Arhiva | 6:30 pm

CALENDARUL SUSPENDARII LUI TRAIAN BASESCU.MIZA ALEGERILOR PARLAMENTARE IN 14 SAU 21 OCTOMBRIE!

29 mai

In laboratoarele USL se lucrează intens la strategiile prin care poate fi suspendat preşedintele Traian Băsescu. Surse din interiorul USL susţin că momentul cel mai prielnic ar fi luna octombrie. Scenariul prevede decalarea alegerilor parlamentare din noiembrie, în octombrie şi organizarea referendumului pentru suspendare odată cu alegerile. Întârzierea alegerilor îl avantajează pe Băsescu, care ar dori să amâne suspendarea până în 2013, în speranţa că USL va începe să scadă în sondaje prin prezenţa la guvernare. Anul 2013 este un an de scadenţă, în care România va începe să plătească datoriile guvernelor PDL, însă pentru USL va fi greu de explicat greaua moştenire.

Scenariul gândit de USL prevede alegeri parlamentare în 14 sau 21 octombrie. Miza este organizarea referendumului pentru suspendare. Dacă preşedintele este suspendat se intră în procedura pentru alegerea noului şef al statului. USL va urgenta procedurile de pregătire a alegerilor şi intrarea în campania electorală. În acest scenariu, la finalul lunii noiembrie sau cel mai târziu la începutul lui decembrie vom avea un nou preşedinte.

De ce trage Băsescu de timp?

Preşedintele Traian Băsescu şi PDL au cerut organizarea alegerilor parlamentare în noiembrie sau chiar în decembrie. Pentru USL ar fi riscant să organizeze parlamentare plus referendum în noiembrie. Ar însemna ca votul pentru noul președinte să aibă loc în preajma Revelionului. Dacă alegerile au loc în noiembrie, USL va fi nevoită să amâne suspendarea preşedintelui pentru luna ianuarie sau februarie, iar alegerile ar putea avea loc în februarie-martie. Băsescu mizează pe erodarea USL, dar şi pe oboseala electoratului. Imediat după Sărbători, în ianuarie, este greu să mobilizezi peste nouă milioane de oameni la urme, câţi ar fi nevoie pentru suspendare.

O amânare pentru 2013 a suspendării îl favorizează pe Traian Băsescu, pentru că USL va trebui să convingă oamenii să iasă la vot, într-un moment în care tensiunile produse de guvernarea PDL se vor fi estompat, odată cu schimbarea Puterii și alegerile generale .

Băsescu pică în toamnă

Strategii USL iau în calcul şi varianta organizării unui referendum înaintea alegerilor parlamentare. Cel mai probabil această mişcare ar fi făcută în luna septembrie, după vacanţa parlamentară. Condiţiile ar fi îndeplinite, pentru că nu se suprapun mai multe rânduri de alegeri. Scenariul a fost enunţat voalat şi de liderul PNL, Crin Antonescu, care susţine că un scor slab al PDL la alegerile locale, ar trebuie să îl forţeze pe Băsescu să demisioneze. Declanșarea operațiunilor de suspendare înainte de alegeri ar lipsi, însă, USL de o țintă electorală. În acest moment nemulţumirea oamenilor față de Traian Băsescu este principalul agent electoral anti-PDL și pro-USL. Eliminarea acestui factor va reduce interesul pentru alegerile generale și va face mai dificilă sarcina USL.

SEDINTA PLENULUI REUNIT AL PARLAMENTULUI IN CARE PREMIERUL VICTOR PONTA VA PREZENTA O DECLARATIE CU PROBLEMATICA UE VA AVEA LOC IN 12 IUNIE ,ORELE 15.00!

29 mai

Şedinţa plenului reunit al Parlamentului în care premierul Victor Ponta va prezenta o declaraţie privind problematica UE va avea loc în 12 iunie, la ora 15.00.

Anunţul a fost făcut de către ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Mircea Duşa, după şedinţa de marţi a Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Mircea Duşa a spus că în cadrul acestei şedinţe a plenului reunit ar putea fi dat şi un vot privind persoana care va reprezenta România la Consiliul European.

„Cred că liderii de grup vor solicita în plenul comun un vot în vederea stabilirii a cine reprezintă România la Bruxelles, în sensul în care problemele care se discută la Bruxelles, nivelul organismelor europene şi la Consiliul European sunt probleme care privesc Guvernul şi nu care privesc alte instituţii ale statului”, a precizat social-democratul.

Mircea Duşa a sublinit faptul că treburile curente se gestionează şi se rezolvă de către guverne, nu de către preşedinţi.

Întrebat dacă o astfel de hotărâre a Parlamentului va fi obligatorie, el a răspuns afirmativ, precizând că hotărârile Parlamentului, care este organul suprem al poporului român, sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii.

Pe de altă parte, acesta a arătat că o astfel de hotărâre a Parlamentului poate fi atacată la Curtea Constituţională.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că mandatul reprezentanţilor USL în Birourile permanente ale celor două Camere este de a cere convocarea Parlamentului după alegerile locale din 10 iunie pentru a stabili mandatul de reprezentare a României la Consiliul European.

„Urmează să aibă loc mâine (marţi – n.r.) şedinţa Birourilor permanente reunite. Azi (luni – n.r.) am discutat cu colegii care fac parte din Birourile permanente şi împreună am decis ca propunerea USL să fie reunirea celor două Camere imediat după alegerile din 10 iunie, probabil pe 12 sau pe 13 iunie”, a spus Ponta.

Premierul Victor Ponta cere, în scrisoarea adresată Parlamentului, să prezinte în plenul comun o declaraţie privind problemele aflate pe agenda UE, nesolicitând şi ca Legislativul să adopte o decizie privind mandatul şi reprezentarea României la Consiliul European.

Scrisoarea a fost prezentată, joi, de către preşedintele Senatului, Vasile Blaga, într-o conferinţă de presă susţinută la seidul PDL.

Blaga a anunţat că a primit o scrisoare din partea premierului în care acesta precizează că, în temeiul articolului 107 alineat 1 din Constituţie, doreşte să prezinte Parlamentului „o declaraţie referitoare la problemele actuale aflate pe agenda UE şi obligaţiile ce revin României în baza acestora”.

„Faţă de importanţa temei în discuţie, îmi exprim dorinţa şi vă rog să fiţi de acord ca această declaraţie să o prezint în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului”, se mai arată în scrisoarea premierului Ponta.

El menţionează că data şi ora la care să se adreseze Parlamentului urmează să fie stabilite în cadrul Birourilor permanente reunite.

De altfel, scrisoarea este adresată Birourilor, iar Blaga a precizat că a înaintat-o Biroului permanent al Senatului.

Conform articolului 107 alineat 1 din Constituţie, premierul prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că va trimite Parlamentului, în cursul zilei, scrisoarea prin care va solicita organizarea unei şedinţe comune de plen în care să fie adoptată o decizie privind mandatul şi nivelul de reprezentare a României la Consiliul European.

„Este vorba de prezentarea în faţa Camerelor reunite a principalelor teme aflate pe agenda europeană şi a obligaţiilor pe care România trebuie să le îndeplinească rapid, fie că este vorba de Schengen, de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, discuţiile privind fondurile structurale şi politica agricolă comună şi toate celelalte teme care apar în această perioadă ca fiind stringente pe agenda europeană”, a spus Ponta.

„Intenţionez să mă adresez Parlamentului şi aştept ziua şi ora când va fi organizată o şedinţă comună în plen pentru a prezenta această Declaraţie”, a mai spus Ponta, arătând că Parlamentul va trebui să emită un mandat de reprezentare a României la UE.

Premierul a anunţat, luni, că va solicita Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor să organizeze un plen comun în care Parlamentul să decidă mandatul pentru Consiliul European şi pe cel pe care îl consideră îndreptăţit să reprezinte România la summit-ul din 28 iunie.

Ponta a precizat că el şi preşedintele Traian Băsescu au poziţii divergente în ceea ce priveşte reprezentantul României la Consiliul European şi a explicat că la Consiliul European se discută teme care ţin de activitatea Executivului şi a subliniat că opinia sa este că România trebuie reprezentată de primul-ministru.

Preşedintele Băsescu a fost întrebat de jurnalişti, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii informale a Consiliului European, miercuri noaptea, la Bruxelles, dacă îl vor vedea la reuniunea din 28 iunie.

CONFLICTUL BASESCU-PONTA VA FI TRANSAT DE PARLAMENT DUPA ALEGERILE LOCALE DIN 10 IUNIE 2012!

29 mai

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că mandatul reprezentanţilor USL în Birourile Permanente ale celor două Camere este de a cere convocarea Parlamentului după alegerile locale din 10 iunie pentru a stabili mandatul de reprezentare a României la Consiliul European.

„Urmează să aibă loc mâine (marţi – n.r.) şedinţa Birourilor permanente reunite. Azi (luni – n.r.) am discutat cu colegii care fac parte din Birourile permanente şi împreună am decis ca propunerea USL să fie reunirea celor două Camere imediat după alegerile din 10 iunie, probabil pe 12 sau pe 13 iunie”, a spus Ponta.

El a precizat că a existat o întrebare referitoare la momentul convocării Parlamentului, înainte sau după alegerile din 10 iunie, stabilindu-se ca săptămâna viitoare să se încheie campania electorală, iar convocarea Parlamentului pentru a stabili mandatul de reprezentare la Consiliul European să se facă imediat după alegerile din 10 iunie.

Ponta a spus că decizia Parlamentului referitoare la mandatul de reprezentare nu poate fi anticipată, el precizând că Guvernul nu mai este „şeful” Parlamentului. „Nimeni nu poate anticipa ce va decide Parlamentul. Eu m-am adresat în baza articolului 107 din Constituţie şi Dreptului constituţional. Ce va decide Parlamentul nu pot să vă spun, Guvernul nu mai e şeful Parlamentului, ci invers”, a spus Ponta. El a precizat că USL va stabili la grupurile parlamentare ce va cere plenului reunit al Parlamentului.

Premierul Victor Ponta cere, în scrisoarea adresată Parlamentului, să prezinte în plenul comun o declaraţie privind problemele aflate pe agenda UE, nesolicitând şi ca Legislativul să adopte o decizie privind mandatul şi reprezentarea României la Consiliul European.

Scrisoarea a fost prezentată, joi, de către preşedintele Senatului, Vasile Blaga, într-o conferinţă de presă susţinută la seidul PDL. Blaga a anunţat că a primit o scrisoare din partea premierului în care acesta precizează că, în temeiul articolului 107 alineat 1 din Constituţie, doreşte să prezinte Parlamentului „o declaraţie referitoare la problemele actuale aflate pe agenda UE şi obligaţiile ce revin României în baza acestora”.

„Faţă de importanţa temei în discuţie, îmi exprim dorinţa şi vă rog să fiţi de acord ca această declaraţie să o prezint în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului”, se mai arată în scrisoarea premierului Ponta. El menţionează că data şi ora la care să se adreseze Parlamentului urmează să fie stabilite în cadrul Birourilor permanente reunite.

De altfel, scrisoarea este adresată Birourilor, iar Blaga a precizat că a înaintat-o Biroului permanent al Senatului. Conform articolului 107 alineat 1 din Constituţie, premierul prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că va trimite Parlamentului, în cursul zilei, scrisoarea prin care va solicita organizarea unei şedinţe comune de plen în care să fie adoptată o decizie privind mandatul şi nivelul de reprezentare a României la Consiliul European.

„Este vorba de prezentarea în faţa Camerelor reunite a principalelor teme aflate pe agenda europeană şi a obligaţiilor pe care România trebuie să le îndeplinească rapid, fie că este vorba de Schengen, de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, discuţiile privind fondurile structurale şi politica agricolă comună şi toate celelalte teme care apar în această perioadă ca fiind stringente pe agenda europeană”, a spus Ponta.

„Intenţionez să mă adresez Parlamentului şi aştept ziua şi ora când va fi organizată o şedinţă comună în plen pentru a prezenta această Declaraţie”, a mai spus Ponta, arătând că Parlamentul va trebui să emită un mandat de reprezentare a României la UE.

Premierul a anunţat, luni, că va solicita Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor să organizeze un plen comun în care Parlamentul să decidă mandatul pentru Consiliul European şi pe cel pe care îl consideră îndreptăţit să reprezinte România la summit-ul din 28 iunie.

Ponta a precizat că el şi preşedintele Traian Băsescu au poziţii divergente în ceea ce priveşte reprezentantul României la Consiliul European şi a explicat că la Consiliul European se discută teme care ţin de activitatea Executivului şi a subliniat că opinia sa este că România trebuie reprezentată de primul-ministru.

Preşedintele Băsescu a fost întrebat de jurnalişti, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii informale a Consiliului European, miercuri noaptea, la Bruxelles, dacă îl vor vedea la reuniunea din 28 iunie. „De ce? Nu veniţi?”, a răspuns Băsescu, râzând.

FOSTUL SEF DE CABINET AL LUI BLEJNAR ,CODRUT MARTA DAT IN URMARIRE INTERNATIONALA..SE CREDE CA A FOST RAPIT SI SCOS DIN TARA!

29 mai

Codruţ Alexandru Marta ar fi fost scos din ţară în data de 21 mai,informează surse judiciare citate de evz.ro. Marţi, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin Direcţia de Investigaţii Criminale – Serviciul Urmăriri, a dispus darea în urmărire naţională a lui Codruţ-Alexandru Marta, fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, dat dispărut de soţie.

Darea în urmărire are loc după ce poliţia a fost sesizată de dispariţia în împrejurări suspecte a lui Codruţ-Alexandru Marta, de către soţia acestuia, care a precizat că ultima dată soţul ei a fost văzut în 21 mai 2012.

Într-un comunicat al IGPR se precizează că Codruţ-Alexandru Marta are 1,80 – 1,84 m înălţime, constituţie solidă, ten deschis, ochi albaştrii, nas proeminent, bărbia rotundă. La data dispariţiei era îmbrăcat în sacou de culoare albastru închis, la coate având întărituri din alt material, cămaşă de culoare deschisă (roz-lila), jeanşi de culoare albastru deschis, pantofi albastru închis, din piele întoarsă, mărimea 43, purta ochelari de vedere.

Fostul preşedinte ANAF Sorin Blejnar şi omul de afaceri Elan Schwartzenberg au fost audiaţi la Parchet în legătură cu dispariţia fostului şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Alexandru Marta.

Marta este implicat într-un caz privind retragerea din România a zeci de milioane de euro, bani proveniţi din rambursări de TVA. Sumele ar fi fost scoase din ţară prin intermediul mai multor persoane, printre care şi Elan Schwartzenberg.

EURODEPUTATII PD-L IN FRUNTE CU BASISTUL CRISTIAN PREDA,GROPARII ROMANIEI L-AU PARAT PE VICTOR PONTA LA P.E.!

29 mai

Eurodeputaţii PDL au trimis, marţi, câte o scrisoare liderilor grupului socialist şi ALDE din Parlamentul European în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de acţiunile Guvernului Victor Ponta, arătând că se încearcă influenţarea proceselor de mare corupţie şi obstrucţionarea justiţiei, scrie Mediafax.

Intelectualii preşedintelui şi fiice de securişti au ajuns în PE.

Democrat-liberalii, membri ai familiei popularilor europeni, vor fi reprezentaţi în PE de Theodor Stolojan, fostul ministru al justiţiei Monica Macovei, publicistul Traian Ungureanu, fostul consilier prezidenţial Cristian Preda, Marian Jean-Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Petru-Constantin Luhan, Rareş Niculescu, Elena-Oana Antonescu şi „independenta” Elena Băsescu.

Veşnicul candidat Stolojan

Dintre aceştia, Theodor Stolojan este de departe cel mai cunoscut. Fost ministru de finanţe în unul din primele guverne post-decembriste, respectiv Cabinetul Văcăroiu, fost premier în 1992, şi suporter al preşedintelui de atunci Ion Iliescu, Stolojan a evoluat din postura de tehnocrat în cea de lider politic. Dacă în anii 90 era fan Ion Iliescu, ulterior, Stolojan a virat către dreapta scenei politice.

În 2000, el candidează pentru preşedinţia României, din partea PNL şi nu reuşeşte să se califice în finala disputată între Iliescu şi Vadim Tudor. În august 2002, este ales preşedinte al PNL, în locul lui Valeriu Stoica, acesta din urmă fiind forţat să se retragă, de aripa dură a partidului condusă de Dinu Patriciu. Stolojan a fost desemnat candidat al Alianţei PNL-PD pentru prezidenţialele din 2004 şi a făcut tandemn cu actualul preşedinte Traian Băsescu, propus pentru funcţia de premier.

El s-a retras din cursă, pe ultima sută de metri, fiind înlocuit de Băsescu, iar Călin Popescu Tăriceanu a devenit premier. În urma unei tentative de puci în interiorul PNL, Stolojan şi oamenii grupaţi în jurul său sunt exlcuşi din rândul liberalilor, în 2006, şi formează Partidul Liberal-Democrat. La primele euroalegeri din noiembrie 2007, Stolojan devine europarlamentar, PLD obţinând 8%. Imediat după scrutin, PLD fuzionează cu PD, dând naştere la ceea ce mulţi au numit partidul prezidenţial.

Retragerea din cursa prezidenţială nu a rămas un episod izolat în carierea sa politică, astfel că Stolojan a repetat gestul abandonului chiar în toamna lui 2008, când Băsescu l-a desemnat drept premier al Alianţei PDL- PSD. La scurt timp, Stolojan anunţă că se retrage, fără a oferi argumente solide.

Monica Macovei-Jeanne D’Arc a justiţiei

Fostul ministru al justiţiei în primul Cabinet Tăriceanu, Monica Macovei provine din rândurile societăţii civile, unde a activat ca unul dintre criticii guvernării Năstase. Din poziţia de ministru independent al Guvernului, Macovei s-a erijat în marea luptătoare anti-corupţie, unul dintre momentele de maximă expunere mediatică consumându-se chiar la începutul mandatului, atunci când, în plin scandal între Palate, a acuzat intervenţia premierului Tăriceanu în dosarul Patriciu. Macovei a fost în permanent conflict cu liberalii, despre care şeful statului spunea atunci că au adus mafia pe masa guvernului.

Conflictul cu PNL s-a extins şi la nivelul Parlamentului, acolo unde PNL, PSD şi UDMR au făcut front comun împotriva ministrului. În vreme ce Macovei a marşat pe acelaşi discurs prezidenţial al clasei politice corupte, PNL, PSD şi UDMR au susţinut că reforma juridică propusă de aceasta este deficitară.

Macovei a părăsit Cabinetul Tăriceanu, în mai 2007, odată cu toţi miniştrii PD.

Acuzată de Dan Voiculescu că ar fi fost „un procuror feroce în timpul lui Ceauşescu”, Macovei a fost chiar pe lista potenţialilor comisari europeni de după aderarea României la spaţiul comunitar. Acuzaţiile legate de activitatea sa de procuror, pe vremea dictaturii ceuaşiste, au fost readuse în atenţia opniei publice în momentul în care Traian Băsescu a scos „mapa” profesională a liberalei Norica NIcolai.

O altă bilă neagră este acordată din cauza afacerii imobiliare în care a fost implicată familia ministrului. Este vorba de cazul apartamentului naţionalizat deţinut de soţii Gherghescu, imobil revenit, după un lung proces, chiriaşilor, şi nu foştilor proprietari. Dacă în instanţele de fond, fostul proprietar avusese câştig de cauză, instanţa supremă a decis ca locuinţa să revină chiriaşilor. Decizia acesteia a venit însă chiar în timpul mandatului ministerial al Monicăi Macovei, fiica soţilor Gherghescu.

Traian Ungureanu sau ambsadorul ratat

Jurnalistul Traian Ungureanu a obţinut şi el paşaportul către Legislativul european, după ce a ratat „viza” de ambasador la Londra. Publicistul este mai puţin cunoscut publicului larg, el fiind însă un susţinător fidel al lui Traian Băsescu, iar plasarea sa pe locul trei al listelor PDL nu este altceva decât o recompensă a Palatului Cotroceni.

De data aceasta, oferta preşedintelui Băsescu s-a concretizat, după tentativa numirii sale ca ambasador al României la Londra. La începutul mandatului, şeful statului l-a propus pentru acest post, însă Traian Ungureanu a fost respins de comisiile de politică externă ale Parlamentului.

Intelectual de Cotroceni- Cristian Preda

Profesor universitar, intelectual angajat public, Cristian Preda şi-a arătat ambiţiile de a trece de la catedră la rolul de politician. După ce la sfârşitul deceniului trecut a deţinut funcţia de consilier prezidenţial pentru politică internă la Preşedinţia României, Preda intrase într-un relativ con de umbră, în mandatul Guvernului Adrian Năstase.

În martie 2007, Cristian Preda a fost numit în funcţia de consilier la Departamentul de Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale, organizând activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie şi cercetare, negociind cu sindicatele din învăţămînt şi mediind instituţional între actorii implicaţi în reforma educaţiei.

De aici la înrolarea sa în PDL nu a mai fost decât un pas şi, la începutul lui 2009, Preda devine membru al partidului, fiind propulsat pe locul 4 al listei pentru PE.

Marian-Jean Marinescu

Fost prefect şi ales deputat în 2004, Marian-Jean Marinescu a preferat să-şi construiască o carieră politică la nivel european. A plecat ca observator la PE în 2005, iar după aderarea României la UE, în 2007, a devenit vicepreşedintele grupului Partidului Popular European, cel mai influent în Parlamentul celor 27.

Printre priorităţile sale se regaseşte politica de vecinătate în care România poate juca un rol important, fiind la frontieră cu ţări din Balcani, dar şi cu Republica Moldova, care aspiră la statutul de membru UE.

Şeful Elenei Băsescu la PE- Iosif Matula

A fost preşedinte al Regiunii de Dezvoltare Vest, al Consiliului Judeţean Arad şi viceprimar al oraşului Chişineu Criş. De la începutul anului este europarlamentar, iar la cabinetul său de la Bruxelles o are ca stagiară pe fiica preşedintelui Traian Băsescu, Elena. Două lucruri înţelegem din frazele anterioare: Iosif Matula are experienţă administrativă şi fler politic. După ce la alegerile europarlamentare din 2007, a candidat pe listele PD de pe poziţia a 13-a, Matula îşi vede răsplătită fidelitatea cu “plecarea” de pe un nesperat loc 6 la cursa electorală de anul acesta.

Sebastian Bodu-fiscul şi justiţia

La începutul lunii aprilie, magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au dat undă verde procurorilor pentru urmărirea penală a fostului şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), PDL-istul Sebastian Bodu. El este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în urma unei plângeri depuse de Paul Coman, lider sindical al angajaţilor din ANAF. Coman susţine că Bodu s-ar fi folosit abuziv de prerogativele funcţiei avute pentru a-l detaşa din postul de consilier clasa 1, pe care îl ocupa în cadrul Agenţiei, într-o funcţie la Administraţi Finanţelor Publice a sectorului 1. Sebastian Bodu este obişnuit cu campanile electorale întrucât în vara lui 2008 a vrut să îi ia locul lui Marian Vanghelie la Primăria sectorului 5. A reuşit chiar să intre în turul doi de scrutin, însă primarul “care este” s-a dovedit a fi mai versat.

Provenit din mediul bancar, Sebastian Bodu a fost numit la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu sprijinul PD. Însă, în ianuarie 2007, a fost demis din fruntea ANAF de către Tăriceanu după ce a atacat o serie de decizii ale Guvernului. El a declarat într-un interviu că ministrul Finanţelor Sebastian Vlădescu a menţinut taxa pentru primă înmatriculare, deşi fusese avertizat în legătură cu poziţia Comisiei Europene. De asemena, el critica introducerea taxei pe viciu şi acuza “lipsa de voinţă” a partenerilor de guvernare ai PD în ceea ce priveşte Agenţia Naţionala de Integritate.

Petru-Constantin Luhan

Anul trecut, Petru Luhan a candidat pentru postul de administrator public al judeţului Suceava şi l-a obţinut. Presa locală a speculat intens cu privire la motivele care l-ar împinge pe un tânăr să renunţe la un salariu de mii de euro ca manager financiar la Petrom pentru un post în administraţia publică. S-a descoperit, ulterior, că Petru Luhan este una dintre cele mai bine plătite persoane din administraţia publică suceveană. Tânărul în vârstă de 31 de ani ar ridica lunar peste 100 de milioane de lei vechi, net. “Bugetul ca o pradă” este o productie care nu mai mira insa pe nimeni in Romania. Susţinut puternic de eminenţa cenuşie a politicii PDL-iste din Suceava, Gheorghe Flutur, Luhan şi-a obţinut o poziţie eligibilă pe lista partidului pentru europarlamentare şi nu mai aşteaptă acum decât scrutinul din 7 aprilie care îl va trimite, aproape sigur, la Bruxelles.

Rareş Niculescu-protagonistul unei încăierări într-un bar clujean

După instalarea noul guvern la Palatul Victoria, Emil Boc ar fi vrut să îl numească pe Rareş Niculescu purtător de cuvânt al Executivului, asta pentru că cei mai lucraseră împreună şi la primăria din Cluj. Însă, la scurt timp după ce s-a scris în presă despre această numire, Niculescu a fost implicat într-un scandal într-un local din centrul Clujului. El şi cei doi prieteni care l-au însoţit au fost amendaţi cu câte 200 de lei, „pentru că au provocat scandalul şi au proferat expresii jignitoare la adresa celor din bar“.

Martorii incidentului au povestit pentru EVZ că Niculescu şi prietenii lui au sosit la local băuţi şi s-au arătat deranjaţi de faptul că nu au mai găsit locuri libere la niciuna dintre mese. De unde a rezultat şi încăierarea. Motiv pentru care Emil Boc a renunţat la a-l mai numi pe purtătorul de scandal într-o funcţie guvernamentală. Astfel, Rareş Niculescu a rămas în continuare deputat la Parlamentul European.

Fiica securistului de la Bruxelles -Oana-Elena Antonescu

Elena Băsescu nu a fost singura odraslă promovată pentru Parlamentul European. Pe un loc semieligibil, respectiv pe 10, se află o Oana-Elena Antonescu, nimeni alta decât fiica lui Marin Antonescu, ex-consul la Bruxelles şi posesor de certificat de poliţie politică de la CNSAS.

Anonimă pe plan politic, dar cu un CV impresionant, Oana Antonescu îi datorează ascensiunea în partid tatălui şi relaţiei acestuia cu preşedintele Traian Băsescu.

Mezina preşedintelui

Cea mai controversată prezenţă în PE rămâne cea a mezinei preşedintelui Traian Băsescu, Elena Băsescu. România reuşeşte astfel să îşi exporte cu brio unul dintre obiceiurile dâmboviţene, în contradicţie cu valorile şi mentalităţile europene-politica, această minunată afacere de familie. Cârcotaşii care nu reuşesc să identifice „calităţile” ce o recomandă pe EBA pentru PE ar putea fi puşi la zid acum, în condiţiile în care românii au legitimat prin votul lor candidatura fiicei preşedintelui. E drept, doar 3-4 la sută din cei 27% de români care au găsit motivaţia necesară pentru a merge până la secţia de votare.

Europarlamentarul PDL Cristian Preda a prezentat într-o conferinţă de presă această scrisoare, arătând că cei 11 eurodeputaţi PDL solicită liderilor grupului socialist, Hannes Swoboda, şi grupului ALDE, Guy Verhofstadt, să intre în dialog cu autorităţile de la Bucureşti pentru ca „democraţia din România să nu fie pusă în pericol”.

Preda a precizat că scrisoarea relatează situaţia legată de Inspectoratul de Stat în Construcţii şi procesul lui Adrian Năstase, precum şi faptul că actualul ministru al Justiţiei, Titus Corlăţean, s-a exprimat public în luna martie pentru arestarea procurorilor anticorupţie într-un alt dosar penal în care Adrian Năstase a fost condamnat în primă instanţă la trei ani de închisoare cu suspendare.

Preda a mai spus că Titus Corlăţean a pus sub semnul întrebării angajamentele României faţă de UE, declarând că Mecanismul de Cooperare şi Verificare trebuie modificat, iar secretarul general adjunct al Guvernului, Dan Mihalache, a cerut ca ANI şi DNA să fie modificate „în sensul amputării de atribuţii”.

În scrisoare se mai precizează că Victor Ponta a arătat o agresivitate fără precedent faţă de decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Avocatului Poporului şi a susţinut modificarea Legii electorale cu numai şase luni înainte de alegerile parlamentare programate în noiembrie 2012.

„Nu în ultimul rând dorim să vă atragem atenţia asupra presiunilor pe care noul guvern Victor Ponta a început să le facă asupra presei imediat după instalarea acestuia. Ziarişti inconfortabili pentru PSD şi PNL au fost suspendaţi, iar emisiunile lor nu şi-au mai găsit locul în grila de programe”, se mai arată în scrisoarea celor 11 eurodeputaţi PDL, menţionându-se că astfel de decizii riscă să readucă România în situaţia din perioada guvernului Năstase, 2001-2004, când libertatea presei era un motiv de îngrijorare.

Preda a mai spus că se aşteaptă ca cei doi lideri ai grupurilor din Parlamentul European să deschidă o poartă de dialog.

MINISTRUL ANDREI MARGA SOLICITA GRABIREA SUSPENDARII MALEFICULUI TRAIAN BASESCU!

29 mai

Ministrul de Externe Andrei Marga este de parere ca președintele liberal Crin Antonescu ar trebui să meargă la Cotroceni cât mai repede. In acelasi context, Marga a clarificat şi problema reprezentantului politicii externe.

“Cu cât îl vedem mai repede pe Crin Antonescu președinte, cu atât este mai bine pentru România”, a spus Marga.

Pentru a clarifica problema reprezentantului politicii externe, Andrei Marga, a subliniat că există trei actori ai politicii externe: Parlamentul, Guvernul și președintele.

“Guvernul realizează politica internă şi externă pe baza unui program aprobat de Parlament, preşedintele, conform Constituţiei, reprezintă România, numeşte ambasadori şi semnează tratatele internaţionale. Cu prim-ministrul Ponta suntem continuu în contact şi colaborare şi avem aceeaşi abordare. Este abordarea constituţional corectă, pe care liderii USL o împărtăşesc din capul locului”, a declarat Andrei Marga.

Ministrul de Externe apreciază că la întâlnirile de la Bruxelles ar fi indicat sa participe premierul.

“La consiliile europene soluţia ar fi să meargă premierul, fiindcă acolo se abordează probleme care sunt în fapt de politică internă: echilibru bugetar, locuri de muncă etc. În orice caz, premierul nu poate lipsi“, a mai declarat Andrei Marga.

FOSTII MINISTRI,BLAGA,VIDEANU,BOGDAN OLTEANU SI MARKO BELA AUDIATI MARTI IN DOSARUL PRIVATIZARILOR LA ICCJ!

29 mai

Vasile Blaga, Bogdan Olteanu, Marko Bela şi Adriean Videanu, foşti miniştri în guvernul Tăriceanu, au venit, marţi, la ICCJ pentru a da declaraţii, în calitate de martori, referitoare la discuţiile care au avut loc într-o şedinţă de Guvern din 2005 privind privatizările unor companii româneşti.

Cei patru politicieni vor fi audiaţi de instanţa supremă, în şedinţă secretă, în dosarul privatizărilor strategice, în care foştii miniştri ai Economiei şi Comunicaţiilor Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane

La termenul din 11 mai, instanţa care judecă dosarul privatizărilor strategice a hotărât emiterea unei adrese prin care a solicitat Secretariatului General al Guvernului (SGG) fie să desecretizeze stenogramele acelei şedinţe, fie să-şi dea acordul pentru audierea celor patru foşti miniştri.

Secretariatul General al Guvernului a încuviinţat, în 14 mai, audierea lui Vasile Blaga, Bogdan Olteanu, Marko Bela, Adriean Videanu şi Ionuţ Popescu în dosarul privatizărilor strategice, menţionând, în răspunsul la adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), ca şedinţa respectivă să fie una secretă, din cauza caracterului nepublic al şedinţei de guvern din 2005 despre care foştii miniştri vor trebui să vorbească.

Instanţa supremă a dispus totodată citarea pentru audiere în acest dosar şi a fostului premier Călin Popescu Tăriceanu.

În 30 martie 2009, foştii miniştri ai Economiei şi Comunicaţiilor Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane, în dosarul privatizărilor strategice, fiind acuzaţi de aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj.

În sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de opt la sută din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46 la sută din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

DAN SOVA II CERE LUI MONICA GHERGHESCU-MACOVEI SA-SI PUBLICE MAPA PROFESIONALA DE PROCUROR CEAUSIST!

29 mai

Senatorul PSD Dan Şova i-a solicitat, luni, europarlamentarului PDL Monica Macovei să-şi facă publică mapa profesională, pentru ca publicul să cunoască rezultatele activităţii sale de procuror de dinainte de 1989 şi motivul pentru care a părăsit Parchetul.

Şova a spus că în 1999, când a candidat din partea României la funcţia de comisiar pentru drepturile omului la Consiliul Europei, Macovei a pus România într-o postură delicată pentru că nu şi-a trecut în CV activitatea de dinainte de 1992.

Potrivit lui Şova, oficialii de la Consiliul European au întrebat ce a făcut Monica Macovei până în 1992, în condiţiile în care a absolvit în 1982. El a menţionat că cei zece ani de activitate ai Monicăi Macovei nu apar nici pe site-ul Parlamentului European. „Nu facem acuze directe. Vrem să ştim activitatea sa în Parchet, de ce şi cum a părăsit Parchetul”, a spus Şova.

El a spus că, dacă Macovei nu îşi va face publică mapa profesională, atunci se poate trage concluzia că are ceva de ascuns. El a acuzat-o pe Macovei de faptul că a blocat, ca ministru, trecerea bugetului instanţelor de la MJ la CSM şi a refuzat intrarea în vigoare a Codului Penal finalizat în 2004, din care cauză România are azi patru coduri penale, unul în vigoare şi trei noi, în Monitorul Oficial. „Monica Macovei îşi doreşte menţinerea Codului Penal al lui Ceauşescu, pentru că e singurul pe care îl înţelege”, a spus Şova.

Vicepreşedintele PDL Monica Macovei a cerut, vineri, demisia premierului Victor Ponta pe motiv că acesta a creat „o schemă cu premeditare pentru a scăpa USL-iştii de răspundere penală, începând cu Adrian Năstase”, ea arătând că demiterea şefului ISC este „insuficientă”.

„Mesajul şi acţiunea lui Ponta este: «USL-işti furaţi, că nu veţi mai fi pedepsiţi, Ponta are grijă de voi!»”, a precizat Monica Macovei într-o conferinţă de presă. Ea a spus că, după evenimentele din ultimele săptămâni şi mai ales din ultimele zile, Victor Ponta „poate face un singur serviciu României – să demisioneze”.

Monica Macovei şi-a dat demisia, în anul 1997, din funcţia de procuror, după ce procurorul general al României de atunci, Nicolae Cochinescu, a solicitat un control al activităţii acesteia. Controlul a avut loc la sfârşitul anului 1996, când Macovei era procuror în cadrul Parchetului General (actualul Parchetul al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică – Serviciul pentru drepturile omului şi criminologie.

În ianuarie 1997, Parchetul General a declanşat acţiunea disciplinară faţă de Monica Macovei, constatându-se o serie de abateri la Legea 92/1992 privind organizarea judiciară. La 23 iulie1997, Macovei a fost eliberată din funcţie la cerere, începand cu data de 1 iunie.

Cererea de demisie a fost formulată în 26 mai 1997 cu următoarea motivare: „Demisionez datorită incompatibilităţii dintre modul în care eu şi dumneavoastra (Nicolae Cochinescu-n.r.) percepem justiţia şi rolul parchetului într-o societate democratică. M-am referit in extenso la acesta incompatibilitate în notele pe care vi le-am înaintat în intervalul noiembrie 1996-martie 1997, precum şi în cererile prin care v-am solicitat să demisionaţi, care au fost adresate prin intermediul mass-media. Constat însă că sunteti încă la conducerea instituţiei şi demisionez eu”.

Şeful direct al Monicăi Macovei, procurorul Adrian Vlad, a constatat ca procuroarea avea nesoluţionate 5 lucrări din anul 1993, 54 din 1994, 46 din 1995 şi 93 din anul 1996.

Activitatea acesteia a fost analizată de către Secţia de inspecţie a Parchetului General, inspectorul notând ca a fost dezamăgit de atitudinea procurorului Macovei. „Domna procuror Macovei Monica Luiza întârzie în mod sistematic rezolvarea lucrărilor cu intervale foarte mari de timp, în mod nejustificat; dovedeşte lipsa de oganizare în desfăşurarea activităţii de procuror, în ţinerea evidenţelor lucrărilor; insubordonare în relaţiile cu şefii ierarhici; întârzie la program în mod sistematic şi lipseste nemotivat”, nota inspectorul.

Controlul a relevat că lucrările nesoluţionate de Macovei aveau o vechime între 60 şi 1.030 de zile. În raportul de control, inspectorul dă de înţeles că activitatea procurorului Macovei a fost superficială. „Doamna procuror obişnuieşte să închidă lucrări ocolind controlul şefilor şi nedând soluţia, pentru documentare a se vedea xerocopii de pe lucrări de acest gen. De menţionat că sub acest aspect a fost atenţionată şi de către şeful de serviciu. De asemenea, s-a mai remarcat că doamna procuror, în relaţiile cu şeful de serviciu, foloseşte biletele în locul convorbirilor directe. Din conţinutul unui astfel de bilet mai deducem şi atitudinea sa superficială în legătură cu modul operativ de soluţionare a plângerilor venite de la cetăţeni, precum şi modul în care înţelege să se poarte în relaţiile cu colegii de serviciu”, arăta inspectorul Mihai Cârstea.

În replică, Macovei afirma: „Raportul întocmit de procurorul inspector Cârstea s-a inscris în practica abuzivă a cercetării disciplinare a procurorilor care nu erau iubiţi de procurorii generali. Acel raport a fost întocmit pe fondul unui conflict pe care l-am avut cu procurorul general de atunci, Nicolae Cochinescu, care mi-a interzis o deplasare la Parlamentul European, la Bruxelles, unde fusesem invitată pentru o dezbatere, conflict în urma căruia mi-am dat demisia”.

Mapa profesională a Monicai Macovei – fost procuror în Parchetul General până în anul 1997 şi fost ministru al Justiţiei între decembrie 2004-aprilie 2007 – cuprinde perioada studenţiei, referiri la modul cum a părăsit Ministerul Public, dar şi evidenţa deplasărilor externe. Conform unei caracterizări, aflată la mapa profesională, înaintată de Facultatea de Drept din Bucureşti se menţionează ca Monica Gherghescu (după căsătorie Macovei-n.r.) a absolvit în anul 1982, cu media 10, menţionându-se că este membru de partid (PCR-n.r.) şi ca a participat în fiecare an la toate acţiunile cultural-educative din facultate. „Tovarăşa Gherghescu Monica a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în anul 1982, cu media 10 (la examenul de diplomă-n.r.)”, se consemnează în mapă.

În 1984, procurorul-şef Gheorghe Diaconescu îi recomanda Monicăi Gherghescu să aprofundeze studiul practicii judiciare şi a literaturii de specialitate şi să-şi organizeze judicios timpul de muncă, în vederea soluţionării cu operativitate a dosarelor ce-i sunt repartizate. O nota a Direcţiei a V-a a Procuraturii Generale din 18 aprilie 1984 arăta că la învăţământul politic şi profesional Macovei „se prezintă întotdeauna cu materialele indicate, studiate şi conspectate şi participă activ la dezbaterile organizate în cadrul unităţii”. În 13 aprilie 1984, stagiara Monica Gherghescu angajată la Procuratura locală Giurgiu a cerut să fie detaşată, până la terminarea stagiului, la o unitate de procuratură din municipiul Bucureşti pentru motive de sănătate.

Aşa a ajuns Macovei la Procuratura sectorului 1. Într-o fişă de apreciere a Procuraturii sectorului 1, din anul 1988, se arată că: „Un rol important l-a avut (Macovei, n.r.) în acţiunile privind persoanele a căror activitate nocivă a fost pusă în discuţie de organele de Miliţie. Cele 114 deplasări la sediul organelor de Miliţie şi cele 18 verificări ale arestului”.

DEPUTATUL TUDOR CHIUARIU DESPE MONICA MACOVEI:”UN GURIST SI MANELIST AL ANTICORUPTIEI!”

29 mai

Deputatul PNL Tudor Chiuariu, fost ministrul al Justiţiei, a acuzat-o, luni, pe europarlamentarul PDL Monica Macovei de faptul că ar fi propus, în 2005, ca ministru, unificarea DNA cu DIICOT, deşi, public, a criticat acest lucru, liberalul catalogând-o drept „gurist şi manelist al anticorupţiei”.

„Am observat, în ultima vreme, o campanie virulentă, agresivă din partea Monicăi Macovei (ministru al Justiţiei din decembrie 2004, până în februarie 2007-n.r.). Mie personal îmi aduce aminte de copilărie, pentru că atunci am citit prima oară fabula cu lupul moralist. E vorba de un fost procuror comunist deghizat în blăniţă de apărător al drepturilor omului, mai nou într-o blană zburlită, fioroasă, de luptător anticorupţie. Nu se sperie nimeni pentru că nu e un luptător adevărat, e vorba de un luptător cu gura, un fel de gurist, un manelist al anticorupţiei”, a spus Chiuariu.

Liberalul – care a preluat funcţia de ministru al Justiţiei, după ce Monica Macovei a fost demisă în urma unei moţiuni de cenzură din 13 februarie 2007 – a prezentat o serie de documente despre care a spus că le-a găsit în birou, după plecarea lui Macovei, şi care au conturat un proiect al acesteia, elaborat în 2005, când era ministru al Justiţiei, de unificare a DNA cu DIICOT într-o structură care ar fi urmat să se numească Direcţia Naţională de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate (DNCCCO).

Tudor Chiuariu a spus că Monica Macovei a practicat şi practică ceea ce le reproşează celorlalţi, morala acesteia fiind întemeiată pe neadevăruri.

„Eu şi domnul Tăriceanu am fost obiectul campaniei persistente de calomniere din partea Monicăi Macovei, că am fi vrut să unim DNA şi DIICOT. Acuzaţia era neadevărată, cum s-a dovedit. Dar cine credeţi că moşise un proiect de unificare a DNA, PNA (Parchetul Naţional Anticorupţie-n.r.) pe vremea aceea, şi DIICOT? Onor doamna Macovei, şi avem dovada”, a spus Chiuariu, care a pus la dispoziţia jurnaliştilor documente privind înfiinţarea, structura şi atribuţiile DNCCCO.

În octombrie 2007 (după şase luni de la preluarea funcţiei de ministru de către Tudor Chiuariu-n.r.), liderul Partidului Iniţiativa Naţională (PIN), Cozmin Guşă, susţinea ca Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu intenţionează să comaseze DNA, DGA şi DIICOT intr-o singură direcţie, informaţie negată ulterior de guvernanţi.

Potrivit unei telegrame atribuite Wikileaks şi publicată de presa centrală în martie 2011, Monica Macovei le-a spus diplomaţilor SUA că se întâlnise cu fostul ministru PSD al Justiţiei, Cristian Diaconescu ,la 27 iunie 2007. Ea a spus că Diaconescu (fost coleg de facultate cu Macovei-n.r.) confirmase că vicepreşedintele PSD şi strategul politic Viorel Hrebenciuc împreună cu liberalii plănuiseră distrugerea DNA în timpul suspendării de o lună a preşedintelui Traian Băsescu. Macovei a mai spus că liberalii plănuiau înlocuirea conducerii DNA prin comasarea acesteia cu DIICOT – o agenţie în care Macovei nu are încredere.

Luni, succesorul lui Macovei, Chiuariu a declarat şi a pus la dispoziţia presei acte pe care le-a găsit când a preluat portofoliul Justiţiei şi care se referă la comasarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

SHAYA -IN YOUR EYES!

29 mai

ALEXUNDER BASE -PRIVACY!

29 mai

ALEX GAUDINO -WATCH OUT!

29 mai

ARMAND VAN HELDEN -MY,MY,MY!

29 mai

IDA CORR vs. FEEDE LE GRAND – LET ME THINK ABOUT IT!

29 mai

MRU VREA SA-SI FACA O ASOCIATIE DE „UNGURENI”INITIATIVA CIVICA DE CENTRU-DREAPTA!

29 mai

Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu a declarat, luni, la B1 Tv, că se gândeşte să constituie o asociaţie, care s-ar putea numi Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta, el opinând totodată că este nevoie de o regrupare a dreptei în jurul câtorva principii pe care le poate exprima şi o platformă comună.

Este clar că e nevoie de a retrezi interesul celor care fac parte din electoratul de centru-dreapta pentru o nouă investiţie de încredere, în toamnă, în aşa fel încât să iasă din tăcere, din rezervă şi să meargă spre vot”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu.

El a apreciat totodată că este nevoie de o regrupare a dreptei în jurul câtorva principii pe care le poate exprima şi o platformă comună.

„Vom vedea dacă acest lucru este posibil. Deocamdată, eu pornesc o iniţiativă. Gândul meu este ca la un moment dat să pot oferi celor care sunt interesaţi de coagularea dreptei, indiferent de formula partinică, într-un bloc de dreapta, care să poată sparge aparentul eşec în care se află astăzi această jumătate de spectru electoral, o iniţiativă în care să se regăsească şi cei care nu au până acum expresie”, a explicat Ungureanu.

Întrebat ce înseamnă această inţiativă, Mihai Răzvan Ungureanu a răspuns: „Un ONG, evident. Vorbim despre o organizaţie non-guvernamentală, o asociaţie, care s-ar putea să se numească Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta. Şi care nu are cum să fie partid”.

Potrivit lui Ungureanu, această asociaţie ar urma să colaboreze cu tot ce înseamnă forţă politică validată, partinică, în centru-dreapta, „iar PDL este cea mai importantă dintre ele”.

%d blogeri au apreciat: