Arhiva | 7:22 am

FERGIE

21 feb.

Beautiful song!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

CRIN ANTONESCUIL SMOTOCESTE PE BASESCU:PNL NU AR ACCEPTA NUMIREA UNUI LIBERAL LA SIE!

21 feb.

Crin Antonescu: PNL nu ar accepta numirea unui liberal la SIE

Crin Antonescu a declarat la Realitatea TV că liberalii ar refuza o eventuală propunere din partea şefului statului ca un liberal să preia şefia SIE.

Întrebat ce ar face USL dacă Traian Băsescu ar propune un social-democrat sau un liberal pentru şefia SIE, Crin Antonescu a precizat:

„Eu cred că, pentru asemenea instituţii, în legătură cu care sunt destule suspiciuni, nu e bine să avem în frunte un om politic partizan, pentru că suspiciunile se vor intreţine (…) Despre liberali pot să vă spun: nu e cazul, e bine ca Traian Băsescu să elimine o asemenea ipoteză”.

SENATORUL PSD VALER MARIAN ACUZA:PRACTICI DE POLITIE POLITICA IN M.A.I.!

21 feb.

Senatorul Valer Marian dă în vileag echipa lingvistului Traian Igaş
Practici de poliţie politică la Ministerul Administraţiei şi Internelor

Interpelare adresată domnului ministru al Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, privind nerespectarea criteriilor de numire în funcţii de conducere şi implicarea unor structuri ale MAI în activităţi de poliţie politică.

Având în vedere că mi-au fost semnalate mai multe cazuri de nerespectare a criteriilor de numire în funcţii de conducere în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi implicarea în activităţi de poliţie politică împotriva unor opozanţi ai actualei puteri, inclusiv împotriva subsemnatului, a unor lucrători din Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi din Inspectoratul General al Poliţiei (IGP), vă solicit să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

I. Care au fost criteriile în baza cărora, în timpul ministeriatului senatorului PDL de Arad, Constantin Traian Igaş, au fost promovaţi în structurile centrale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor următorii lucrători de la Arad: 1. chestorul Ioan Dascălu (de profesie inginer hidrotehnic, dat anterior afară din funcţiile de şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad respectiv de şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş, fiind suspectat de autism într-o formă moderată, ce poate fi constatată printr-o simplă testare psihologică), în funcţia de prim-adjunct al ministrului, cu rang de secretar de stat; 2. chestorul Alexandru Tanco (suspectat de abuzuri şi acte de corupţie), în funcţia de adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române; 3. comisarul Adrian Jurcă (de profesie profesor de educaţie fizică şi sport, anterior şef de birou în cadrul SIPI Arad), în funcţia de director general adjunct al DGIPI; 4. comisarul şef Ştefan Moldovan (fost subofiţer de miliţie şi ajutor de şef de post, promovat ulterior ofiţer şi şef al Serviciului criminalistic al Poliţiei Arad), în funcţia de şef al Serviciului tehnic (de interceptări) din DGIPI; 5. comisarul şef Pavel Hălmăgean (fost subofiţer de miliţie şi ajutor de şef de post, promovat ulterior ofiţer şi şef al Secţiei 2 Poliţie Micălaca), în funcţia de şef al Serviciului de filaj din DGIPI; 6. colonelul Marcel Sorin Lucaciu (şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Arad şi fin al fostului ministru Igaş), în funcţia de şef al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; 7. subcomisarul Adina Mihăilescu (poliţistă în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad), în funcţia de director al Centrului cultural al MAI (în locul cunoscutului rapsod popular Gheorghe Turda, care deţinea titlul de artist al poporului şi gradul de chestor)?

II. Dacă comisarul Laţcău Gheorghe Cristian a fost numit director general al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) în urma unui concurs /examen? Care au fost criteriile care au stat la baza numirii sale interimare în această funcţie în data de 22 decembrie 2010 şi la baza numirii sale definitive în data de 15 noiembrie 2011? Dacă acesta a îndeplinit criteriile de competenţă şi de experienţă, în condiţiile în care nu a activat deloc într-un serviciu de informaţii, singura funcţie pe care a deţinut-o fiind aceea de şef al Serviciului de luptă împotriva crimei organizate din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sălaj, unde a avut 7 – 8 subalterni şi nu a înregistrat rezultate notabile? Dacă experienţele sale profesionale anterioare au fost de sergent angajat într-o unitate a Ministerului Apărării Naţionale din Zalău (unde a fost calificat drept cel mai slab sergent angajat) şi de subofiţer, cu atribuţii de şofer, în Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sălaj? Dacă a îndeplinit criteriile de studii, având în vedere că a absolvit liceul cu dificultate şi că, potrivit unei adrese a Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad din 5.01.2012, nu a absolvit Facultatea de Drept a acestei universităţi, cum a afirmat faţă de unii colegi şi subalterni? Dacă a fost promovat ofiţer fără să fi absolvit (cu licenţă) studii superioare? Dacă a îndeplinit criteriile de integritate, având în vedere că, în prima jumătate a anului 2010, fostul ministru de interne Vasile Blaga i-a respins cererea de a fi numit şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Sălaj, cu motivaţia că poliţistul era implicat în activităţi de cămătărie şi în protejarea unor interlopi din Zalău? De ce nu şi-a înscris în declaraţia de avere pensiunea Monaco şi pizzeria Pizza Caffe, pe care le deţine şi le administrează prin soţia sa în Zalău (pe str. Corneliu Coposu nr. 107, respectiv pe bulevardul Mihai Viteazu bloc C2 parter)? De ce nu şi-a publicat CV-ul pe site-ul DGIPI, deşi a trecut un an şi două luni de la numirea sa în funcţia de director general al serviciului secret al MAI? Ce calităţi îl recomandă pentru această funcţie, exceptând masa corporală de 160 kilograme? Dacă apreciaţi necesar să-l supuneţi la o probă de dictare şi la o probă de alergare pe marele şef al serviciului secret al MAI?

III. Ce funcţie deţine în DGIPI chestorul Mureşan Vasile, care a deţinut funcţiile de şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş, şef al SIPI Maramureş şi şef al Serviciului filaj din DGIPI? Dacă deţine funcţia de şef al Direcţiei ofiţeri acoperiţi din DGIPI? Când a fost înfiinţată această direcţie şi care sunt temeiul şi scopul său legal? Dacă aveţi ştiinţă că acest chestor a fost implicat în afaceri de anvergură cu alcool şi material lemnos în judeţul Maramureş, că deţine cinci case şi mai multe apartamente şi că obişnuia să plece în concedii de lux, inclusiv în Dubai, cu un afacerist arab dubios?

IV. Ce funcţie deţine în DGIPI comisarul şef Cristea Nicolae? Dacă deţine funcţia de şef al Direcţiei de filaj şi investigaţii din DGIPI? Dacă ştiţi că înainte de 1989 a fost subofiţer la Jilava şi că a fost implicat în reprimarea tinerilor revoluţionari arestaţi în decembrie 1989? Dacă ştiţi că şi-a angajat ilegal soţia şi fiul în DGIPI?

V. Dacă chestorul Mureşan Vasile şi comisarul şef Cristea Nicolae au executat ori au comandat acţiuni (misiuni) referitor la protestele antiguvernamentale şi antiprezidenţiale din Bucureşti şi din alte oraşe ale României, în perioada ianuarie – februarie 2012?
VI. Dacă sunt angajate în cadrul DGIPI (la nivel central) sau în cadrul SIPI Maramureş persoane având următoarele nume şi prenume, toate cu domiciliul în judeţul Maramureş: Băbaş Eugen, Blidar Ciprian, Dobra Iulian, Dobra Liliana, Indre Vlăduţ, Pop Burian Marius şi Puicar Adrian? Dacă în cursul anului 2011, aceste persoane au executat misiuni de filaj şi de interceptare ambientală asupra subsemnatului pe raza judeţelor Satu Mare şi Maramureş?

VII. Dacă autoturismele Volkswagen Golf MM 07 XPC, Volkswagen Touareg MM 18 AVR, Volkswagen Passat MM 09 DTA, Ford Fiesta MM 08 XDZ, Chevrolet Lacetti MM 07 XXH, Dacia Logan MM 57 AUG, Dacia Logan MM 99 LED, Dacia Logan MM 09 LIL, Dacia Logan MM 08 XTV, Dacia Solenza B 13 OXP, Dacia 1310 B 59 DAF, Renault Megan MM 79 ABY şi Mercedes, înmatriculat tot cu nr. MM 79 ABY, aparţin Ministerului Administraţiei şi Internelor şi dacă au fost folosite pentru activităţi de filaj, inclusiv supra subsemnatului (în cursul anului 2011)?

VIII. Dacă, în cursul anului 2011, din dispoziţia fostului ministru al Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, lucrători din DGIPI au solicitat firmelor de telefonie mobilă Orange şi Vodafone lista, traficul şi conţinutul convorbirilor telefonice pe care le-am purtat de pe telefoanele 0744778008 şi 0734339104 şi pe ce perioadă au formulat o asemenea solicitare? Dacă începând din luna aprilie 2011 mi-au fost interceptate convorbirile de pe telefoanele susmenţionate, pe ce temei legal şi în baza cărui mandat de interceptare?

IX. Care au fost constatările ultimelor controale efectuate la SIPI Maramureş şi dacă ştiţi că şeful acestui serviciu, comisarul şef Bărbos Augustin, deţine o avere considerabilă (două case, două autoturisme de lux, bijuterii de aur ş.a.) şi că a fost implicat în afaceri cu material lemnos, cu alcool şi cu ţigări de contrabandă din Ucraina?

X. Cum se explică că, într-o perioadă de 10 luni, în funcţia de locţiitor al şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Satu Mare au fost numiţi doi ofiţeri de poliţie transferaţi din Inspectoratul de poliţie al Judeţului Arad: comisarul Parască Teofil (în perioada 1 aprilie – 30 noiembrie 2011, după care a fost promovat şef interimar al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Giurgiu) şi comisarul Paşcalău Sorin (începând din data de 3 februarie 2012)? De ce nu s-a organizat concurs/examen pentru ocuparea acestui post? De ce nu a fost accesibil acest post şi poliţiştilor din judeţul Satu Mare? Pentru ce merite a fost avansat la excepţional comisarul Parască Teofil la gradul de comisar şef (în ajunul Zilei Naţionale a României din 2011), iar apoi a fost promovat inspector şef interimar la Giurgiu?

XI. Ce număr de angajaţi are DGIPI în prezent şi care este cuantumul lunar total al salariilor acestora?

Solicit răspuns scris şi verbal.

CRIN ANTONESCU LIDER PNL:UNGUREANU ULTIMA SANSA PENTRU PD-L.CARE VA AVEA SOARTA PNTCD!

21 feb.

PDL ar putea avea soarta PNȚCD
Antonescu: Ungureanu e ultima şansă pentru PDL.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, nu crede că PDL îşi poate reveni în sondaje cu ajutorul premierului Mihai Răzvan Ungureanu.

„E ştiut că într-o societate există o gamă diversă de gusturi, sunt oameni cărora le plac şi manelele şi jocurile cu tomberoane… PP-DD este deocamdată principalul, chiar singurul, beneficiarul unui aer de noutate. E un partid care nu a făcut parte până acum din jocul parlamentar şi guvernamental. Prăbuşirea puterii nu mai trebuie explicată, nu e de dată foarte nouă. Ea ţine tocmai de faptul că nu a făcut reforme reale şi că oamenii au simţit doar costurile cu totul incorect distribuite ale acestor aşa-zise reforme, nu şi efectele lor benefice”, a spus preşedintele PNL, Crin Antonescu, la Realitatea TV.

Cât despre încrederea românilor în actualul şef al Executivului, Antonescu apreciază că, fiind o figură politică nouă, este normal să aibă un bonus de început.”E normal ca o figură politică nouă, într-o postură politică nouă, să aibă un bonus de început. Cred că soarta politică a lui Ungureanu şi a PD-ului este marcată de un anumit paradox: lui Ungureanu i-ar merge cu atât mai bine din punctul de vedere al cotei politice cu cât s-ar atăta independent faţă de PD, în vreme ce PD-ului i-ar merge cât mai bine dacă s-ar putea agăţa de imaginea unui premier de succes. Acum în ce măsură va avea succes în actul de guvernare premierul, în ce măsură ar putea beneficia PD-ul, rămâne de văzut. Noi suntem sceptici din multe motive. Cred că MRU este probabil ultima şansă a PD-ului. S-a mai încercat ceva cu Baconschi dar, din motive numeroase, proiectul a eşuat. Ei au nevoie de o figură nouă, o figură pe care PD, actuala putere, s-o asume cumva politic şi în trena căreia să poată recupera. Cred că e prea puţin şi mai ales prea târziu”, a spus preşedintele PNL, Crin Antonescu, la Realitatea TV.

Ce a dus la căderea PDL-ului în sondaje? Potrivit liderului liberal, democrat-liberalii au pierdut încrederea oamenilor din cauza unei „erodări”.

„La sfârşitul anilor ’90, PNŢCD, după multe greseli tactice, un partid care a condus o coaliţie care a făcut reforme, care a dominat 4 ani, nu s-a mai regăsit în Parlament. Erodarea când minţi, când furi, când comiţi nişte gafe de comunicare de tipul replicii lui Toader că înzăpeziţii au murit de beţi… Sunt diferențe de sondaje, dar, pe orice lectură, e clar că PD-ul stă rău. E pe podium, dar e în urma PPDD, ceea ce eu, repet, nu cred”, explică Antonescu.

BBC:GUMA DE MESTECAT FURATA DIN MAGAZINELE BRITANICE :MONEDA DE SCHIMB IN ROMANIA!

21 feb.

Jurnaliştii BBC, uluiţi că guma se dă rest în România
De ce fură românii gumă de mestecat.

Pachete de gumă de mestecat în valoare de sute de lire sunt furate adesea din magazinele britanice. În România, guma este o monedă, a descoperit BBC.

Poliţia britanica a elucidat misterul furturilor de guma de mestecat din magazinele din Anglia: românii furau guma şi o aduceau în România, unde se dă ca rest la cumpărături

Un poliţist britanic le-a spus jurnaliştilor că guma de mestecat şi tot felul de dulciuri cu valoare mică sunt oferite drept rest în magazinele din România. Furturile de gumă de mestecat sunt foarte frecvente în supermarketurile din Anglia.

La 16 ianuarie, doi români au fost arestaţi pentru că au furat gumă în valoare de 800 de lire din magazine din Worcester. Constantin Barbu, în vârstă de 31 de ani, şi Bogdan Constantin Panait (23 de ani), ambii din Hounslow (Londra), au fost condamnaţi la şapte zile de închisoare, cei doi recunoscând furtul.

Investigând cazul, poliţistul a aflat că furturile de gumă de mestecat de care se fac vinovaţi români sunt un adevărat fenomen în Anglia. Primul caz a avut fost constatat în aprilie 2011, urmat de alte câteva, produse la un interval de câteva luni.

Tinerii ar fi transportat guma în România, unde o vindeau la preţ redus către magazine. Jurnaliştii britanici au fost uluiţi atunci când au aflat că guma este un soi de monedă în ţară noastră. BBC a cules opinii de la o studentă din România şi de la un turist care a vizitat România şi a spus că a primit gumă drept rest în Gara de Nord.

AFP:GRECIA SALVATA DE LA FALIMENT!

21 feb.

Grecia a fost salvată de la faliment.

Euro a înregistrat marţi o apreciere pe piaţa de schimb după anunţul unui acord de principiu în Europa destinat salvării Greciei de la faliment, relatează AFP

Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au aprobat marţi dimineaţa planul de salvare a Greciei, care cuprinde un ajutor public şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinută de creditori privaţi, au anunţat mai multe surse europene, relatează AFP. „Miniştrii (de Finanţe din zona euro) redactează declaraţia finală”, a anunţat un oficial european, după ce a anunţat că forumul Eurogrupului a ajuns la un acord asupra acestui plan, după mai bine de 12 ore de negocieri intense.

Euro a înregistrat marţi o apreciere pe piaţa de schimb după anunţul unui acord de principiu în Europa destinat salvării Greciei de la faliment, relatează AFP. Moneda unică europeană, care valora 1,3185 dolari la ora 2.40 GMT (4.40 GMT) s-a apreciat până la 1,3287 dolari la ora 3.10 GMT (5.10, ora României). Luni, către ora 19.00 GMT (21.00, ora României), euro era cotat la 1,3237 dolari. Euro a câştigat, astfel, teren în faţa yenului, trecând de la 105,36 yeni la ora 19.00 GMT (21.00, ora României) la 105,94 yeni marţi, către ora 3.10 GMT (5.10, ora României).
Investitorii s-au oreintat spre euro după ce s-a anunţat că un acord de principiu a fost încheiat în noaptea de luni spre marţi la Bruxelles, unde miniştrii de Finanţe din zona euro s-au reunit luni după-amiază.

„Anunţul a provocat cumpărări de euro”, a explicat Tsunemasa Tsukada, agent în cadrul Băncii Mitsubishi UFJ.El a apreciat totodată că aprecierea monedei unice europene ar putea înceta rapid. „Eu cred că această creştere ar urma să se oprească în jur de 1,33 (dolari). Nu văd euro crescând până la 1,35 (dolari)”, a adăugat el.

Potrivit mai multor surse europene, oficialii reuniţi la Bruxelles au apreciat că se întrunesc condiţiile în vederea adoptării unui nou plan de salvare cuprinzând un ajutor public în valoare de aproximativ 130 de miliarde de euro şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinută de creditori privaţi. Datele avansate înaintea reuniunii anunţau ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria privată. Grecia supraîndatorată este ameninţată de faliment în lipsa unui ajutor suplimentar, urmând să ramburseze un împrumut în valoare de 14,5 miliarde de euro până pe 20 martie.

Aprobarea dată de către oficialii europeni pare să îndepărteze, cel puţin imediat, perspectiva unui default al Atenei, care ar putea antrena ieşirea Greciei din zona euro şi consecinţe negative în cascadă pentru soliditatea financiară a regiunii.

%d blogeri au apreciat asta: