Arhiva | 9:37 am

PREMIERUL ROMANIEI,VICTOR PONTA GAFA DE ZILE MARI SAU BLAT CU BASESCU?!

5 aug.

Ponta, blat cu Băsescu sau gafă de zile mari?

Finalul unui comunicat de presă al guvernului, emis vineri seara, poate arunca în aer voturile a aproape 8,5 milioane de români şi îl va duce cu siguranţă pe Traian Băsescu înapoi la Palatul Cotroceni.

Un comunicat mai mult decât dubios

În comunicatul de presă al guvernului, după ce se precizează clar, „Cetăţenii români care au domiciliul în străinătate au în continuare drept de vot, doar ca nu pot fi trecuţi pe listele electorale permanente din România”, urmează un pasaj
care aruncă referendumul, în sensul că acesta va fi invalidat fără probleme de CCR. „Din punctul de vedere al Guvernului României, în conformitate cu legea, toţi cetăţenii români au drept de vot şi trebuie incluşi în calculele privind cvorumul, alături de cei din listele electorale permanente, Curtea Constituţională fiind cea care va decide cu privire la acest lucru”.

Se ştie, conform legislaţiei electorale în vigoare, cetăţenii români cu drept de vot, dar cu reşedinţa sau cu domiciliul în străinătate, precum şi întreg personalul diplomatic, aflat la post în străinătate, militarii aflaţi în misiune în teatrele de operaţii din afara graniţelor, fac parte din categoria alegătorilor care nu pot fi trecuţi pe listele electorale permanente. (Conform legislaţiei electorale în vigoare, la alegerile parlamentare, prezidenţiale, europarlamentare sau referendumuri, cei mai sus subliniaţi votează pe liste speciale sau liste suplimentare – n.a.) Tot conform legislaţiei în vigoare, pe listele electorale permanente se regăsesc doar cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul în România. De ce vrea guvernul a se reciti – „punctul de vedere al guvernului” – să aducă în cvorumul de participare pe alegătorii neprevăzuţi în lege şi, mai ales, de ce propune ca judecătorii CCR să se pronunţe pe articole de lege clare, fără echivoc şi constituţionale este total de neînţeles.

De ce ţipă Băsescu şi PDL să nu se umble la listele electorale

De numărul de alegători aflaţi pe listele electorale permanente depinde, în proporţie covârşitoare, rezultatul unui referendum. Pentru simplul motiv că pragul de participare de 50% + 1 se referă la numărul de alegători aflaţi pe listele electorale permanente. Ori, după cum se ştie, pe listele electorale permanente se află încă – din diverse motive – foarte mulţi români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate (cazul generalului Pacepa este mai mult decât edificator), personal diplomatic, militari, decedaţi în străinătate. Dacă se respectă legislaţia în vigoare şi se scot (alături de decedaţii „interni”, interzişii etc) de pe listele electorale cei enumeraţi mai sus, atunci, aproape sigur, vom avea numărul real de alegători pe listele electorale permanente, care ar fi în jur de 16,5 – 16,8 milioane de cetăţeni cu drept de vot şi astfel, referendumul va fi validat.

Aceste este şi motivul pentru care Traian Băsescu şi PDL au avut vineri şi sâmbătă ieşiri violente la adresa intenţiei guvernului de a reverifica şi actualiza listele electorale permanente.

Ce înseamnă practic însă ultimul pasaj din comunicat? În primul rând că guvernul Ponta nu mai agrează o legislaţie normală şi corectă; În al doilea rând, că va duce la invalidarea referendumului; Şi, în concluzie, că face jocurile lui Traian Băsescu. Sau, este vorba de o gafă imensă?

Istoricul legislaţiei privind listele electorale permanente

Prin OUG nr.97/2008, guvernul Tăriceanu II modifică (printre altele) art.26 al legii electorale în vigoare şi stabileşte că pe listele electorale permanente sunt trecuţi doar cetăţenii cu drept de vot de pe teritoriul naţional. (modificarea a fost necesară pentru a înlătura haosul existent pe listele electorale şi, în special, pentru justificarea înfiinţării posturilor de parlamentari
pentru diaspora).
OUG 97/2008 este aprobată de Parlament, pe 29 septembrie 2009 (reţineţi data) cu cvasiunanimitate – un singur vot contra, un deputat PSD. Deci nu a existat nicio obiecţie din partea PDL pentru noua reglementare adusă listelor electorale permanente. Pe 30 septembrie 2009, guvernul Boc (cu miniştri PSD demisionari) emite OUG nr.103, care modifică alin.2 al art.5 din legea referendumului. Formula din legea originală – Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale – devine după ordonanţa lui Emil Boc – Referendumul este valabil dacă la acesta
participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
O adăugare a unui singur cuvânt, dar de o importanţă colosală. (Prin „liste electorale” se înţelegea: liste electorale permanente, liste speciale, liste suplimentare, deci un cvorum de participare mult mai ridicat – n.a.). De ce a modificat Emil Boc legea referendumului nu este greu de înţeles. Pentru simplul motiv de a genera un prag de participare mai lejer pentru
referendumurile convocate de Traian Băsescu în 22 noiembrie 2009. Acum, modificarea lui Boc se poate întoarce împotriva lui Traian Băsescu.

Blat sau gafă?

Ţinând cont de toate elementele prezentate, se impune următoarea întrebare: este vorba de un blat cu Traian Băsescu, sau de o imensă prostie.

A anunţa, printr-un comunicat de presă – postat pe site-ul guvernului – că intenţionezi să introduci în cvorum şi românii cu reşedinţă/domiciliu în străinătate, nu înseamnă altceva decât „creşterea cvorumului”. Adică exact ce vrea şi Traian Băsescu. Pentru că dacă în cvorumului de participare vor intra şi românii cu reşedinţa/domiciliul în străinătate, atunci, vom avea legal
în jur de 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Adică exact ce susţine şi Traian Băsescu.

Nu excludem însă şi varianta – involuntară – a prostiei. Imense. Nu ar fi pentru prima oară când la cel mai înalt nivel, de la Palatul Victoria se spun unele lucruri pe fugă, fără a fi gândite, după care se revine cu retractări.

TRAIAN BASESCU TURBATU’A DAT O NOUA REPREZENTATIE DIN CURTICICA LUI!

5 aug.

Traian Băsescu a dat sâmbătă o nouă reprezentaţie din curtea sediului lui de campanie, în încercarea disperată de a se întoarce la Cotroceni, deşi românii nu-l mai vor.

Băsescu a transmis autorităţilor cum vrea el să fie actualizeze listele electorale pline cu morţi. A început prin a citi comunicatul CCR care solicită lista actualizată cu electori, comunicat pe care îl cunoaşte toată lumea, dar care, a spus el, nu a fost înţeles bine de Guvern.

Preşedintele suspendat şi neales a început apoi să spună ce persoane ar trebui scoase de pe listă, persoane despre care, în mare parte, a vorbit şi reprezentanţii Guvernului.

„Domnii Ponta şi Rus trebuie să ia listele electorale permanente şi să verifice dacă din ele au fost radiaţi cei ce au decedat până la 29 iulie 2012, dacă au fost introduşi cei ce au împlinit 18 ani, dacă au fost radiaţi cei care au renunţat la cetăţenia română. Trebuie să vadă dacă sunt înscrişi în liste cei ce au dobândit cetăţenia, dacă sunt radiaţi cei care au fost condamnaţi cu suspendarea drepturilor electorale, dacă cei ce au fost condamnaţi cu interzicerea drepturilor şi şi-au ispăşit pedeapsa au fost reînscrişi. Trebuie să ia legătura cu spitalele de specialitate, Ministerul Sănătăţii are datele, cu privire la evoluţia numerică a celor a căror stare de sănătate nu le permite exercitarea dreptului electoral”, a spus Băsescu la sediul său de campanie.

Traian Băsescu a adăugat că guvernanţii nu trebuie „să alerge pe coclauri, nu trebuie să-l pună pe nea Vasile să-i întrebe pe vecini, nu trebuie să bată la uşi”.

„Eu le trântesc uşa în nas când vin. Trebuie să meargă la instituţiile care le furnizează datele cu cei care au dreptul să se afle pe aceste liste şi cei care nu au dreptul. Orice altă abordare înseamnă mistificare, fals, abuz”, a ameninţat Băsescu.

În fapt, preşedintele respins de o majoritate covârşitoare de români pare cel mai deranjat de varianta legală de a-i scoate din listele electorale permanente pe românii stabiliţi în străinătate.

La ce visează Băsescu

„Paradoxul este că va fi un număr de electori mai mare. Datorită celor care au împlinit 18 ani, sunt mai mulţi decât cei care au decedat în acest interval. Bun, deci surprizele vor fi mari dacă actualizarea se face corect. Eu mizez pe o creştere a numărului de electori, cetăţeni români cu drept de vot, indiferent unde s-ar afla ei, cu cel puţin 300.000”, a afirmat Băsescu.

Atac la Curtea Constituţională

Băsescu nu a uitat sâmbătă – în intervenţia lui cu nimeni, de la sediul de campanie – nici de Curtea Constituţională, căreia i-a mai făcut un reproş.

„Aş vrea să am un comentariu şi despre adresa pe care CCR a transmis-o guvernului. Practic să ceri actualizarea până la 29 iulie este împotriva legii. Actualizarea trebuia făcută conform legii până la maximum cinci zile de la data stabilirii datei referendumului. Asta înseamnă că, dacă pe data de 6 iulie s-a stabilit data referendumului ca fiind 29 iulie, listele electorale trebuie să cuprindă situaţia de la 11 iulie”, a spus Traian Băsescu. Băsescu ar fi vrut ca tot cinci zile să aibă guvernul la dispoziţie şi pentru actualizarea listelor, şi nu până la sfârşitul lunii.

„Termenul dat de lege este cinci zile. Asta înseamnă că, în mod normal, preluând informaţiile de la instituţii, Guvernul poate actualiza listele în exact cinci zile de la data solicitării. Pentru că acesta este termenul stabilit de lege, cinci zile. Mă rog, au şansa să o facă până pe 31 (august n.r.)”, a susţinut Traian Băsescu.

Tot în reprezentaţia de sâmbătă, Băsescu a plâns şi de mila românilor, încercând aceeaşi diversiune securistică: Europa ne-ar putea tăia fondurile dacă el nu se întoarce la Cotroceni. „Românii vor rămâne fără bani de subvenţie la agricultură, fără bani europeni pentru autostrăzi, fără bani pentru mediu, fără bani pentru pregătire profesională, pentru reconversie profesională şi vor rămâne izolaţi”, a încercat să manipuleze preşedintele suspendat.

Şi a mai transmis ceva milioanelor de români care au mers la urne: Votul lor de la referendum nu contează pentru el şi a şi explicat, halucinant, de ce.

„Legitimitatea este dată de alegerile prezidenţiale şi de Constituţie, care consfinţeşte pentru preşedinte un mandat de cinci ani, în momentul în care câştigă alegerile. Iar dacă una din strategiile preşedintelui suspendat a fost să nu-şi cheme electoratul la vot, cu atât mai puţin se poate invoca legitimitatea. Eu cred că suntem într-un moment decisiv, în care ne mai putem trezi pentru a ne spăla ruşinea şi pentru a încerca să diminuăm impactul loviturii de stat, neconfirmată de români”, a transmis Băsescu din curtea lui.

PRESEDINTELE IN EXERCITIU AL ROMANIEI,CRIN ANTONESCU A DECLARAT SAMBATA SEARA LA EMISIUNEA SANDREI STOICESCU: MINISTRUL JUSTITIEI POATE PROPUNE NOUL PROCUROR GENERAL ,NU VOI OBSTRUCTIONA ACEASTA NUMIRE!

5 aug.

Preşedintele interimar Crin Antonescu a declarat, sâmbătă, că ministrul Justiţiei poate face o propunere pentru noul procuror general, având în vedere că „scadenţa” vine la mijlocul lunii septembrie, el arătând că nu va obstrucţiona această numire.

„În ce-l priveşte pe procurorul general, şi pe şeful DNA despre care s-a făcut vorbire expresis verbis în comunicate internaţionale, încă o dată aş vrea să precizez(…): procurorul general e numit la propunerea ministrului Justiţiei cu acordul cu eveluarea CSM şi apoi, la capătul acestui circuit, numit sau nu de către preşedinte. Deci nu preşedintele iniţiază un asemenea proces, nu preşedintele găseşte persoane, ca să spun aşa, preşedintele are ultimul cuvânt, doar aşa, cum are şi la promulgarea legilor, aici putând să respingă propunerea respectivă”, a spus Antonescu, la Antena3.

Preşedintele interimar a spus că ministrul Justiţiei poate să se orienteze asupra unei personalităţi din lumea Justiţiei pe care să o propună ca procuror general, având în vedere că „scadenţa” este în luna septembrie şi să facă această propunere, el dând asigurări că nu va obstrucţiona această numire.

„Eu cred că, atunci când vin scadenţele – cum la DNA a venit, stăm din amânare în amânare, amânâre legală – şi cum va veni undeva spre mijlocul lunii septembrie şi la Parchetul General, eu cred că ministrul Justiţiei poate foarte bine să se orienteze asupra unei personalităţi din lumea Justiţiei – că e vorba de un procuror, dar nu e neapărat nevoie, poate să fie un judecător, poate să fie un magistrat cu o carieră solidă în spate care să fie, ca să spun aşa, de notorietate independent, fără vreo legătură clară cunoscută cu vreun partid politic – şi să-l propună mai departe”, a mai spus Antonescu.

Întrebat dacă ar fi dispus să analizeze propunerea minsitrului Justiţiei şi „să-i dea drumul”, dacă acesat iniţiază procedura acum, Antonescu a răspuns: „Categoric da. Sigur că da. Eu am spus că nu schimb eu pe cineva. Dacă acest proces porneşte de la ministerul Justiţiei, evident că nu-l voi obstrucţiona eu”.

%d blogeri au apreciat: