Arhiva | 4:19 pm

LEGEA LUSTRATIEI MODIFICATA LA ORDIN PEMTRU BOCUL LUI BASESCU MRU!

28 feb.

Legea lustraţiei a fost modificată în Camera Deputaților, astfel încât premierul Mihai Răzvan Ungureanu nu mai poate intra sub incidența acestei legi. În acest sens, au fost scoși de sub incidența lustrației cei care au fost membri în CC ai UTC.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a propus un amendament la legea lustraţiei pentru ca foştii membri UTC să nu fie incluşi. Amendamentul a fost aprobat în plenul Camerei, mai ales luând în considerare faptul că premierul Mihai Răzvan Ungureanu a fost membru al Uniunii Tineretului Comunist.

În forma votată acum, s-a eliminat prevederea care interzicea foştilor nomenclaturişti să candideze pentru funcţii alese (senator, deputat, consilier judeţean, local, primar, preşedinte de consiliu judeţean). S-a redus perioada de lustraţie de la 10 la 5 ani.

De asemenea, UDMR a propus astăzi, în cadrul comisiei juridice, un amendament pentru lustrarea procurorilor comunisti. Pentru că amendamentul a fost respins de comisia juridică, un fost deţinut politic, Constantin Soare, prezent la lucrările comisiei, a îngenuncheat în faţa uşii, spunându-le că nu este posibil ca foştii procurori comunişti, care l-au bătut în închisoare, să nu fie cuprinşi în legea lustraţiei.

Amendamentul a fost propus de deputatul UDMR Mate Andras. „Eu cred că acel procuror care a făcut poliţie politică şi care a lucrat în aparatul represiv nu poate candida şi nu poate fi prezent în viaţa politică după 20 de ani”, a declarat pentru gândul acesta. Legea lustraţiei ar putea afecta persoane care doresc să candideze pentru funcţii de stat, însă în trecut au făcut parte din regimul comunist, precum Monica Macovei, fost procuror, sau Ion Iliescu, fost director la Editura Tehnică până în 1989.

Noul text al legii face referire, stabilind categoriile de lustraţi, la încălcarea Constituţiei din 1965, a convenţiilor internaţionale la care România era semnatară în anii respectivi (în special Declaraţia Universală a Drepturilor Omului). Noua formă precizează că persoanele lustrate trebuie să fi ocupat funcţii politice retribuite de PCR în principalele structuri ale aparatului comunist.

Sunt incluse în categoriile de lustrabili cei care au fost membri ai guvernelor în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 (miniştri, secretari de stat, prim-adjuncţi şi adjuncţi ai miniştrilor). Sunt supuşi restricţiilor legii şi cei care au deţinut funcţii ca prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte sau vicepreşedinte în consiliile populare judeţene, UTC, membrii Colegiului Central de partid sau Comitetului Central.

Totodată, persoanele care au făcut parte din structurile fostei Securităţi şi au colaborat cu aceasta ca poliţie politică. Au fost incluse în lege ca lustrabili şi cei care au ocupat funcţii ca preşedinte sau preşedinte de secţii la Tribunalul Suprem, procuror general sau procuror general adjunct.

Noua formă a legii nu mai face referire în ansamblu la toate persoanele aflate în situaţiile definite ca făcând parte din structurile de putere ale regimului comunist, ci precizează că persoana care se află în vreuna din situaţiile definite prin articolele din lege nu poate candida şi nu poate fi numită pe o perioadă de cinci ani de la intrarea în vigoare a legii pentru principalele funcţii de demnitate publică.

Reamintim că anul trecut, Legea lustraţiei a fost infirmată de Curtea Constituţională, deoarece încălca dreptul constituţional de a fi ales.

DAR CINE ESTE PEDELISTUL DE PIATRA NEAMT IOAN ONISEI?!

28 feb.

DAR CINE ESTE PEDELISTUL DE PIATRA NEAMT IOAN ONISEI?!

Ioan ONISEI
Sinteza activitatii parlamentare în legislatura 2000-2004

DEPUTAT
ales deputat în circumscripţia electorală nr.29 NEAMŢ

Formaţiunea politică:

PD – Partidul Democrat

Grupul parlamentar:

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Vicelider – din apr. 2003

Comisii permanente
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi – Vicepreşedinte (din sep. 2004)
Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă (până în sep. 2004)

Comisii permanente comune
Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 – Secretar (din sep. 2004)

Comisii speciale
Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute la art.79 din Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi avizarea proiectelor de legi pentru aprobarea ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă emise de Guvern în acest domeniu – Secretar

Comisii speciale comune
Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei

Alte comisii
Comisia de validare

Delegatii ale Parlamentului României la organizatii parlamentare internationale:

Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei membru

Grupuri de prietenie cu Parlamentele altor state:

Grupul parlamentar de prietenie cu UNESCO
Grupul parlamentar de prietenie cu Belarus

Activitatea parlamentara în cifre:

Luări de cuvânt: 42 (în 39 şedinţe)
Declaraţii politice: 11 (din care 7 consemnate conform materialului depus la secretariatul de sedinţă)
Propuneri legislative initiate: 16
Membru în: 25 comisii de mediere
Întrebari şi interpelari: 10
Motiuni: 11

UNIVERSULROMANESC.INFO.

Domnule jurist Ioan Onisei,
Ne-am fi putut cunoaşte prima dată pe 22 decembrie 1989 la prînz, cînd eu intram cu puhoiul care asalta părăsita Casa Albă din Piatra Neamţ – unde dvs. eraţi jurist. Sau mai demult, prin cunoştinţele noastre comune. Dar a fost să fie altfel. În martie 1990, domnul Cîmpeanu a venit în campanie electorală la Piatra Neamţ (ca să ne spună franc, printre altele, că nu-l deranjează îmbogăţirea liberală a securiştilor), totul terminîndu-se cu o petrecere la hotelul Ceahlău. Atunci v-am cunoscut, printr-o colegă, care ne-a invitat să continuam petrecerea la ea. M-aţi încolţit pînă dimineaţă, împreună cu Viorel Cozma, membru fondator al asociatiei „Dialog Piatra Neamt” (pe care o fondasem în speranţa că va coagula rezistenţa locală împotriva Contrarevoluţiei). Nu voiaţi/puteaţi să credeţi nici unul, poate îndîrjiţi şi de alcool, că sînt sincer în demersurile mele justiţiare. Ce urmăresc eu de fapt – vroiaţi sa ştiţi – ce se ascunde în spatele „gargarei” cu furtul revoluţiei, ce halcă vizez/vînez prin retorica pseudo-justiţiară. De ce pretind că se poate trăi altruist şi nu recunosc că adevărata condiţie umană este egoistă şi şireată? După 20 de ani, vă pot invita să vă uitaţi în spatele meu – nu veţi găsi nici un postuleţ, nici o bursuliţă, nici o subvenţie, nici un contract, nici un chilipir. Doar o carieră distrusă consecvent, întîi pentru o cauză pierdută, apoi pentru explicarea acestui eşec. Astfel, v-am raspuns la acel interogatoriu. A venit rîndul meu să vă pun nişte întrebări.
Nu vreau să discut traseul dvs. profesional şi politic. Sînt conştient de tributul ce a trebuit plătit de cineva ca să supravieţuiască în experimentul Piteşti generalizat al „Tranziţiei”. Important pentru mine e că, navigînd politic în apele PD, aţi rămas tot timpul în contact cu miezul făcăturilor juridice.
Experienţa dvs. în Comisia judeţeană Neamţ de aplicare a legii fondului funciar (L18/1991) v-a făcut să cunoaşteti perfect modul în care FSN a jefuit pămîntul ţărănesc. Ştiţi cum s-a profitat de intimidarea chiaburilor care au ascuns terenuri la „cooperativizare” (şi de faptul că nu se prea făceau acte de moştenire la ţară), pentru a li se „reconstitui” doar partea declarată la rol. Ştiţi cum a fost obstaculată arhivistic găsirea dovezilor de proprietate.
Fiind implicat într-un proces la legea fondului funciar, pentru care am făcut o masivă cercetare/documentare, încercasem sa mă sfătui cu alţi jurişti. Avocatul pietrean Martin Abramovici de exemplu, mi-a explicat că toate retrocedările, care în mod normal ar fi trebuit sa fie imprescriptibile, fuseseră blocate prin termene de decădere combinate cu încuierea arhivelor (în numele „protejării informaţiilor de interes personal”). Ca rezultat, el cîştigase prin anul 2005 un singur proces de retrocedare… din cîteva zeci.
V-am vizitat acum cîţiva ani, la Bucureşti, pentru a mă consulta cu dvs. privind modul în care se putea incrimina acapararea fesenistă a pămîntului ţărănesc. Eraţi secretar de stat la ministerul culturii, în a nu mai ştiu care etapă a rotativei. V-am expus problema de care mă ciocnisem: Cum a fost posibil ca statul român să distribuie cui vrea pămînturi şi alte bunuri ale CAP-urilor, dacă ele nu i-au aparţinut de drept niciodată? V-am reamintit regimul de proprietate comună (în devălmăşie sau pe cote părţi) pe care l-au avut CAP-urile, statutar. Dupa 1990, aceste „asociaţii” forţate, adevărate lagăre de muncă, înfiinţate prin teroare, trebuiau deci ori anulate (cu împărţirea de rigoare a capitalului), ori desfiinţate de membri, conform statutului (aşa cum a făcut Şteţca la Săpînţa, provocînd represaliile statului uzurpat). V-am semnalat că împroprietărirea din 1921 s-a făcut după o expropriere, la care Legea 18….. nu face nici o referire. Că, spre deosebire de IAS, statul nu a devenit proprietar al bunurilor CAP, pînă în 1990. Că trecerea la stat a unei părţi din capitalul CAP (sediile de exemplu, numite „clădiri cu destinaţie socială”) şi lăsarea altei părţi la cheremul Tovaraşilor din comisiile de desfiinţare- constituie o naţionalizare tacită, imposibil de justificat. Că ultima parte a capitalului CAP, care fusese sifonată de stat prin contracte la preţuri absurde, impuse prin legi, nu a mai ajuns în fondul de pensii a cooperatorilor, aşa cum prevedeau legile respective. Că arhiva desfiinţarii jefuitoare a CAP a fost distrusă, printr-o prevedere specială a HCM-ul de aplicare, după 5 ani. Că „reconstituirea” a camuflat o ne-retrocedare, pentru a nu putea fi apărată proprietatea la CEDO. Etc.Etc. Etc.
V-am intrebat ce se poate face pentru a repara sau denunţa această monumentală fărădelege, operată prin lege, care relevă esenţa criminală filocomunistă a „traziţiei”. Mi-aţi răspuns numai după ce v-aţi putut opri dintr-un îndelungat rîs… Se pare că aveaţi proba întîrzierii mele de creştere, incapacităţii mele de a mă racorda la o anume realitate: „Ce s-a facut prin Legea 18 este abuziv şi inconsistent, asta ştie toată lumea – dar cum să mai repari o eroare de asemenea proporţii ? Ne-am gîndit şi noi mult, dar nu se mai poate face acum nimic”.
Aşa cum ai comis – v-am replicat eu, stînjenit de reacţia dvs., poţi să şi repari. Iar dacă nu o faci, să recunoşti public că uzurpatorii statului român s-au pretat la o uriaşă înşelăciune, pentru a face ţăranii să creadă că primesc cadou pămînt de la FSN, cînd de fapt li se jefuiau resturile de capital. (Loturile aflate în poziţii avantajoase fiind distribuite acoliţilor, în baza prevederii perfide că terenul se restituie nu „neaparat” pe vechea poziţie). Şi dacă daunele sînt ireparabile, poţi să pedepseşti vinovaţii. Cînd v-am solicitat sprijinul pentru dezvăluirea adevarului privind jefuirea CAP, nu m-aţi mustrat, m-aţi refuzat amabil, rămînînd pe poziţia dvs. „realistă” din 1990.
Văzînd unde a fost dusă România de valul „realismelor” cinice, îmi revine în minte rîsul dvs. şi se naşte dorinţa unei lămuriri publice. Vă amuză patologia creată de paraziţii Tranziţiei, sau a fost vorba de descărcarea nervoasă a unei refulate frustrări ? Nu credeţi că reabilitarea onoarei juriştilor români părtaşi la comunism şi Traziţie, grav compromisă, impune remuşcări explicative despre folosirea „legalităţii” ca instrument de jefuire a populaţiei? Unde se aflau „juriştii” în timp ce otrava legislativă cangrena societatea? De ce credeţi că nu s-a ocupat nimeni de această categorie importantă de răufăcători, complice cu securiştii şi activiştii PCR? Un răspuns privat nu ar folosi şi altora. Vă invit să demascaţi public patologia justiţiară (relevată exemplar de jaful funciar) – profitînd eventual de actuala dvs. poziţie în CNA.
Al dvs.,
Ioan Roşca, 20 septembrie 2010

PD-L PRIN REPREZENTANTUL SAU IN CNA IOAN ONISEI VREA INTRERUPEREA EMISIEI POSTULUI ANTENA 3!

28 feb.

Reprezentantul PDL în CNA, Ioan Onisei, a cerut azi întreruperea emisiei Antenei 3 pentru 10 minute, anunță postul de televiziune.

CNA a analizat azi emisiunea în care realizatorul emisiunii Sinteza Zilei, Mihai Gâdea, a avut o discuție la telefon cu președintele CNAS Lucian Duță. În urma dezbaterilor, CNA a decis să amâne votul în acest caz pentru joi.

PROIECTUL COMISIEI EUROPENE CARE INCLUDE ROMANIA IN DIFICULTATE DIN CAUZA IMPRUMUTURILOR!

28 feb.

România se află în dificultate din cauza împrumuturilor.

Un proiect al Comisiei Europene face trimitere la un număr de state, printre care România, care au intrat în acorduri de împrumut cu CE şi care sunt în dificultate.

Autor: Andreea Predescu

Informaţia a fost făcută publică, luni, de Ovidiu Ispir, membru al Curţii Europene de Conturi.

“Un aspect semnificativ apare în cadrul secţiunii dedicate legăturii dintre bugetul Uniunii şi criza economică şi bugetară unde se află şi o nedorită referire la România. Se reaminteşte că şase state membre – Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Portugalia şi România – sunt în prezent considerate state în dificultate, deoarece primesc sprijin financiar sub formă de împrumuturi pentru echilibrarea balanţei de plăţi”, a spus Ispir.

SENIORUL LIBERAL RADU CAMPEANU A IMPLINIT PE 27 FEBRUARIE 90 DE ANI. LA MULTI ANI!

28 feb.

Radu Câmpeanu, aniversat de liberali la 90 de ani

Radu Câmpeanu, preşedintele fondator al PNL 1990, a fost sărbătorit, luni, cu o zi mai devreme, împlinirea vârstei de 90 de ani, la Cafeneaua liberală din Centrul vechi, el fiind felicitat de Crin Antonescu şi C.P. Tăriceanu şi primind un buchet de 100 de trandafiri şi un tort în forma cifrelor 9 şi 0.

La Cafeneau liberală, seniorul a venit pentru a se întâlni cu liberalii care au dorit să îl felicite personal şi să-i ureze „La mulţi ani!”. El s-a aşezat la una dintre mese, unde a primit felicitările şi de unde a ciocnit o cupă de vin roşu cu invitaţii săi, scrie Mediafax.

Radu Câmpeanu le-a spus invitaţilor şi jurnaliştilor că se simte bine la 90 de ani, deşi a avut unele mici probleme cu inima. „Deocamdată, mulţumesc lui Dumnezeu, mă simt bine. Am avut nişte mici supărări cu inima, acuma câteva luni, dar mici, acuma sunt bine, nu pot să mă plâng”, a spus Radu Câmpeanu.

Liberalul a precizat că de ziua sa îşi doreşte sănătate pentru el şi pentru familia sa, care este la Paris.

Seniorul liberal a spus că şi va petrece ziua de naştere plimbându-se la ţară, la conacul de la Budeasa, lângă Curtea de Argeş, sau la Târgovişte, la vechea moşie a părinţilor săi. „Dacă e vreme frumoasă, aş vrea să mă plimb puţin. Vreau să mă mişc. Şi am două plăceri în general: mă duc la mine la ţără, am un conac la Budeasa, lângă Curtea de Argeş, sau să mă duc la Târgovişte, unde era vechea moşie a părinţilor mei şi mă duc totdeauna la Mănăstirea Dealu, sus. Îmi fac rugăciunea mea acolo, e o chestiune de tradiţie de familie şi personală, pe care fac de mulţi ani, de zeci de ani, de când eram tânăr, mă duceam la Mânăstirea Dealu. Acuma nu m-am putut duce, mi-a fost frică de zăpadă”, a spus Radu Câmpeanu.

Seniorul liberal a spus că se bucură mult de cele trei nepoate ale sale, care trăiesc la Paris. El a ţinut să amintească de faptul că are o singură mare durere în suflet, legată de moartea soţiei sale, în urmă cu şapte ani.

Natasha Bedingfield – Touch

28 feb.

Touch!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Natasha Bedingfield – Angel

28 feb.

Angel!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: