Arhiva | 10:21 pm

EXPLOZIV.CEL DE AL TREILEA JUDECATOR CCR CARE CONTESTA ERATA LUI ZEGREAN&BASESCU CARE VOR SA INGROAPE ROMANIA!

9 aug.

Curtea Constitutionala se va intruni in sedinta extraordinara saptamana viitoare, luni sau marti. Sedinta a fost solicitata de judecatorii Acsinte Gaspar si Tudorel Toader, nemultumiti de o erata a CCR publicata in Monitorul Oficial.

Erata publicata pe 7 august ar fi inchis discutia legata de cine intra si cine iese de pe listele electorale.

Documentul arata ca pe liste trebuie sa ramana toti cetatenii romani cu drept de vot. Judecatorul CCR Acsinte Gaspar a declarat joi ca el nu a fost consultat privind erata si a cerut convocarea plenului Curtii. Gaspar este al treilea judecator CCR care se arata nemultumit de erata, dupa Ion Predescu si Tudorel Toader.

Intre timp, cabinetul Ponta a dispus actualizarea listelor electorale, desi la inceputul saptamanii CCR a precizat ca acest demers nu este necesar.

Acsinte Gaspar a declarat ca si el i-a solicitat presedintelui Curtii o sedinta extraordinara in care sa se lamuresca unele aspecte precum erata publicata la inceputul saptamanii. Judecatorul CCR a mentionat ca nu a fost stabilita data exacta la care plenul Curtii se va reuni, dar ca o sedinta ar putea avea loc saptamana viitoare, luni sau marti. Iata precizarile facute de Acsinte Gaspar:

„Am solicitat si eu domnului presedinte Augustin Zegrean convocarea unei sedinte de urgenta ieri dupa-amiaza. Am spus ca este bine ca cei noua judecatori sa se reuneasca pentru a clarifia unele lucruri. Dansul a spus ca va face toate demersurile pe langa ceilalti colegi pentru a vedea in ce masura pot fi convocati. Trebuie sa tinem cont ca este perioada de vacante, unii sunt plecati din tara, altii sunt in tara. Daca nu reusim sa ne reunim toti cei noua judecatori, nu are niciun rost. A ramas ca ne vom reuni la inceputul saptamanii viitoare, luni sau marti, dar sub rezerva ca toti colegii sa fie disponibili sa participe la sedinta”, ne-a declarat judecatorul CCR, Acsinte Gaspar.

„Am aflat de erata de la TV. Nu am fost consultat”

Acsinte Gaspar este cel de al treilea judecator care spune ca nu a luat la cunostinta de erata CCR. Judecatorii Tudorel Toader si Ion Predescu au declarat ca nu au fost informati de erata publicata in Monitorul Oficial pe data de 7 august. Acsinte Gaspar a precizat ca nu a mai intalnit o asemenea erata, dar ca nu se poate pronunta pe fond asupra documentului. Citeste mai jos precizarile facute de Acsinte Gasparl:

„Eu am aflat despre acesta erata de la televizor. Nu-i mai putin adevarat ca l-am contactat pe domnul judecator Minea si l-am intrebat despre ce erata este vorba. Dansul mi-a spus ca era vorba de o referire la o data, la 1 sau 2 august, care se repeta. Mi-a spus si ca s-a mai introdus ceva. Altceva nu stiu, am luat la cunostinta de la televiziune de continut. Nu am participat si nu am fost consultati in legatura cu acesta erata, de fapt, rectificare, ca este impropriu spus erata.

In cadrul actelor normative vorbim de rectificare. Eu, de cand sunt judecator, nu am intalnit in jurisprudenta Curtii asemenea erate. Au fost erate pe probleme de erori pur materiale, eroarea materiala insemnand un cuvant, trimitere la un alt articol de lege, chestiuni de genul acesta, dar nu ceva ce afectaza fondul problemei. Nu as vrea sa ma pronunt acum daca este sau nu vorba de o eroare materiala pana ce nu vad textul care s-a vrut sa fie in cuprinsul acelei hotarari. Trebuie sa imi dau seama in structura acelei hotarari cu celelate argumente care sunt consecintele”, a declarat Acsinte Gaspar.

Intrebat de procedura prin care CCR poate emite erate, rectificari, indreptari ale unor erori materiale, judecatorul Axinte Gaspar a declarat ca nu doreste sa faca alte precizari deoarece „intram in chestiuni pur tehnice”. Judecatorul a mai declarat ca nu doreste sa isi depaseasca statutul de judecator CCR. „Noi solutiile le pronuntam si ele sunt publicate in Monitorul Oficial.”

De ce este decisiva erata CCR

CCR a emis pe 6 august o erata prin care modifica un pragraf din continutul hotararii din 3 august. Paragraful care modifica datele bataliei pentru validare/invalidarea referendumului este urmatorul: „In speta, insa, sunt aplicabile dispozitiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea presedintelui si ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul”.

Paragraful lipsa spune ca listele permanente sunt cele folosite la alegerile prezidentiale, adica cele care cuprind toti cetatenii cu drept de vot, ceea ce inseamna ca cetatenii romani plecati in strainatate nu mai pot fi scosi de pe liste. Prin acesta precizare practic se inchide disputa pe actualizarea listelor electorele si se inchide si posibilitatea USL de a reduce numarul de alegatori de pe liste in asa fel incat sa reduca cvorumul necesar pentru validarea referendumului.

Practic, spun articolele de lege mentionate in paragraful de la CCR, listele electorale permanente ii cuprind pe toti romanii cu varsta de peste 18 ani, care au drept de vot.

Paragraful respectiv a fost agreat ca parte din decizia finala a celor 9 judecatori CCR de vineri, in care motiveaza de ce au respins cele cinci contestatii ale USL si ale unui ONG privind organizarea referendumului. Pentru a putea insa trimite noua precizare privind paragraful catre Guvern si Monitorul Oficial, a fost nevoie de obtinerea unui consimtamant al cvorumului CCR. Erata a fost publicata in Monitorul Oficial pe 7 august, adica in ziua in care premierul Victor Ponta a anuntat ca nu mai face mini-recensamantul.

Erata contestata initial de judecatorul Ion Predescu

Marti, 7 august, judecatorul CCR Ion Predescu declara ca erata ar fi trebuit aprobata in prezenta tuturor celor 9 judecatori, pentru ca altfel nu este legala.

Judecatorul Ion Predescu a declarat ca decizia privind emiterea unei erate ar fi trebuit luata in plenul CCR, cu toti cei 9 judecatori de fata, si ca daca cei de la Monitorul Oficial au nelamuriri, trebuie sa trimita o cerere pentru lamurire catre Curtea Constitutionala.

„Trebuie sa astepte raspunsul competent al plenului Curtii. Daca s-a luat decizia doar cu cinci prezenti nu este legal, o decizie se ia in cvorum minim cu sase prezenti. Daca a survenit o problema urgenta, Curtea Constitutionala poate fi convocata mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar dupa respectarea cu rigoare a legii. Daca au dubii, pot astepta plenul Curtii, nu ce a trimis judecatorul de serviciu”, a precizat judecatorul Ion Predescu.

Miercuri, 8 august, Judecatorul CCR Tudorel Toader declara public, la doua posturi de televiziune, ca nici el nu este de acord fata de modul in care a fost emisa erata si spune ca a cerut presedintelui Curtii sa convoace o sedinta de urgenta.

HOTARAREA BEC IL TRIMITE ACASA PE TRAIAN BASESCU.ACESTA A FOST DEMIS!

9 aug.

Preşedintele suspendat Traian Băsescu a declarat că listele electorale se calculează conform legii pentru alegerea preşedintelui. Afirmaţiile lui Băsescu sunt contrazise de hotărârea BEC privind organizarea referendumului, emisă în data de 28 iulie. BEC hotărăşte că listele de la referendum se organizează conform listelor folosite la alegerile parlamentare. În acest caz, de pe liste, trebuie excluşi cei din diaspora. Fără românii din străinătate cvorumul la referendum ar fi îndeplinit, relatează dcnews.ro.

“Biroul Electoral Central hotărăşte: În cazul referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României sunt aplicabile prevederile Titlul I al legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pentru modificarea şi completarea legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, în măsura în care legea nr. 3/2000 nu dispune altfel”, se precizează în decizia Biroului Electoral Central.

Astfel, BEC, învestit legal cu competenţa de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii 3/2000, a constatat că, întrucât legea referendumului 3/2000 face trimitere, atunci când vorbeşte despre liste electorale, la legi privind alegerea Camerei şi Senatului din 1992 şi 2004, acte normative modificate şi ulterior abrogate, singura lege în vigoare care se aplică la referendumul de demitere a preşedintelui este legea nr. 35/2008, cea care reglementează alegerea parlamentarilor prin vot uninominal.

Totodată, BEC atrage atenţia că legea privind alegerea parlamentarilor (oricare este în vigoare) este cea care are caracter “complementar” (care completează un act juridic – n.r.) în interpretarea dispoziţiilor legii referendumului, şi nu altă lege.
Lege 35/2008 are următoarele definiţii despre listele electorale:

-Art. 2 pct 21: listă electorală – listă ce cuprinde toţi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare

-Art. 25 – Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.

-Art. 26 – (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi şi, după caz, blocuri.

SOCIETATEA CIVILA RECLAMA PARCHETUL LA CSM:PROCURORII”INTRA CU BOCANCII IN PROCESUL ELECTORAL!”

9 aug.

Procurorii “intră cu bocancii în procesul electoral”, susţine istoricul Zoe Petre, care a anunţat că va sesiza aceste nereguli ale Pachetului la Consiliul Superior al Magistraturii.

In opinia istoricului, Parchetul a creat senzaţia că acţionează la ordinele directe ale unei persoane private.

“Nu s-a întâmplat niciodată în istoria Europei ca Parchetul să intervină la modul ăsta în procesul electoral”, a declarat Zoe Petre adăugând: “Voi încerca să mobilizez cât mai mulţi colegi din societatea civilă pentru a sesiza Parchetul la CSM. Reprezentanţii societăţii civile din CSM trebuie să lămurească acest caz”.

Aceasta a contorizat o serie de ameninţări venite din partea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, materializate ulterior prin anchete ale Parchetului.

“Şi numai prin faptul că au fost ridicate listele electorale de la BEC, ridică semne de întrebare. Semnalul este că toţi putem fi anchetaţi pentru că am îndrăznit să mergem la vot. Nici nu mai vorbim chestorul Manoloiu sau de doamnele acelea, manechinele lui Mazăre”, a precizat istoricul.

“Este îngrijorător modul în care Parchetul intră cu bocancii în procesul electoral. Senzaţia în acest moment este că Parchetul s-a transfomat într-o instituţie care ascultă ordinele venite din piaţa Galaţi. Nu se poate ca o persoană privată să dea ordine unei instituţii. Nici dacă mai era preşdinte nu avea niciun drept să facă asta”, a conchis Zoe Petre.

HANNES SWOBODA LIDERUL S&D DIN PARLAMENTUL EUROPEAN ACUZA PPE CA NU REACTIONEAZA IFATA DE ABUZULUI FATA DE DEMOCRATIE SI STATUL DE DREPT IN CAZUL LUI TRAIAN BASESCU!

9 aug.

Liderul grupului social-democrat din Parlamentul European, Hannes Swoboda, a făcut, joi, un apel către administraţia de la Bucureşti, dar şi faţă de liderii europeni, pentru a lua o poziţie clară faţă de apărarea democraţiei şi a statului de drept, acuzând PPE că nu reacţionează în cazul lui Traian Băsescu.

“În numele grupului S&D vreau să clarific încă o dată faptul că nu vom accepta presiuni asupra autorităţilor judiciare, indiferent de forma de care acestea se produc şi din partea cui provin. Este politica grupului nostru politic aceea de a apăra democraţia, statul de drept şi independenţa sistemului juridiciar în toate ţările membre. Mi-aş dori ca toate grupurile politice şi reprezentanţii acestora să acţioneze în acelaşi mod“, a declarat Swoboda.

El a ţinut să sublinieze, în acest context, “faptul că grupul PPE face apeluri doar la Guvernul român, nu şi la adresa preşedintelui Băsescu şi a apropiaţilor acestuia“.
Swoboda acuză PPE că NU REACŢIONEAZĂ şi faţă de Băsescu blank “Presiunile politice asupra autorităţilor judiciare din partea oricui ar veni nu sunt deloc acceptabile”, a mai precizat Swoboda.

LA SINTEZA ZILEI MIHAI GADEA A DAT PUBLICITATII :CINE A SEMNAT ERATA CCR SI DE CE A FOST PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL!

9 aug.

Mihai Gâdea a prezentat în ediţia de miercuri seara a emisiunii Sinteza Zilei o adresă pe care Antena 3 a trimis-o astăzi către Guvernul României prin care a vrut să clarifice următoarele lucruri:

Presa vorbeşte despre faptul că această erată este semnată de locţiitorul lui Augustin Zegrean, judecătorul Mircea Ştefan Minea, coleg de facultate cu domnul Emil Boc.

Domnul Minea este judecătorul ce semnează în locul domnului Zegrean.

Însă un alt judecător al Curţii Constituţionale, Ion Predescu, a declarat astăzi următoarele:

Răspunsul pe care Antena 3 l-a primit din partea Guvernului a fost următorul:

JUDECATORUL CONSTITUTIONAL TUDOREL TOADER,A DECLARA MIERCURI SEARA CA I-A SOLICITAT PRESEDINTELUI CCR AUGUSTIN ZEGREAN CONVOCAREA PLENULUI.PEMTRU LAMURIREA ERATELOR SI SCRISORII CATRE COMISIA DE LA VENETIA!

9 aug.

Judecătorul constituţional Tudorel Toader a declarat că miercuri seara a avut o discuţie cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-a solicitat convocarea Plenului, pentru a lămuri toate aspectele, având în vedere şi faptul că nu a ştiut de sesizarea Comisiei de la Veneţia.

Judecătorul Toader a explicat faptul că el a părăsit Bucureştiul, vineri, 3 august, în jurul orei 13.30, iar după „acea dată şi oră” nu ştie ce s-a întâmplat, fiind plecat în concediu „undeva în Vrancea”, însă ceea ce s-a dat publicat pe site-ul Curţii Constituţionale reprezintă „voinţa şi sensul deciziei luate”, în data de 2 august cu privire la cauza referendumului.

Tudorel Toader consideră că „într-o perioadă tulbure, cu probleme controversate”, probabil, dintr-o „regretabilă eroare” s-a vehiculat numele său ca fiind implicat în modificările survenite deciziei Curţii Constituţionale dată în 2 august. „O mică diversiune, probabil”, a adăugat judecătorul Toader.

Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul constituţional a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. „Am aflat ca orice cititor”, a arătat judecătorul.

Judecătorul Tudorel Toader a susţinut că l-a sunat pe judecătorul Ştefan Minea, care asigură permanenţa la conducerea Curţii, întrebându-l despre erată.

Tudorel Toader a precizat că nu a fost „întrebat, consultat despre eroarea materială” sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia.

„Am convingerea că lucrurile se vor clarifica. Am avut în această seară o convorbire cu domnul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-am solicitat convocarea Plenului Curţii, pentru lămurirea situaţiilor, fiind mai mulţi judecători care susţin acest demers”, a afirmat Tudorel Toader.

Întrebat dacă ceea ce s-a publicat pe site-ul Curţii Constituţionale reprezintă opinia sa, judecătorul Toader a spus că este voinţa şi sensul deciziei luate de Plenul Curţii, iar ce s-a petrecut ulterior – cine a redactat, semnat, comunicat – nu are nicio legătură.

În 2 august, într-un comunicat de presă postat pe site-ul Curţii Constituţionale, Curtea anunţa că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date „contradictorii” privind listele electorale permanente şi că a cerut Guvernului ca până la 31 august să să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului, pentru data de 12 septembrie 2012”, precizează Curtea în comunicatul de presă de la finalul dezbaterilor de joi.

Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012.

„Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflat pe listele electorale permanente de către autorităţile publice, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat refendumul din 29 iulie 2012”, se mai arată în comunicat.

Curtea Constituţională (CC) a revenit, luni, cu o adresă către Guvern în care preciza că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie.

„Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare”, se arată într-un comunicat de presă de luni.

În anexa ataşată comunicatului se arată că preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, „având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului” din 3 august, precizează că plenul CC „a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu”.

Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuţiilor Curţii Constituţionale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

Astfel, s-ar fi cerut Guvernului „actualizarea listelor” de alegători şi „nu listele electorale permanente actualizate”, precizează sursele citate.

Curtea Constituţională a anunţat că s-a decis, vineri, preschimbarea termenului stabilit pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 12 septembrie în 31 august, în vederea asigurării soluţionării cu celeritate a cauzei.

JAPONIA ESTE DEMNA.NAGASAKI COMEMOREAZA TRAGEDIA NUCLEARA DE ACUM 67 DE ANI!

9 aug.

Nagasaki comemorează tragedia nucleară de acum 67 de ani.

Autorităţile nipone au pledat pentru independenţă faţă de energia nucleară, joi, la ceremoniile organizate cu ocazia împlinirii a 67 de ani de la atacul atomic american asupra oraşului Nagasaki, transmit agenţiile de presă internaţionale, citate de Agerpres.

Cei aproximativ 5.900 de participanţi la solemnitatea de la Nagasaki au păstrat un moment de reculegere în amintirea victimelor tragediei nucleare, apoi s-a dat citire mesajului adresat de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

În alocuţiunea sa, primarul metropolei nipone Tomihisa Taue a lansat un apel la eliberarea Japoniei de „temerile sale nucleare”. El le-a cerut autorităţilor centrale să întreprindă măsuri concrete privind politica energetică a ţării pentru crearea unei „societăţi care să nu se mai teamă de radioactivitate”.

Tomihisa Taue a omagiat cele 74.000 de victime ale atacului nuclear american de la 9 august 1945 asupra Nagasaki, asociind în alocuţiunea sa persoanele care au avut de suferit în urma dezastrului produs în martie anul trecut la centrala atomoelectrică Fukushima.

Ceremonia s-a desfăşurat în apropierea locului în care a căzut bomba americană „Fat Man”. Bombardarea oraşului Nagasaki, produsă la trei zile după un atac similar asupra metropolei nipone Hiroshima /sud-vest/ soldat cu 14.000 de morţi, a accelerat capitularea ţării la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pentru prima dată, la o asemenea ceremonie a participat şi un membru al familiei preşedintelui american Harry Truman, care a decis primele atacuri nucleare asupra Japoniei.

Clifton Truman Daniel /55 ani/, nepot al fostului preşedinte american, s-a întâlnit la Tokyo cu supravieţuitori ai acestor bombardamente.

Premierul nipon Yoshihiko Noda, a cerut la rândul său abolirea armelor atomice şi intensificarea eforturilor la nivel mondial astfel încât asemenea tragedii să nu se mai producă.

%d blogeri au apreciat asta: