Arhiva | 11:03 pm

LISTA OFICIALA A CABINETULUI PONTA SI NU AL ROMANIEI: CE CAUTA DE PILDA PE LISTA IOAN RUS” BASISTUL GRUPULUI DE LA CLUJ!”

1 mai

CE CAUTA IOAN RUS CARE ESTE FOARTE APRECIAT DE CATRE TRAIAN BASESCU? IN CABINETUL PONTA?!

Rus are 57 de ani şi este membru al PDSR, actualul PSD, din 1994, iar în perioada 2000-2004 a fost ministru de Interne în Guvernul Năstase şi din 2003 a cumulat şi funcţia de vicepremier al Guvernului.

Acesta a îndeplinit funcţia de prefect al Clujului în 1996, iar patru ani mai târziu a fost desemnat preşedinte al Consiliului Judeţean, funcţie pe care a îndeplinit-o până când a devenit ministru de Interne. În Cabinetul Năstase a fost coleg cu ceilalţi doi social-democraţi ai aşa-zisului „grup de la Cluj”, Vasile Dâncu, ministru al Informaţiilor Publice, şi Vasile Puşcaş, negociator-şef cu Uniunea Europeană.

Cei trei au format aşa-numitul „grup de la Cluj”, care a devenit foarte influent în luarea deciziilor în PSD. Una dintre deciziile importante care au fost influenţate de ei a fost alegerea lui Mircea Geoană în funcţia de preşedinte al PSD în 2005. Ioan Rus l-a susţinut puternic şi pe Victor Ponta să ajungă şef al partidului, în 2010.

Pe linie de partid, Rus a fost ales în 2001 în funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Cluj, iar din 2002 a devenit vicepreşedinte al PSD.

La alegerile locale din 2004, Ioan Rus s-a retras din Executiv pentru a se dedica campaniei pentru funcţia de primar al municipiului Cluj, el candidând din partea PSD, dar a fost învins în această cursă electorală de Emil Boc, candidatul Alianţei D.A.

Din această poziţie, Rus a militat pentru regionalizare, readucând în discuţie această propunere, considerând-o „o calibrare regională” şi susţinând că descentralizarea privitoare la Transilvania trebuie gândită „la Cluj sau în alt oraş din Transilvania, dar nu la Bucureşti”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 2007, că are „apreciere” pentru Rus, Dâncu şi Puşcaş. „Sunt oameni cu care poţi discuta”, a spus atunci Băsescu despre „grupul de la Cluj”. De altfel, cei trei sociali-democraţi s-au opus demersului de suspendare a şefului statului, considerând că este „o prostie”.

În decembrie 2007, Ioan Rus a demisionat din funcţia de preşedinte al PSD Cluj, fiind în conflict cu conducerea partidului, iar, apoi, după o jumătate de an, Ioan Rus a renunţat şi la toate funcţiile deţinute la nivel naţional în partid, păstrându-şi doar calitatea de membru PSD şi intrând într-un con de umbră până în prezent.

Tot în anul 2007, Gabriel Oprea l-a împrumutat pe Ioan Rus cu suma de 100.000 de euro. Această informaţie apărea în declaraţia de avere de la acea vreme a actualului preşedinte al UNPR, care a şi confirmat că social-democratul Ioan Rus este persoana împrumutată.

Pe plan profesional, Ioan Rus a absolvit Facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnice din Cluj, după care a urmat cariera universitară şi a obţinut titlul de doctor inginer, cu specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini. A publicat 14 volume în calitate de autor şi coautor, precum şi zeci de lucrări şi articole ştiinţifice.

După absolvirea cursurilor universitare, el a lucrat timp de doi ani ca inginer în cadrul TSMA Cluj, apoi ca inginer cercetător la Institutul Politehnic din Cluj, asistent universitar, şef de lucrări, conferenţiar universitar, profesor universitar coordonator al disciplinei „Calculul şi construcţia automobilelor”, iar din 2003 este conducător de lucrări de doctorat.

Ioan Rus este membru al mai multor asociaţii profesionale din România şi din străinătate: Asociaţia Generală a Inginerilor din România, Societatea Inginerilor de Automobile din România, Asociaţia Inginerilor Mecanici Agricoli din România, The Society of Automotive Engineers (SUA), precum şi al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma.

În 2002, Rus a fost decorat de către preşedintele Ion Iliescu cu Ordinul Naţional „Steaua României” în Grad de Cavaler.

LISTA OFICIALĂ. Guvernul Ponta are 21 de miniştri. Florin Georgescu, propus vicepremier.

Premierul desemnat Victor Ponta a anunţat marţi seara componenţa noului Guvern. Acesta este format din 17 miniştri plini şi 4 miniştri delegaţi. Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, va deţine şi funcţia de vicepremier. MAI a fost spart în două: Ioan Rus va conduce Internele şi Victor Paul Dobre Administraţia. Andrei Marga a fost propus pentru Externe, iar Victor Alistar va fi ministru delegat în subordinea premierului. „Guvernul va fi condus doar de la Palatul Victoriei, nu de la Palatul Cotroceni, nu de la sediul din Kiseleff 10, nu de la sediul din Aviatorilor”, a avertizat Ponta.

LISTA ANUNŢATĂ DE PONTA:

Ministerul Finanţelor – FLORIN GEORGESCU, VICEPRIM-MINISTRU

Ministerul Apărării – CORNELIU DOBRIŢOIU

Ministerul de Interne- IOAN RUS

Ministerul Economiei – DANIEL CHIŢOIU

Ministerul Afacerilor Externe – ANDREI MARGA

Ministerul Afacerilor Europene – LEONARD ORBAN

Ministerul Transporturilor – OVIDIU SILAGHI

Ministerul Mediului- ROVANA PLUMB

Ministerul Dezvoltării şi Turismului – EDUARD HELLVIG

Ministerul Culturii- MIRCEA DIACONU

Ministerul Justiţiei – TITUS CORLĂŢEAN

Ministerul Comunicaţiilor – DAN NICA

Ministerul Muncii – MARIANA CÂMPEANU

Ministerul Educaţiei -CORINA DUMITRESCU

Ministerul Sănătăţii – VASILE CEPOI

Ministerul Agriculturii – DANIEL CONSTANTIN

Ministerul Administraţiei- VICTOR PAUL DOBRE

Ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul – MIRCEA DUŞA

Ministru delegat pentru Dialogul Social din Ministerul Muncii – LIVIU POP

Ministru delegat pentru mediul de afaceri din Ministerul Economiei – LUCIAN ISAR

Ministru delegat la primul-ministru pentru strategii guvernamentale, transparenţă şi relaţii cu societatea civilă – Victor Alistar

„În patru zile de la momentul în care am primit mandatul de a forma Guvernul, voi prezenta propunerile noastre. Propunerile vor fi supuse validării structurilor noastre politice, mâine la ora 11.00. Luni voi prezenta lista şi programul de guvernare în Parlament”, a declarat Ponta, înainte de a anunţa lista.

Liderul PSD a precizat că miercuri va avea discuţii cu grupurile parlamentare, mai puţin cu PDL, pe tema susţinerii Guvernului. „Este un guvern special, cu un mandat până la alegeri. În aceste 6 luni, vrem să performăm cât mai mult”, a adăugat Ponta.

Ponta a precizat că, în stabilirea noului Executiv, a urmărit păstrarea actualei structuri guvernamentale.

Potrivit lui Ponta, prioritatea 0 a Guvernului său va fi respectarea legilor ţării, „fără excepţii, fără derogări, fără scuze, o bună guvernare, transparentă şi eficientă”. „Am în ADN respectarea legii”, a arătat premierul desemnat.

„Guvernul va fi condus doar de la Palatul Victoriei, nu de la Palatul Cotroceni, nu de la sediul din Kiseleff, nu de la sediul din Aviatorilor”, a avertizat Ponta.

O altă prioritate a noului Guvern o va constitui organizarea unor „alegeri curate şi corecte”. „Obligaţia Guvernului va fi de a combate frauda şi corupţia electorală”, a explicat premierul desemnat.

El a arătat că a ţinut seama de trei criterii în alegerea miniştrilor din cabinetul său: experienţa profesională, integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi eficienţa în actul de guvernare.

Premierul desemnat Victor Ponta a declarat anterior că miercuri, la ora 17.00, va avea o primă întâlnire cu membrii propuşi pentru a face parte din Cabinetul său.

Miercuri, forurile de conducere ale celor trei partide componente ale USL urmează să valideze lista anunţată de Ponta.

CUM IL LOVESTE DIRECT PE BASESCU CADEREA CABINETULUI MRU!

1 mai

Cum tulbură guvernul Ponta liniștea lui Băsescu, la Cotroceni. Vezi video
Val Vâlcu / 01 May 2012 17:33

”Gândesc, rezist, în statul securist!”, strigă un protestatar, în vreme ce jandarmii îndeasă în dubă o doamnă din Galați, venită la Cotroceni să scandeze împotriva gazelor de șist și a lui Băsescu. ”Am somat, v-am avertizat că aveți cinci minute”, replică un colonel nervos, care dă ordine după ce se consultă cu cineva la mobil. ”Au trecut doar trei”, precizează un tip cu banner. Un bărbat cu ochelari, identificat drept capul protestatarilor, este bruscat, iar două-trei persoane din grupul prințesei Briana încearcă să intervină. Jandarmii sunt de câteva ori mai numeroși, așa că patru persoane ajung în dubă și restul se dispersează.

Cum tulbură guvernul Ponta liniștea lui Băsescu, la Cotroceni.

Cum s-a ajuns la tensiuni într-o zi de 1 Mai, când lumea caută umbră, nu scandal?

”Așa fac jandarmii de fiecare dată, îmi spune un tânăr din Arad. Sunt disperați să nu se strângă mai mult de 5-10 persoane, ca să nu iasă manifestații mai mari. Imediat vin cu dubele și ne umflă”.

Întâi s-a somat, apoi colonelul nervos a cerut actele. I s-au pus vraf în palmă, cinci-șase cărți de identitate. ”O să mergem cinzeci de metri la secție”, anunță colonelul. Un tânăr ambițios, cu microfon și cască în ureche, accelerează lucrurile. ”Au venit dubele, urcați-i”, dă el ordin.

Primii săltați sunt din Galați. Au plecat de o săptămână, în marș, spre Capitală. ”De ce, mă, de ce? Nu vă e frică, că se întoarce roata”, sunt întrebați jandarmii?

”Ați spus că mergem noi la secție, aveți actele, de ce ne bruscați?”, întreabă femeia din Galați.

Pe Briana se feresc să o ridice, că are intrare la televiziuni, îmi mărturisește un tânăr cu barbă. O să pun filmul pe Starea națiunii, mâine când ajung acasă, promite un altul.

De fapt, ce s-a strigat până la venirea dubelor?

”Un mesaj ecologist, Bășescu i-un gaz de șist”, ”Nu ești Zeus din Olimp, fugi Băse cât mai ai timp”, Cuprumin, Chevron, securistul-utecist, afară, afară etc.

Cum îl lovește direct pe Băsescu căderea guvernului Ungureanu?

”Am ordin de la prefect să dispersez manifestația”, se justifica în fața protestatarilor colonelul cu părul alb și mulți nervi. ”Nu-i nimic, s-a schimbat guvernul, să vedem dacă prefectul lui Ponta o să ne mai alunge”, amenință un manifestant.

CADRELE MILITARE DISPONIBILIZATE SI IN REZERVA AU PROTESTAT AZI DE 1 MAI CERAND :DEMISIA LUI BASESCU SI ALEGERI ANTICIPATE!

1 mai

Protest în faţa Guvernului.

Cadrele militare disponibilizate şi în rezervă protestează, astăzi, în Piaţa Victoriei, cerând alegeri anticipate, suspendarea şi demiterea lui Traian Băsescu, anchetarea şi pedepsirea celor care, spun ei, au comis abuzuri asupra categoriilor socioprofesionale şi de vârstă din România.

Peste două mii de militari în rezervă sunt aşteptaţi să protestează în faţa Guvernului. Câteva zeci au plecat de dimineaţă din Ploieşti cu pancarte pe care au scris lozinci: „Băse n-o să treacă anul şi-o să stai cu Mondialu” sau „Ponta tu să fii onest fără şist şi fără şest”.

„Nu vom renunţa până când şi ultimul reprezentant al guvernului băsist va pleca, iar noul guvern trebuie sa stie ca la fel vom proceda şi cu ei dacă nu vor respecta dorinţa poporului român cât de curând…”, a spus un protestatar.

Protestul este programat să se încheie la ora 14.00. Pe tot parcursul mitingului, in Piaţa Victoriei sunt restricţii de circulaţie.

UPDATE 1 Cei aproximativ 500 de participanţi la miting strigă „Jos Băsescu” şi spun că îi aşteaptă la protest pe toţi cei nemulţumiţi de măsurile luate de guvernanţi în cazul bugetarilor, a pensionarilor, revoluţionarilor, elevilor, studenţilor şi persoanelor cu dizabilităţi.

Protestatarii spun că guvernanţii le-au luat oamenilor statutului şi i-au transformat în asistaţi social.

Aceştia sunt nemulţumiţi şi de schimbările din sistemul de sănătate, din învăţământ, din domeniul legislaţiei muncii şi legislaţiei pensiilor. Numărul protestatarilor creşte cu fiecare oră.

Preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), Mircea Dogaru, a spus că vor fi trimise punctele de vedere ale Programului „Platformei Civice” atât la Guvern, cât şi la Preşedinţie, Parlament şi TVR.

UPDATE 2 Premierul desemnat Victor Ponta s-a aflat, pentru scurt timp, în mijlocul protestatarilor strânşi în faţa Guvernului, informează realitatea.net.

Aproximativ 1000 de pensionari militari s-au strâns în Piaţa Victoriei. Oamenii vor alegeri anticipate şi demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

În jurul orei 12:00, în mijlocul lor a apărut şi Victor Ponta. După ce a dat mâna cu câţiva dintre protestatari, Ponta s-a urcat în maşină şi a părăsit Piaţa, fără a face declaraţii.

Protestatarii au salutat venirea lui Ponta în mijlocul lor şi şi-au exprimat susţinerea pentru un nou guvern, conform sursei citate.

Mitingul din Piaţa Victoriei este organizat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate şi Consiliul Naţional al Societăţii Civile.

LIBERALUL LUDOVIC ORBAN:USL ARE OBLIGATIA SA DEMAREZE PROCEDURA DE DEMITERE A LUI TRAIAN BASESCU!

1 mai

Duminică seara, deputatul PNL, Ludovic Orban, a afirmat că USL trebuie să demareze procedurile pentru suspendarea lui Traian Băsescu, altfel relaţia va fi una foarte tensionată.

“Susţin că USL are obligaţia să demareze procedura de demitere a președintelui, rezultată din faptul că majoritatea zdrobitoare a populaţiei vrea schimbarea lui Traian Băsescu. Orice președinte aflat ȋn situaţia lui Traian Băsescu și-ar fi prezentat demisia”, a declarat pentru Realitatea TV, fostul ministru al Transporturilor, care a mai adăugat că “procedura e fundamentală, o coabitare cu Traian Băsescu va fi nocivă, va fi un război permanent, în care guvernului i se vor pune permanent beţe în roate”.

Ȋn replică, un alt invitat al aceleași emisiuni, Sever Voinescu-Cotoi, a declarat că dacă USL ȋi va urma sfatul și va trece chiar peste decizia Curţii Constituţionale, vor avea „surpriza vieţii lor”.
”Cenzura Curţii Constituţionale e importantă, nu face 2 parale pentru USL (…) Dacă USL începe aceste demersuri şi CCR decide că nu a încălcat Constituţia şi merg mai departe, vor avea surpriza vieţilor lor la referendum”, consideră Voinescu-Cotoi.

PREMIRUL VICTOR PONTA DUPA ITILNIREA CU DELEGATIA FMI,BM SI CE:CABINETUL VA PREZENTA UN AUDIT AL GUVERNARII BASESCU&BOC&MRU! !

1 mai

Ponta: În maximum o lună vom prezenta un audit al situaţiei României.

Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat luni, după întrevederea cu delegaţia FMI, BM şi CE, că, în maxim o lună de la învestire, Cabinetul său va prezenta un audit al situaţiei reale a României.

„În maxim o lună de la învestire, Guvernul va prezenta un audit asupra realităţii situaţiei noastre. Nu suntem într-o situaţie atât de fericită. Am văzut semnale că «noi plecăm, dar vă lăsăm cămările pline». Ştiţi că sunt pline de datorii”, a spus Ponta.

Tot luni, Ponta declara, după întrevederea cu delegaţia FMI, BM şi CE, că, din cifrele economice din acest moment, există premise pentru revenirea salariilor la nivelul din 2010, el precizând că acest lucru ar presupune o schimbare a ţintei de deficit.

Declaraţia lui Ponta despre audit vine – coincidenţă sau nu – în aceeaşi zi în care ministrul Finanțelor Publice, Bogdan Drăgoi, a afirmat că „avem în conturi 5 miliarde de euro şi 7 miliarde de lei”. Acelaşi lucru a fost susţinut şi de Traian Băsescu în ziua desemnării lui Victor Ponta ca premier

LIDERUL PNL CRIN ANTONESCU :BASESCU VA INCERCA SA INFLUENTEZE DECIZIILE NOULUII CABINET.DAR PONTA A PUS PICIORUL IN PRAG!

1 mai

Președintele Traian Băsescu va încerca să influențeze deciziile noului Guvern, sub pretextul unor motivații legate de interesul național, dar Victor Ponta va rămâne un tip tare, neavând niciun motiv să joace cum îi cântă șeful statului, a declarat președintele PNL, Crin Antonescu, luni seară, la Antena 3.

Antonescu: Ponta nu are niciun motiv să joace cum cântă BăsescuAcesta a atenționat că Traian Băsescu nu este ”lipsit de putere” și că deține o mare capacitate de convingere. ”Nu-l văd lipsit de putere, dezbrăcat de putere, nu cred nici că oameni care l-au servit până acum au trecut brusc în partea cealaltă, numai că aici există o gradație. Haideți să vă dau un exemplu: Traian Băsescu i-a putut convinge foarte mult pe oamenii din armata sa, parlamentari PDL, că deși scad în sondaje, deși sunt impopulari, el are capacitatea – el, Traian Băsescu – va avea capacitatea folosind și prerogativele constituționale și obiceiul cutuma, de a forța Constituția și alte mijloace mai puțin ortodoxe să facă niste jocuri încât oamenii aceștia să fie salvați”, a spus Antonescu.

Pe de altă parte, aceste calități ale șefului statului, dar și anumite influențe, nu au putut salva PDL, iar pedeliştii, conştienţi de acest lucru, au defectat provocând căderea propriului Guvern. ”Ieșirea în stradă a oamenilor în luna ianuarie și februarie, nu foarte mulți dar adevărați, ei știau că oamenii aceia sunt adevărați și că exprimă de fapt marea masă a electoratului pro sau contra USL, dar în orice caz anti-PDL. Ce nu-i putea convinge Traian Băsescu pe acești oameni, pe ce trecea timpul, era că ei vor mai obține locuri în schema puterii, că tot se vor putea realege parlamentari, că tot vor putea fi miniștri, că tot vor putea fi ce au fost și încet, încet s-a produs odată cu mișcarea detonatară a lui Sorin Frunzăverde – care a avut un efect psihologic foarte mare – s-a produs această dezmembrare a puterii. Sigur că Traian Băsescu continuă să fie un jucător redutabil și continuă să aibă arme și se luptă cu treaba asta”, a continuat președintele PNL.

Întrebat dacă crede că Traian Băsescu va încerca să țină sub control actualul guvern, liberalul a admis că da. ”Nu aș putea să vă spun pentru că nu știu și nu insist, sentimentul meu este că Traian Băsescu va încerca, dacă nu chiar a încercat să joace toate atuurile psihologice de altă natură în raport cu Guvernul, adică vrem să facem cutare lucru pentru că este interes național, hai să ținem cutare ministru pentru că este un interes național, hai să ținem cutare procuror general pentru că este în interes național”, a atenţionat el.

Cu toate acestea, Crin Antonescu a declarat că are încredere în Victor Ponta și că acesta ”nu are niciun motiv să joace cum cântă Traian Băsescu”. ”Nu cred însă că și-a găsit nici conjunctura, nici omul și am toată încrederea că Victor Ponta este un tip tare și va rezista la chestiunile astea pentru că Victor Ponta cred că știa, dacă nu știa s-a convins între timp pentru că experiența din ultimii doi ani e foarte importantă și pentru el ca și pentru noi toți. S-a convins măcar în privința lui Mihai-Răzvan Ungureanu deocamdată că de fapt el, Victor Ponta, care va fi prim-ministru mâine are puterea în stat, și nu Traian Băsescu și ca atare nu are niciun motiv să joace vreo secundă cum cântă Traian Băsescu și că trebuie să joace așa cum vor oamenii din spatele nostru”, a conchis Crin Antonescu.

REMEMBER:1 MAI MUNCITORESC!

1 mai

Reproducem integral principalul articol din revista Flacăra, nr.18 din 1965, care a apărut exact în ziua de 1 mai, sub titlul de mai sus.

Astăzi, poporul român – alături de milioane şi milioane de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul globului – participă la tradiţionala sărbătoare a lumii muncitoare: ziua de 1 mai. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc cu braţele şi cu minte a fost întâmpinată de cetăţenii ţării noastre cu mult entuziasm. Însufleţiţi de istoricul eveniment din viaţa partidului şi poporului nostru – apropiatul Congres al PMR – nenumărate colective de muncă de pe întreg cuprinsul ţării au raportat îndeplinirea înainte de termen a tuturor angajamentelor luate, pentru prima etapă a întrecerii socialiste, ziua de 1 mai.

Remarcabile succese obţinute în toate domeniile de activitate, preocuparea permanentă pentru respectarea directivelor partidului pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, realizarea tuturor sortimentelor la un înalt nivel calitativ, creşterea producţiei şi productivităţii muncii, realizarea de însemnate economii – iată concretizarea elanului creator al oamenilor muncii.

Astfel, colectivul uzinei bucureştene „Timpuri Noi” a anunţat realizarea înainte de termen a angajamentului de a depăşi producţia globală cu 740.000 lei. Cimentiştii Bicazului, au raportat de asemenea că, faţă de angajamentele luate, ei au trimis şantierelor de construcţii, peste prevederile planului, 9.700 tone de ciment şi 25.000 mp de azbociment. De la exploatările miniere Teliuc şi Ghelar ne-au sosit alte ştiri: luptând pentru depăşirea planului şi a angajamentelor luate, muncitorii, thenicienii şi inginerii de aici au extras peste plan 27.700 tone şi, respectiv, 4.600 tone de minereu. Iată şi o altă ştire, raportată de forestierii regiunii Suceava: în cinstea zilei de 1 mai s-a realizat o depăşire a planului de 16.000.000 lei la producţia globală şi de 11.800.000 lei la producţia marfă.

O muncă susţinută se desfăşoară şi pe ogoarele patriei. Folosind din plin zilele şi orele buine de lucru, oamenii muncii din unităţile agricole socialiste îşi intensifică eforturile pentru încheierea la termen a campaniei de primăvară. .

Astăzi, o dată cu mulţimea revărsată pe străzile înveşmântate în haine de sărbătoare, nenumăratele pancarde, înscriind angajamentele şi succesele obţinute în producţie, anunţă încheierea cu succes, a primei etape a întrecerii socialiste, precum şi hotărârea fermă a cetăţenilor patriei noastre de a întâmpina cu efort sportit, cu noi succese în muncă, cel de-al IV-lea Congres al partidului.

1 Mai de altă dată

Amintiri de la defilările de la graniţa deceniilor 6 şi 7

Ce însemna pentru un elev de şcoală generală 1 mai, în jurul anului 1970, aflăm de la colegul nostru Lucian Gheorghiu, care, a participat la câteva defilări în Hunedoara, oraşul său natal.

Diana.Dumitrescu

De 1 mai se dădea „liber” la îngheţată pe stradă

– Spune-mi, ce reprezenta pentru tine, elev de şcoală generală, ziua de 1 Mai?

– Pentru mine era o zi deosebită din mai multe puncte de vedere. În primul rând era ziua în care se dădea liber la îngheţată pe stradă. Adică, începea sezonul de vânzare a îngheţatei pe stradă. Erau nişte tonete mobile cu două roţi, care aveau unul sau două cilidre cu îngheţată. De regula de vanilie şi cacao, sau doar unul din aceste sortimente. Vânzătorul era îmbrăcat în halat alb, iar îngheţata era servită la cornet, ori unul lungueţ, sub formă de con, ori unul mai mic.

– Nu înţeleg de ce spui că începea sezonul. Mai ţi minte cât costa cornetul?

– Păi, aşa era regula în provincie. În cofetării se făcea îngheţată între 1 aprilie şi 1 octombrie, iar pe stradă, îngheţata se vindea doar de la 1 mai şi doar până pe 15 septembrie. Niciodată nu am înţeles calendarul ăsta, dar recunosc, nici nu am întrebat pe cineva de ce era aşa. În Bucureşti, era cam altfel. Doar în lunile decembrie, ianuarie şi februarie nu găseai îngheţată la cofetării. Cu nişte excepţii: la „Casata”, la „Nestor”, la „Scala” – toate trei pe bulevard, în centru şi toate trei sunt şi istorie – se găsea îngheţată tot anul. Iat pe stradă se ieşea cam de prim 15 martie şi până prin 15 octombrie. Cât costa? Cum să nu ţin minte. 75 de bani îngheţata de vanilie şi 1 leu îngheţata de cacao. Cea de lămâie, se vindea mai rar, era şi mai ieftină, 50 de bani.

– Faţă de preţurile de acum poţi face o comparaţie?

– Desigur. Pentru ultimii ani din deceniul 6 şi primi ani din deceniul 7, preţul era foarte bun. Salariul mediu net era intre 1.200 – 1.300 lei. Cam cât cîştigă foarte mulţi astăzi în mână. Iar acum o cupă de îngheţată, pe care o gaseşti la mall sau la vreo cofetărie şi care este similară celei de la cornet, este în jur de 3 lei. Şi în preţul de atunci intra şi salariul vânzătorului stradal, o meserie dispărută astăzi. Deci, era mai ieftină atunci. Iar în ceea ce priveşte calitatea, nu există comparaţie cu ce avem astăzi. Atunci nu erau coloranţi, nu erau E-uri. Deci să nu mai umblăm la comparaţii. Era îngheţată adevărată, pe care, din păcate copiii din ziua de azi, dar poate şi unii dintre părinţii lor nu au apucat-o. Ultima dată am mancat îngheţată adevărată în 1994 la Istanbul. Tot pe stradă, de la un vânzător ambulant. Dar în 2002 şi 2008 nici măcar acolo nu am mai găsit.

Defilam chiar de 3 ori de 1 Mai

– Ce mai era deosebit pentru tine, în această zi?

– Păi, nu se făceau ore la şcoală. Două zile. Pentru că şi 2 mai era liber, era aşa-zisa zi a tineretului. Îmi mai plăcea pe atunci pentru că se defila. Noi copiii nu eram încă îndoctrinaţi şi pentru noi defilarea era un spectacol, o distracţie. Era mai frumos ca la 23 august. Chiar dacă aici defila şi armata. Eu defilam chiar şi de 3 ori. Prima dată cu şcoala. Şcolile erau primele la defilare. A doua oară, cu tata, care defila cu întreprinderea, iar a treia oară cu echipa de tenis de masă de la Constructorul, unde activam. Coloanele de sportivi încheiau defilarea. Aşa era ordinea.

– De trei ori! Nu era obositor? Mai pun la socoteală şi repetiţiile

– Ţi-am spus, chiar îmi plăcea. Şi mai era ceva. Mă simţeam important. Pentru că traseul cu public al defilării se întindea pe aproape 1,2 km. Şi când vedeam câţi oameni sunt pe margine şi priveau, eram, aşa, cum să zic, un pic plin de mine. Mă consideram o vedetă. Ştiam deja ce înseamnă asta. Nu era deloc obositor. Iar repetiţii, pe atunci nu se făceau. Mai târziu, începând cu 1980, la defilările de 23 august – nu se mai defila deja de 1 mai – te omorau cu repetiţiile. Începeau cu 10 zile înainte. Alea erau îngrozitoare. Ţin minte, pe 22 august 1989, eram acum la Timişoara, şi participam la repetiţii cu o echipă de handbal fete, unde aveam o funcţie echivalentul managerului de astăzi. Pe o căldură de 35 de grade, o fericire, ce mai. Până să trecem prin faţa tribunei, îmi puneam fetele să stea la umbră, nu de alta, dar după trei zile aveam meci. A venit atunci o doamnă cu aere de mare şefă şi a început să urle la mine şi la fete. Mi-a cerut ca urgent fetele să repete pasul de marş cu braţul drept salutând spre dreapta. Adică spre oficialii din tribună. Şi le-a făcut pe fete şi anchilozate. Mi-a sărit muştarul. Nu de alta, dar fetele astea aveau sute de ore de antrenamente, iar o defilare era pentru ele un mizilic. I-am spus şefei, „cucoană, fetele mele sunt profesioniste, mergi şi dă indicaţii la amatoarele care nu ştiu nici să meargă singure pe stradă”. Aia s-a făcut roşie, şi mi-a spus că „în 72 de de ore”, voi dispărea din Timişoara şi voi avea interdicţie 10 ani să mai pun piciorul în oraş. Cucoana era secretară doi sau trei cu propaganda la judeţeana de partid, am înţeles că s-a interesat de mine, că a vrut să se ţină de cuvânt, dar pe vremea aceia, noi cei care lucram în sport, aveam „spatele” destul de puternic, nu se putea lua de noi chiar oricine. Iar un secretar cu propaganda, nici măcar nu ne putea atinge, chiar dacă era în „top 10” al PCR-ului local.

– Să ne întoarcem la ziua de 1 mai, Cum era defilarea propriu-zisă?

– În primul rând trebuie să spun, şi asta am simţit-o încă de când eram copil, 1 mai era mai puţin politizată decât 23 august. Activiştii, erau mult mai discreţi. Cel puţin defilările pe care le-am prins eu, erau mult deosebite de cele din anii ’50. Despre ele doar am citit, mi-au povestit părinţii, ce şi cum. Atunci erau politizate, se cânta imnul URSS, se defila şi cu steagul URSS, cu portretul lui Stalin, se scandau lozinci despre frăţia cu marele prieten de la răsărit, URSS, crainicul defilării relata fapte despre marile realizări ale industriei din URSS, datea nume de stahanovişti de la noi şi de la ei. Defilările „mele” erau, după cum am spus, mult mai lejere din punct de vedere ideologic. Erau doar drapelele PCR şi ale RSR, erau portretele întregului CC al PCR – „cele 16 tablouri”, pe care le aveam de-asupra tablei şi la şcoală – mai tîrziu, se ştie, au rămas doar două portrete. „Invitaţi” erau doar Marx, Engels şi Lenin. Dar pe noi nu ne deranjau ăştia trei. Ce mă atrăgea foarte tare, erau carele alegorice. Fiecare întreprindere avea propriul car alegoric. Combinatul avea însă mai multe, pentru că era imens. Iar carele alegorice de atunci rivalizau cu cele pe care le-am văzut în ultimii doi ani la carnavalul de la Debrecin. Bine, acum, toate înreprinderile care defilau, aveau pancarde, panouri, prin care raportau succesele lor în producţie. Că era şi nu era aşa este altă poveste. Nu era treaba mea şi nici a celorlalţi copii. Mai este un amănunt. La vremea respectivă, repet, la graniţa dintre deceniile 6 şi 7, ne aflam în plină perioadă de relaxare din punct de vedere ideologic. Pe atunci chiar întâlneai oameni cu faţă senină şi care nu zâmbeau forţat. Şi să nu uit. Cred că şi maturii, la noi, la elevi, nici nu se punea problema, nu erau forţaţi să participe la manifestare. Participau, unii din convindere, alţii din bun simţ. Nu existau convocatoare, şi nici tabele de prezenţă. În deceniul 8, la defilările de 23 august, convocatorul era semnat cu două săptămâni înainte, lista de prezenţă se semna şi înainte dar şi după defilare, iar o eventuală absenţă se lăsa cu sancţiuni pe linie de serviciu. Nu mai vorbesc de ameninţările preventive ale activiştilor. Dar, în perioada la care mă refer nu era aşa. Repet, în perioada respectivă defilarea, dacă o dezbrăcai de haina politică, semăna pe undeva cu defilările de la festivalurile sau carnavalurile moderne.

Micii şi berea erau „prelungirile” defilării

– Care era programul de după defilare?

– Pai…cel care este şi astăzi, chiar şi în absenţa defilării. La putere erau grătarul cu mici şi fripturi şi evident, berea. La noi, defilarea începea pe la ora 10.00 şi se termina pe la 13.00 sau chiar 14.00. După aceea, 80% din locuitorii oraşului mergea la pădurea Chizid, unde se aflau zeci de tonete cu grătare şi bere. Nu mă întreba ce fel de bere, pentru că nu mai reţin. Cred că era o singură marcă sau maxim două. Dar era bună. Aveam bere bună pe atunci. Micul era 1,50 lei, cu pâine cu tot, friptura de porc în jur de 6 sau 7 lei. Berea, nu mai reţin, cred că nu era mai mult de 2,50 lei. Mai era ceva special. Dar asta începînd cu 1969. Tot la „iarbă verde” la tonete se videa şi Pepsi Cola, băutură care de regulă, pe atunci o găseai doar la restaurante şi la grădinile de vară mai dichisite. 2 lei era sticla de 250 ml. Pepsi Cola adevărată. Pe atunci, evam o singură fabrică, la Ovidiu, lângă Constanţa şi se mergea pe reţeta originală. Cea americană. Producţia a început în 1968. Nu are nicio legătură Pepsi de la începutul anilor ’70 cu cel de azi, care este făcut după reţete pentru lumea a III-a. Ca şi acum, în zona de „iarbă verde” erau şi vreo două scene, unde ansambluri de muzică populară aveau programe din oră în oră. Exista totuşi un fel de înţelegere tacită între locuitorii oraşului. Nu dădeau toţi buluc la pădure după defilare. De regulă, cei care erau veniţi din alte zone ale ţării – combinatul a atras de prin 1960 forţă de muncă din Moldova şi Oltenia – mergeau la pădure între orele 15.00 şi 17.00, iar hunedorenii cu vechime, se respectau, veneau după orele 17.00. Cam două ore se stătea la iarbă verde. Şi să nu uit. După ce se termina totul, nu rămînea mizerie în zona. Chiar dacă populaţia era eterogenă din punct de vedere al educaţiei, exista un simţ civic destul de ridicat. Ziua de 1 mai se încheia la restaurantele, grădini de vară – ceva ce astăzi din păcate nu mai există, terase, şi bodegile din oraş.

– O ultimă întrebare. Cum era îmbrăcată lumea pe atunci?

– Elevii în uniformă. Cei din clasele I-VI în uniformă de vară, adică pantaloni scurţi, da pe atunci existau şi pantaloni scurţi de uniformă şi cămaşă albă, iar cei mai mari şi cei de liceu, în uniformă clasică, pantaloni lunigi şi haină de uniformă. Sportivii veneau în echipamentul lor de competiţie, sau treninguri. În ceea ce priveşte masa „oamenilor muncii”, cu excepţia celor de pe carele alegorice, care erau fie în salopeta de oţelar, strungar, constructor, miner etc cei din coloană purtau de regulă „hainele de sărbătoare”. Cam 80% dintre bărbaţi erau la costum, probabil cel mai bun din dotare, iar doamnele şi domnişoarele în ţinute moderne, viu colorate – ţin să precizez, în perioada respectivă aveau loc numeroase prezentări de modă, şi lumea era cam la curent cu ce se purta „afară”. Poate calitatea materialului nu rivaliza cu cea din Occident, dar din punct de vedere a liniei modei, eram pe aproape.

Imnul zilei de 1 mai

Pe parcursul zilei de 1 mai, TVR şi postul de radio România 1 transmiteau de mai multe ori marşul „1 mai muncitoresc”, o piesă percepută ca fiind un fel de imn al sărbătorii respective. Pe parcursul defilărilor, în difuzoarele care îmânzeau traseul, piesa era repetată obsesiv, după fiecare intervenţie verbală a crainicului manifestării, cel care anunţa cine trece prin faţa tribunei oficialilor şi care de asemenea prezeta rezultatele „deosebite” obţinute de „colectivele de oameni ai muncii”.

1 mai muncitoresc

Versurile: Maria Ranteş
Muzica: Ciprian Porumbescu

Rîde iară primăvara,
Peste cîmpuri, peste plai,
Veselia umple ţara,
C-a venit Întîi de Mai!

Muncitorii au pornit
Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!
Şi ei azi sărbătoresc
Unu Mai muncitoresc.

Înfrăţiţi azi cu ţăranii,
Muncitorii-n joc şi cînt,
Prăznui-vor în toţi anii
Libertatea pe pămînt.

Peste mări şi peste ţări,
Se adună pe cărări,
Lumea toată în alai
Pentru al nostru Întîi de Maï.

%d blogeri au apreciat asta: