Destinul României depinde, acum, efectiv, de atitudinea judecătorului Curţii Constituţionale Puskás Valentin-Zoltán.

Trei judecători ai CCR au denunţat malversaţiunea cu celebra de acum „erată” la Decizia din 2 august. Este vorba de Acsinte Gaspar, Tudorel Toader şi Ion Predescu. Gaspar şi Predescu au fost promovaţi în funcţii de PSD, iar Toader de PNL. Precizarea este necesară, întrucât judecătorii sunt promovaţi pe linie politică, iar acţiunile, deciziile lor au, prin urmare, o puternică încărcătură politică.
Ceilalţi şase judecători au păstrat tăcerea asupra subiectului. În aceste condiţii, tensiunea creşte la cote enorme, înaintea zilei de marţi, când se va limpezi, sperăm, misterul „eratei”, în urma şedinţei extraordinare a Plenului Curţii, cerută de Gaspar, Toader şi Predescu.
Există doar două variante: 1. Ceilalţi şase judecători pot spune, la unison, că au ţinut o şedinţă nepublică fără Gaspar, Toader şi Predescu, în cadrul căreia au răsturnat rezultatul şedinţei publice din 2 august, cea la care au participat toţi cei nouă judecători, implicit Gaspar, Toader şi Predescu. 2. Se va admite că nu a existat o şedinţă în şase şi că, prin urmare, judecătorul de serviciu, Mircea Ştefan Minea, a acţionat ilegal – fie de capul său, fie la solicitarea preşedintelui Curţii, Augustin Zegrean.
Prima variantă ar fi, evident, favorabilă preşedintelui suspendat, iar a doua ar fi, tot evident, defavorabilă. Ambele variante sunt, însă, extrem de proaste pentru Curtea Constituţională.
Prima variantă ar repune lucrurile într-un simulacru de legalitate, ridicând însă, întrebări foarte serioase asupra bunelor intenţii ale judecătorilor implicaţi.Organizarea unei şedinţe cu fentarea trio-ului Gaspar, Toader, Predescu, ar dovedi că cei care au planificat şi executat aşa ceva nu au acţionat din dorinţa de a respecta Constituţia, ci pentru a proteja interesele preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, printr-o decizie luată „între prieteni”, fără „martori” incomozi. Este logic să presupunem că decizia din 2 august a fost impusă, în primul rând, de Gaspar, Toader şi Predescu, care aveau de partea lor argumentele legale: era imposibil să se invalideze referendumul, fără încălcarea legii referendumului şi a unor decizii anterioare ale Curţii.Răsturnarea acestei decizii cu „erata” s-a făcut prin invocarea unui argument legal ce nu are aplicabilitate în speţă – legea pentru alegerea preşedintelui României, care prevedecă listele electorale permenente îi includ pe românii cu domiciliul în străinătate, prevedere contradictorie cu cea din legea referendumului. Dacă ar fi fost prezenţi la prezumtiva şedinţă de modificare a deciziei din 2 august, este foarte probabil ca Gaspar, Toader şi Predescu să fi combătut energic argumentul respectiv şi, astfel, să pericliteze adoptarea „eratei”. În cazul în care, într-adevăr, a existat o şedinţă nepublică şi cei trei judecători au fost ocoliţi, ei vor fi îndreptăţiţi, marţi, să solicite reanalizarea deciziei. De aici încolo, orice va fi posibil, implicit o nouă „erată” la „erată”, prin care să se revină la decizia din 2 august.
În cea de-a doua variantă, este de aşteptat ca situaţia să se complice şi mai mult.Demonstrarea faptului că judecătorul de serviciu a acţionat ilegal va implica necesitatea sancţionării sale (şi, eventual, chiar a preşedintelui Curţii). Adică, se va cere (şi, probabil, se va şi obţine) demisia acestuia (acestora), urmată de declanşarea procedurilor penale. Ceea ce ar putea însemna, implicit, amânarea deciziei din 31 august, până la desemnarea înlocuitorilor, cu tot tărăboiul politic afarent.
Aşadar, marţi, 14 august este o zi crucială pentru Curtea Constituţională şi pentru România, în ansamblul ei. Iar ce se va întâmpla, atunci, depinde, repet, de atitudinea judecătorului Puskás. În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi cinci colegi ai domniei sale, probabilitatea unei defectări din partea acestora o consider nulă – cel puţin înaintea primei runde de vot pe chestiunea validării sau invalidării referendumului. Augustin Zegrean şi Petre Lăzăroriu sunt judecători numiţi de Traian Băsescu. Mircea Ştefan Minea şi Iulia Antonella Motoc sunt foşti membri PDL, numiţi judecători anul trecut, de Camera Deputaţilor, respectiv Senatul României. Aspazia Cojocaru este între judecătorii mai vechi, numită în 2004, de Camera Deputaţilor. Promovată de PSD, a devenit, iată, un vajnic susţinător al preşedintelui suspendat, fiind singurul judecător care s-a şi antepronunţat în privinţa referendumului, arătând că, dacă ar fi fost exclusiv după domnia sa, l-ar fi invalidat chiar pe data de 2 august. Schimbarea de orientare politică a doamnei Aspazia Cojocaru poate fi legată de verdictul pe care l-a primit în anul 2007, din partea CNSAS, de colaborare cu Securitatea. Judecătoarea a recunoscut că a dat note informative Securităţii, dar a negat colaborarea, a contestat decizia CNSAS şi Consiliul i-a dat dreptate…
Şi-acum, despre domnul judecător Puskás. De profesie avocat, a fost senator UDMR între anii 1996 – 2007. În 2007 a fost numit judecător CCR, renunţând la funcţia de senator. Votul său a fost deciziv în iunie 2010, când legea de diminuare a pensiilor a fost declarată neconstituţională. La vremea respectivă, a fost ameninţat de Valentin Zegrean cu sancţiuni, pentru că şi-a permis să devoaleze presei cum a votat (în treacăt fie spus, nu l-am auzit pe domnul Zegrean la fel de supărat pe doamna Aspazia Cojocaru, acum, când dânsa s-a antepronunţat, nici măcar nu a vorbit, ca domnul Puskás, DUPĂ votul decisiv). La fel se poate presupune că a votat -ca să fie în consonanţă cu decizia din 2010- domnul judecător Puskás la începutul acestui an, când a fost declarată neconstituţională impozitarea suplimentară a pensiilor. În fine, în presă a apărut informaţia că şi măsura suspendării preşedintelui Traian Băsescu a trecut la limită, cu votul favorabil al aceluiaşi judecător.
Din păcate, muştruluiala primită de la Zegrean şi-a făcut efectul, fiindcă domnul judecător Puskás refuză orice declaraţie pe subiectul „referendum” şi, în general, evită contactul cu presa.
Sunt, totuşi, premize care ne îndreptăţesc să nădăjduim într-un vot corect atât pe data de 14 august, cât şi ulterior – pe 31 august sau când se va decide validarea/invalidarea referendumului. Chiar dacă judecătorii ce par determinaţi să respecte litera legii ar rămâne în minoritate şi în eventualitatea alăturării lui Puskás, nu trebuie uitat că e nevoie de votul a şase din cei nouă magistraţi, pentru a se lua o decizie validă.
Cei nouă judecători CCR:
Augustin Zegrean (preşedinte CCR), numit de Traian Băsescu, în 2007
Aspazia Cojocaru, numită de Camera deputaţilor (PSD), în 2004
Petre Lăzăroriu, numit de Traian Băsescu, în 2010
Mircea Ştefan Minea, numit de Camera Deputaţilor (PDL), în 2010
Iulia Antoanella Motoc, numită de Senat (PDL), în 2010
Acsinte Gaspar, numit de Camera Deputaţilor (PSD), în 2004
Ion Predescu, numit de Senat (PSD), în 2004
Tudorel Toader, numit de Camera Deputaţilor (propunere PNL), în 2007
Puskas Valentin-Zoltan, numit de Senat (UDMR), în 2007
sursa.jurnalul.ro
Share this: Politica,Istorie,Economie,Muzica,Investigatii,Partide,Conspiratii mondiale,Educatie,Invatamant,Sport,Cultura,Social-media
Dacă ți-a plăcut:
Apreciază Încarc...
Etichete:DEPINDE ACUM, DESTINUL ROMANIEI, EFECTIV DE ATITUDINEA JUDECATORULUI CCR PUSKAS!
Comentarii recente