the widow of one of the victims who played a central role in the film’s plot. As the credits rolled, Mr. Krauze received a standing ovation.


21 feb.

Reuters: Președintele Băsescu pariază pe planul lui Putin.

Dacă președintele Traian Băsescu îl va desemna pe actualul premier al României și fost șef al unui serviciu de informații ca probabil succesor în 2014, asta dovedește că pariază pe planul aplicat de Vadimir Putin în urmă cu 10 ani, deși asemănările dintre România și Rusia sunt limitate, susțin jurnaliștii de la Reuters.

Faptul că „preşedintele unui fost stat comunist afectat de criza economică îl desemnează succesor pe un fost şef al unui serviciu de informaţii, sună familiar?”, se întreabă jurnaliștii publicației într-un material numit „Preşedintele României pariază pe planul lui Putin”.

„Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a numit pe vechiul său aliat Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de prim-ministru, iar acesta va fi, cel mai probabil, candidatul partidului la preşedinţie când mandatul lui Băsescu va expira în 2014, conform unor surse din PDL, o manevră similară cu decizia lui Boris Elţîn de a-l promova pe Vladimir Putin, în Rusia, în urmă cu peste zece ani”, scriu jurnaliștii Reuters.

Tinerețea noului premier al României și improbabilitatea ca el să acționeze împotriva minorităților nu-l fac să semene foarte mult cu Vladimir Putin.

”Ascensiunea unui fost şef al unui serviciu de informaţii la conducerea unei ţări care încă este traumatizată de Securitatea fostului regim comunist stârneşte neliniştea unora, dar asemănările cu Vladimir Putin sunt limitate. În timp ce Putin a lucrat în KGB şi a contribuit la iniţierea unui război împotriva separatiştilor ceceni, Ungureanu este prea tânăr pentru a fi lucrat pentru fosta Securitate şi este improbabil ca el să ia măsuri împotriva minorităţilor; etnicii maghiari, cel mai mare grup minoritar, sunt parteneri ai coaliţiei guvernamentale”, explică Reuters.

Faptul că premierul Ungureanu nu este membru PDL, asta nu dovedește că nu poate deveni un lider de partid la congresul următor, ma ales că se bucură de susținerea membrilor partidului aflat la putere.

Jurnaliștii de la Reuters consideră că președintele Băsescu, indiferent de pregătirea și de experiența premierului Ungureanu, nu dispune de aceeași putere de care s-a bucurat Boris Elțîn.

„Dat fiind că a studiat la Oxford, Ungureanu are o perspectivă prooccidentală. În calitatea de ministru de Externe, a colaborat cu Statele Unite în cazul Irakului, iar în calitatea de director al SIE, a colaborat cu alte state membre NATO. România chiar a fost implicată într-un scandal cu Rusia în 2010, într-un caz de spionaj care a avut ca efect expulzarea reciprocă a unor diplomaţi. Băsescu, liderul PDL până ce a demisionat la preluarea preşedinţiei în 2004, are mult mai puţină putere decât Boris Elţîn”, subliniază Reuters.

Totodată, Reuters consideră că alegerile locale din iunie vor transmite primul semn clar dacă Mihai-Răzvan Ungureanu poate fi considerat succesorul lui Traian Băsescu.


21 feb.

Piața Universității se umple din nou
Un nou protest în stradă împotriva lui Băsescu.

Zeci de oameni protestează din nou luni seară în Piața Universității afișând pancarte cu mesaje împotriva lui Traian Băsescu și a noului Guvern girat de el.

Manifestanții cer în continuare demisia lui Băsescu și organizarea de alegeri anticipate.

Protestatarii, care au ieșit în stradă și în zilele cu temperaturi siberiene, spun că nu au de gând să renunțe la manifestația lor până nu obțin ceea ce își doresc: demisia lui Traian Băsescu.

Numărul protestatarilor a crescut față de zilele precedente odată cu îmblânzirea vremii.


21 feb.


Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Dave Stewart ft.Candy Dulfer -Lily Was Here!

21 feb.

Lily was here!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Pussycat Dolls -Sway!

21 feb.


Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Pussycat Dolls-Takin’Over The World!

21 feb.

Takin’Over the World!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.


21 feb.

Beautiful song!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.


21 feb.

Crin Antonescu: PNL nu ar accepta numirea unui liberal la SIE

Crin Antonescu a declarat la Realitatea TV că liberalii ar refuza o eventuală propunere din partea şefului statului ca un liberal să preia şefia SIE.

Întrebat ce ar face USL dacă Traian Băsescu ar propune un social-democrat sau un liberal pentru şefia SIE, Crin Antonescu a precizat:

„Eu cred că, pentru asemenea instituţii, în legătură cu care sunt destule suspiciuni, nu e bine să avem în frunte un om politic partizan, pentru că suspiciunile se vor intreţine (…) Despre liberali pot să vă spun: nu e cazul, e bine ca Traian Băsescu să elimine o asemenea ipoteză”.


21 feb.

Senatorul Valer Marian dă în vileag echipa lingvistului Traian Igaş
Practici de poliţie politică la Ministerul Administraţiei şi Internelor

Interpelare adresată domnului ministru al Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, privind nerespectarea criteriilor de numire în funcţii de conducere şi implicarea unor structuri ale MAI în activităţi de poliţie politică.

Având în vedere că mi-au fost semnalate mai multe cazuri de nerespectare a criteriilor de numire în funcţii de conducere în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi implicarea în activităţi de poliţie politică împotriva unor opozanţi ai actualei puteri, inclusiv împotriva subsemnatului, a unor lucrători din Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi din Inspectoratul General al Poliţiei (IGP), vă solicit să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

I. Care au fost criteriile în baza cărora, în timpul ministeriatului senatorului PDL de Arad, Constantin Traian Igaş, au fost promovaţi în structurile centrale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor următorii lucrători de la Arad: 1. chestorul Ioan Dascălu (de profesie inginer hidrotehnic, dat anterior afară din funcţiile de şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad respectiv de şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş, fiind suspectat de autism într-o formă moderată, ce poate fi constatată printr-o simplă testare psihologică), în funcţia de prim-adjunct al ministrului, cu rang de secretar de stat; 2. chestorul Alexandru Tanco (suspectat de abuzuri şi acte de corupţie), în funcţia de adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române; 3. comisarul Adrian Jurcă (de profesie profesor de educaţie fizică şi sport, anterior şef de birou în cadrul SIPI Arad), în funcţia de director general adjunct al DGIPI; 4. comisarul şef Ştefan Moldovan (fost subofiţer de miliţie şi ajutor de şef de post, promovat ulterior ofiţer şi şef al Serviciului criminalistic al Poliţiei Arad), în funcţia de şef al Serviciului tehnic (de interceptări) din DGIPI; 5. comisarul şef Pavel Hălmăgean (fost subofiţer de miliţie şi ajutor de şef de post, promovat ulterior ofiţer şi şef al Secţiei 2 Poliţie Micălaca), în funcţia de şef al Serviciului de filaj din DGIPI; 6. colonelul Marcel Sorin Lucaciu (şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Arad şi fin al fostului ministru Igaş), în funcţia de şef al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; 7. subcomisarul Adina Mihăilescu (poliţistă în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad), în funcţia de director al Centrului cultural al MAI (în locul cunoscutului rapsod popular Gheorghe Turda, care deţinea titlul de artist al poporului şi gradul de chestor)?

II. Dacă comisarul Laţcău Gheorghe Cristian a fost numit director general al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) în urma unui concurs /examen? Care au fost criteriile care au stat la baza numirii sale interimare în această funcţie în data de 22 decembrie 2010 şi la baza numirii sale definitive în data de 15 noiembrie 2011? Dacă acesta a îndeplinit criteriile de competenţă şi de experienţă, în condiţiile în care nu a activat deloc într-un serviciu de informaţii, singura funcţie pe care a deţinut-o fiind aceea de şef al Serviciului de luptă împotriva crimei organizate din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sălaj, unde a avut 7 – 8 subalterni şi nu a înregistrat rezultate notabile? Dacă experienţele sale profesionale anterioare au fost de sergent angajat într-o unitate a Ministerului Apărării Naţionale din Zalău (unde a fost calificat drept cel mai slab sergent angajat) şi de subofiţer, cu atribuţii de şofer, în Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sălaj? Dacă a îndeplinit criteriile de studii, având în vedere că a absolvit liceul cu dificultate şi că, potrivit unei adrese a Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad din 5.01.2012, nu a absolvit Facultatea de Drept a acestei universităţi, cum a afirmat faţă de unii colegi şi subalterni? Dacă a fost promovat ofiţer fără să fi absolvit (cu licenţă) studii superioare? Dacă a îndeplinit criteriile de integritate, având în vedere că, în prima jumătate a anului 2010, fostul ministru de interne Vasile Blaga i-a respins cererea de a fi numit şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Sălaj, cu motivaţia că poliţistul era implicat în activităţi de cămătărie şi în protejarea unor interlopi din Zalău? De ce nu şi-a înscris în declaraţia de avere pensiunea Monaco şi pizzeria Pizza Caffe, pe care le deţine şi le administrează prin soţia sa în Zalău (pe str. Corneliu Coposu nr. 107, respectiv pe bulevardul Mihai Viteazu bloc C2 parter)? De ce nu şi-a publicat CV-ul pe site-ul DGIPI, deşi a trecut un an şi două luni de la numirea sa în funcţia de director general al serviciului secret al MAI? Ce calităţi îl recomandă pentru această funcţie, exceptând masa corporală de 160 kilograme? Dacă apreciaţi necesar să-l supuneţi la o probă de dictare şi la o probă de alergare pe marele şef al serviciului secret al MAI?

III. Ce funcţie deţine în DGIPI chestorul Mureşan Vasile, care a deţinut funcţiile de şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş, şef al SIPI Maramureş şi şef al Serviciului filaj din DGIPI? Dacă deţine funcţia de şef al Direcţiei ofiţeri acoperiţi din DGIPI? Când a fost înfiinţată această direcţie şi care sunt temeiul şi scopul său legal? Dacă aveţi ştiinţă că acest chestor a fost implicat în afaceri de anvergură cu alcool şi material lemnos în judeţul Maramureş, că deţine cinci case şi mai multe apartamente şi că obişnuia să plece în concedii de lux, inclusiv în Dubai, cu un afacerist arab dubios?

IV. Ce funcţie deţine în DGIPI comisarul şef Cristea Nicolae? Dacă deţine funcţia de şef al Direcţiei de filaj şi investigaţii din DGIPI? Dacă ştiţi că înainte de 1989 a fost subofiţer la Jilava şi că a fost implicat în reprimarea tinerilor revoluţionari arestaţi în decembrie 1989? Dacă ştiţi că şi-a angajat ilegal soţia şi fiul în DGIPI?

V. Dacă chestorul Mureşan Vasile şi comisarul şef Cristea Nicolae au executat ori au comandat acţiuni (misiuni) referitor la protestele antiguvernamentale şi antiprezidenţiale din Bucureşti şi din alte oraşe ale României, în perioada ianuarie – februarie 2012?
VI. Dacă sunt angajate în cadrul DGIPI (la nivel central) sau în cadrul SIPI Maramureş persoane având următoarele nume şi prenume, toate cu domiciliul în judeţul Maramureş: Băbaş Eugen, Blidar Ciprian, Dobra Iulian, Dobra Liliana, Indre Vlăduţ, Pop Burian Marius şi Puicar Adrian? Dacă în cursul anului 2011, aceste persoane au executat misiuni de filaj şi de interceptare ambientală asupra subsemnatului pe raza judeţelor Satu Mare şi Maramureş?

VII. Dacă autoturismele Volkswagen Golf MM 07 XPC, Volkswagen Touareg MM 18 AVR, Volkswagen Passat MM 09 DTA, Ford Fiesta MM 08 XDZ, Chevrolet Lacetti MM 07 XXH, Dacia Logan MM 57 AUG, Dacia Logan MM 99 LED, Dacia Logan MM 09 LIL, Dacia Logan MM 08 XTV, Dacia Solenza B 13 OXP, Dacia 1310 B 59 DAF, Renault Megan MM 79 ABY şi Mercedes, înmatriculat tot cu nr. MM 79 ABY, aparţin Ministerului Administraţiei şi Internelor şi dacă au fost folosite pentru activităţi de filaj, inclusiv supra subsemnatului (în cursul anului 2011)?

VIII. Dacă, în cursul anului 2011, din dispoziţia fostului ministru al Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, lucrători din DGIPI au solicitat firmelor de telefonie mobilă Orange şi Vodafone lista, traficul şi conţinutul convorbirilor telefonice pe care le-am purtat de pe telefoanele 0744778008 şi 0734339104 şi pe ce perioadă au formulat o asemenea solicitare? Dacă începând din luna aprilie 2011 mi-au fost interceptate convorbirile de pe telefoanele susmenţionate, pe ce temei legal şi în baza cărui mandat de interceptare?

IX. Care au fost constatările ultimelor controale efectuate la SIPI Maramureş şi dacă ştiţi că şeful acestui serviciu, comisarul şef Bărbos Augustin, deţine o avere considerabilă (două case, două autoturisme de lux, bijuterii de aur ş.a.) şi că a fost implicat în afaceri cu material lemnos, cu alcool şi cu ţigări de contrabandă din Ucraina?

X. Cum se explică că, într-o perioadă de 10 luni, în funcţia de locţiitor al şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Satu Mare au fost numiţi doi ofiţeri de poliţie transferaţi din Inspectoratul de poliţie al Judeţului Arad: comisarul Parască Teofil (în perioada 1 aprilie – 30 noiembrie 2011, după care a fost promovat şef interimar al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Giurgiu) şi comisarul Paşcalău Sorin (începând din data de 3 februarie 2012)? De ce nu s-a organizat concurs/examen pentru ocuparea acestui post? De ce nu a fost accesibil acest post şi poliţiştilor din judeţul Satu Mare? Pentru ce merite a fost avansat la excepţional comisarul Parască Teofil la gradul de comisar şef (în ajunul Zilei Naţionale a României din 2011), iar apoi a fost promovat inspector şef interimar la Giurgiu?

XI. Ce număr de angajaţi are DGIPI în prezent şi care este cuantumul lunar total al salariilor acestora?

Solicit răspuns scris şi verbal.


21 feb.

PDL ar putea avea soarta PNȚCD
Antonescu: Ungureanu e ultima şansă pentru PDL.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, nu crede că PDL îşi poate reveni în sondaje cu ajutorul premierului Mihai Răzvan Ungureanu.

„E ştiut că într-o societate există o gamă diversă de gusturi, sunt oameni cărora le plac şi manelele şi jocurile cu tomberoane… PP-DD este deocamdată principalul, chiar singurul, beneficiarul unui aer de noutate. E un partid care nu a făcut parte până acum din jocul parlamentar şi guvernamental. Prăbuşirea puterii nu mai trebuie explicată, nu e de dată foarte nouă. Ea ţine tocmai de faptul că nu a făcut reforme reale şi că oamenii au simţit doar costurile cu totul incorect distribuite ale acestor aşa-zise reforme, nu şi efectele lor benefice”, a spus preşedintele PNL, Crin Antonescu, la Realitatea TV.

Cât despre încrederea românilor în actualul şef al Executivului, Antonescu apreciază că, fiind o figură politică nouă, este normal să aibă un bonus de început.”E normal ca o figură politică nouă, într-o postură politică nouă, să aibă un bonus de început. Cred că soarta politică a lui Ungureanu şi a PD-ului este marcată de un anumit paradox: lui Ungureanu i-ar merge cu atât mai bine din punctul de vedere al cotei politice cu cât s-ar atăta independent faţă de PD, în vreme ce PD-ului i-ar merge cât mai bine dacă s-ar putea agăţa de imaginea unui premier de succes. Acum în ce măsură va avea succes în actul de guvernare premierul, în ce măsură ar putea beneficia PD-ul, rămâne de văzut. Noi suntem sceptici din multe motive. Cred că MRU este probabil ultima şansă a PD-ului. S-a mai încercat ceva cu Baconschi dar, din motive numeroase, proiectul a eşuat. Ei au nevoie de o figură nouă, o figură pe care PD, actuala putere, s-o asume cumva politic şi în trena căreia să poată recupera. Cred că e prea puţin şi mai ales prea târziu”, a spus preşedintele PNL, Crin Antonescu, la Realitatea TV.

Ce a dus la căderea PDL-ului în sondaje? Potrivit liderului liberal, democrat-liberalii au pierdut încrederea oamenilor din cauza unei „erodări”.

„La sfârşitul anilor ’90, PNŢCD, după multe greseli tactice, un partid care a condus o coaliţie care a făcut reforme, care a dominat 4 ani, nu s-a mai regăsit în Parlament. Erodarea când minţi, când furi, când comiţi nişte gafe de comunicare de tipul replicii lui Toader că înzăpeziţii au murit de beţi… Sunt diferențe de sondaje, dar, pe orice lectură, e clar că PD-ul stă rău. E pe podium, dar e în urma PPDD, ceea ce eu, repet, nu cred”, explică Antonescu.


21 feb.

Jurnaliştii BBC, uluiţi că guma se dă rest în România
De ce fură românii gumă de mestecat.

Pachete de gumă de mestecat în valoare de sute de lire sunt furate adesea din magazinele britanice. În România, guma este o monedă, a descoperit BBC.

Poliţia britanica a elucidat misterul furturilor de guma de mestecat din magazinele din Anglia: românii furau guma şi o aduceau în România, unde se dă ca rest la cumpărături

Un poliţist britanic le-a spus jurnaliştilor că guma de mestecat şi tot felul de dulciuri cu valoare mică sunt oferite drept rest în magazinele din România. Furturile de gumă de mestecat sunt foarte frecvente în supermarketurile din Anglia.

La 16 ianuarie, doi români au fost arestaţi pentru că au furat gumă în valoare de 800 de lire din magazine din Worcester. Constantin Barbu, în vârstă de 31 de ani, şi Bogdan Constantin Panait (23 de ani), ambii din Hounslow (Londra), au fost condamnaţi la şapte zile de închisoare, cei doi recunoscând furtul.

Investigând cazul, poliţistul a aflat că furturile de gumă de mestecat de care se fac vinovaţi români sunt un adevărat fenomen în Anglia. Primul caz a avut fost constatat în aprilie 2011, urmat de alte câteva, produse la un interval de câteva luni.

Tinerii ar fi transportat guma în România, unde o vindeau la preţ redus către magazine. Jurnaliştii britanici au fost uluiţi atunci când au aflat că guma este un soi de monedă în ţară noastră. BBC a cules opinii de la o studentă din România şi de la un turist care a vizitat România şi a spus că a primit gumă drept rest în Gara de Nord.


21 feb.

Grecia a fost salvată de la faliment.

Euro a înregistrat marţi o apreciere pe piaţa de schimb după anunţul unui acord de principiu în Europa destinat salvării Greciei de la faliment, relatează AFP

Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au aprobat marţi dimineaţa planul de salvare a Greciei, care cuprinde un ajutor public şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinută de creditori privaţi, au anunţat mai multe surse europene, relatează AFP. „Miniştrii (de Finanţe din zona euro) redactează declaraţia finală”, a anunţat un oficial european, după ce a anunţat că forumul Eurogrupului a ajuns la un acord asupra acestui plan, după mai bine de 12 ore de negocieri intense.

Euro a înregistrat marţi o apreciere pe piaţa de schimb după anunţul unui acord de principiu în Europa destinat salvării Greciei de la faliment, relatează AFP. Moneda unică europeană, care valora 1,3185 dolari la ora 2.40 GMT (4.40 GMT) s-a apreciat până la 1,3287 dolari la ora 3.10 GMT (5.10, ora României). Luni, către ora 19.00 GMT (21.00, ora României), euro era cotat la 1,3237 dolari. Euro a câştigat, astfel, teren în faţa yenului, trecând de la 105,36 yeni la ora 19.00 GMT (21.00, ora României) la 105,94 yeni marţi, către ora 3.10 GMT (5.10, ora României).
Investitorii s-au oreintat spre euro după ce s-a anunţat că un acord de principiu a fost încheiat în noaptea de luni spre marţi la Bruxelles, unde miniştrii de Finanţe din zona euro s-au reunit luni după-amiază.

„Anunţul a provocat cumpărări de euro”, a explicat Tsunemasa Tsukada, agent în cadrul Băncii Mitsubishi UFJ.El a apreciat totodată că aprecierea monedei unice europene ar putea înceta rapid. „Eu cred că această creştere ar urma să se oprească în jur de 1,33 (dolari). Nu văd euro crescând până la 1,35 (dolari)”, a adăugat el.

Potrivit mai multor surse europene, oficialii reuniţi la Bruxelles au apreciat că se întrunesc condiţiile în vederea adoptării unui nou plan de salvare cuprinzând un ajutor public în valoare de aproximativ 130 de miliarde de euro şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinută de creditori privaţi. Datele avansate înaintea reuniunii anunţau ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria privată. Grecia supraîndatorată este ameninţată de faliment în lipsa unui ajutor suplimentar, urmând să ramburseze un împrumut în valoare de 14,5 miliarde de euro până pe 20 martie.

Aprobarea dată de către oficialii europeni pare să îndepărteze, cel puţin imediat, perspectiva unui default al Atenei, care ar putea antrena ieşirea Greciei din zona euro şi consecinţe negative în cascadă pentru soliditatea financiară a regiunii.

%d blogeri au apreciat: