Arhiva | 11:01 am

CANCELARUL GERMAN ANGELA MERKEL STASI SI INCEPUTUL SFARSITULUI CELUI DE AL PATRULEA REICH-GERMANIA INTRA IN FALIMENT!

20 aug.

Întoarcerea din vacanţă se anunţă dificilă pentru cancelarul german Angela Merkel, care trebuie să continue lupta împotriva crizei din zona euro pe fondul atacurilor din ce în ce mai acide în Germania, unde vor avea loc alegeri legislative în septembrie 2013.

„Criza datoriilor va domina agenda sa”, a declarat Oskar Niedermayer, politolog din cadrul Universităţii Libere din Berlin. Săptămâna aceasta va fi va fi marcată de o serie de întrevederi diplomatice pentru Angela Merkel.

Ea se va întâlni joi cu preşedintele francez François Hollande la Berlin, după care, în ziua următoare, va avea o reuniune cu premierul grec Antonis Samaras, pentru discuţii pe tema echilibrului bugetar.

Merkel rămâne pentru moment inflexibilă faţă de cererile venite din partea Greciei, apreciind că nu se va putea lua o decizie înainte ca troika formată din Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană să încheie în septembrie rezultatele evaluării reformelor din Grecia.

În următoarele săptămâni, cancelarul german se va întâlni cu alţi doi lideri europeni ai unor ţări aflate în dificultate financiară: premierul italian Mario Monti, la Berlin, la sfârşitul lunii august, precum şi cu premierul spaniol, Mariano Rajoy, pe 6 septembrie la Madrid.

Pe data de 12 septembrie, Curtea Constituţională din Karlsruhe va trebui să ia o decizie mult aşteptată în ceea ce priveşte mai multe plângeri care vizează blocarea ratificării de către preşedintele german a noului fond de ajutor european, MES. Aceasta este o decizie crucială pentru planul anticriză al zonei euro – care a primit deja sprijinul Parlamentului german la sfârşitul lunii iunie – pentru că nu va putea fi pus în aplicare fără principalul său contribuitor.

Gestionarea crizei de către Angela Merkel este complicată de întârzierile impuse de către parlamentari, ei fiind foarte atenţi ca măsurile de urgenţă pentru salvarea zonei euro să respecte legile germane. Ea este obligată să implice îndeaproape Palamentul şi suportă constant atacurile membrilor eurosceptici din coaliţia sa de conservatori (CDU/CSU) şi liberali (FDP).

Criticată în străinătate pentru că apără cu stricteţe crescută interesele germane, ea este sub presiune germană pentru a nu le abandona.

„SPD a aprobat tot timpul, cu excepţia câtorva deputaţi, în Parlament – de zece ori în doi ani – planurile de salvare a zonei euro prezentate de Guvernul Angelei Merkel”, a declarat Niedermayer, referindu-se la sprijinul constant primit din partea opoziţiei social-democrate, SPD.

Perspectiva alegerilor legislative din septembrie 2013 ar putea constrânge social-democraţii să se îndepărteze de Guvern. Pentru moment, SPD caută un candidat pentru poziţia de cancelar al Germaniei, profilându-se trei posibile nume: Peer Steinbruck (Finanţe), Frank-Walter Steinmeier (Afaceri Externe) şi Sigmar Gabriel (liderul SPD).

Angela Merkel rămâne populară în rândul cetăţenilor germani pentru modul de gestionare a crizei, acesta putând fi principalul său atuu la alegerile din 2013.

„Chiar şi după ultimul summit european de la sfârşitul lunii iunie, atunci când ea a făcut mai multe concesii ţărilor din sudul Europei, germanii continuă în marea lor majoritate să fie de acord cu acţiunile ei”, a declarat politologul Gerd Langguth.

Potrivit unui sondaj dat publicităţii vineri, conservatorii ar primi 36 la sută dintre voturi, faţă de 29 la sută pentru SPD.

FINANCIAL TIMES PE BANI GREI CONTINUA DEZINFORMAREA PRIVIND SITUATIA POLITICA DIN ROMANIA:NU MENTIONEAZA INCERCAREA DE LOVITURA DE STAT A LUI BASESCU CU AJUTORUL PROCURORILOR IMPOTRIVA A 8,5 MILIOANE DE ROMANI CARE L-AU DEMIS!

20 aug.

UE ar trebui să ia măsuri pentru a împiedica multiplicarea practicilor antidemocratice în ţări ca România, Ungaria sau Serbia, susţine cotidianul Financial Times într-un editorial intitulat „Provocarea pentru Europa” şi publicat în ediţia electronică de duminică.

În România se fac încercări de limitare a puterilor Curţii Constituţionale.

În Ungaria, Guvernul îşi sporeşte controlul asupra presei, tribunalelor şi activităţilor culturale.

Iar în Serbia un nou Guvern îşi impune autoritatea asupra unei bănci centrale altădată independente.

Fiecare dintre aceste acţiuni provoacă îngrijorare, iar luate împreună sugerează că degradarea progresului democratic ar putea cuprinde zona de sud-est a Uniunii Europene, afirmă Financial Times.

Bruxelles-ul trebuie să facă mai mult pentru a evita multiplicarea practicilor antidemocratice în aceste ţări.

Statele membre UE trebuie să fie pregătite să folosească sancţiunile disponibile cum ar fi suspendarea dreptului de vot al unei ţări, mai degrabă decât să considere aceasta drept o opţiune „nucleară” cu care doar să ameninţe nu să o şi aplice. Alte instrumente ar putea, de asemenea, să fie luate în considerare, afirmă cotidianul britanic.

Supravegherea modului în care se respectă principiile democratice ar putea fi introdusă pentru toate ţările membre, cu sancţiuni corespunzătoare în caz de nereguli.

Toate ţările care au aderat la UE trebuie să respecte criteriile de la Copenhaga. Acestea presupun ca ele să menţină guvernarea democratică şi drepturile omului, să adere la o economie de piaţă şi să accepte obligaţiile UE, adaugă Financial Times.

Această cerinţă nu se suspendă la aderare, iar Europa trebuie să afirme acest lucru foarte clar, conchide cotidianul britanic.

LIDERII UE=URSS REVENITI DIN VACANTA SUNT GATA SA SALVEZE GRECIA SI SA AJUTE SPANIA SI ITALIA!

20 aug.

Liderii europeni sunt pregătiţi pentru o săptămână de discuţii intensive privind criza datoriilor de stat, cu numeroase vizite oficiale şi întâlniri între şefii de guvern din zona euro, care, reveniţi din vacanţa de vară, vor încerca încă o dată să-şi aplaneze divergenţele.

Premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, preşedinte al Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro, va merge miercuri la Atena pentru a discuta, cu premierul Antonis Samaras, solicitarea guvernului elen privind prelungirea cu doi ani a termenelor din programul de consolidare fiscală convenit de Grecia cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Bloomberg.

Samaras se va întâlni vineri, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, apoi sâmbătă la Paris cu preşedintele Francois Hollande. Hollande şi Merkel vor avea o întrevedere joi, în capitala germană.

Liderii europeni trebuie să ajungă la un acord privind noile măsuri care se impun pentru a evita ieşirea Greciei din zona euro şi pentru a reduce costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei.

Spania a cerut în weekend ca BCE să se angajeze la achiziţii nelimitate de obligaţiuni guvernamentale de pe piaţa secundară. Merkel a sugerat săptămâna trecută că Germania va susţine planul prezentat la începutul lunii august de preşedintele BCE, Mario Draghi, atât timp cât măsurile prezentate de acesta vor fi însoţie de condiţii stricte asumate de Roma şi Madrid.

Propunerea lui Draghi presupune ca BCE să cumpere obligaţiuni guvernamentale italiene şi spaniole de pe piaţa secundară, pentru a coborî randamentele de referinţă şi a genera lichiditate, în timp ce Mecanismul European de Stabilitate ar achiziţiona titluri direct de la trezoreriile celor două ţări, la solicitarea guvernelor, în condiţii stricte.

Criza datoriilor de stat nu trebuie să devină „o groapă fără fund” pentru Germania, chiar dacă cea mai mare economie europeană ar avea de plătit cel mai ridicat preţ în cazul dezbinării zonei euro, a declarat sâmbătă la Berlin ministrul german al Finanţelor Wolfgang Schaeuble. Oficialul a exclus încheierea unui al treilea acord de finanţare externă pentru Grecia, precizând că „există anumite limite”.

Grecia are în derulare un acord de finanţare externă de 130 miliarde euro, încheiat la începutul acestui an în prelungirea programului de 110 miliarde euro derulat din 2010.

Premierul spaniol Mariano Rajoy a reiterat săptămâna trecută că va lua în calcul solicitarea unui ajutor extern. Guvernul de la Madrid a obţinut în această vară o linie de finanţare de 100 miliarde euro de la UE, fonduri destinate recapitalizării băncilor aflate în dificultate.

Premierul italian Mario Monti a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că dobânzile ridicate ale datoriilor Italiei rezultă în principal din considerente externe, din îngrijorarea investitorilor privind viitorul monedei euro.

Executivul de la Roma a avut în vedere „o scădere mai rapidă a randamentelor”, care nu s-a materializat „din mai multe motive care nu au neapărat legătură cu Italia, ci cu încrederea tot mai scăzută într-o continuitate fără probleme a euro”, a afirmat Monti la Rimini.

Creditorii internaţionali ai Greciei vor decide în septembrie dacă finanţarea externă a statului elen mai poate continua. Oficialii UE, FMI şi BCE vor reveni la Atena la începutul lunii viitoare pentru a evalua progresele reuşite de guvern. Principala precondiţie ataşată următoarei tranşe din ajutorul pentru Grecia este adoptarea unor noi măsuri de austeritate pentru anii 2013 şi 2014, cu un efect de cel puţin 11,5 miliarde euro asupra deficitului bugetar.

Revista germană Der Spiegel a scris, citând un raport preliminar al misiunii UE-FMI-BCE în Grecia, că guvernul ar putea fi nevoit să „taie” până la 14 miliarde euro în următorii doi ani pentru a-şi atinge ţintele fiscale, din cauza întârzierii programului de privatizări şi veniturilor sub estimări colectate de stat pe fondul recesiunii severe. PIB-ul Greciei s-a contractat cu 20% în ultimii patru ani.

FONDATORUL WIKILEAKS JULIAN ASSANGE A APARUT DUMINICA LA BALCONUL AMBASADEI ECUADORULUI SI LE-A MULTUMIT CELOR CARE L-AU AJUTAT CERAND USA SA INCETEZE „VANATOAREA DE VRAJITOARE!”

20 aug.

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a apărut pentru prima dată public, duminică, la balconul ambasadei Ecuadorului din Londra, mulţumindu-le celor care l-au ajutat, în special acestei ţări, şi cerându-le Statelor Unite să înceteze „vânătoarea de vrăjitoare” împotriva reţelei sale, relatează AFP.

Assange s-a exprimat chiar deasupra capetelor poliţiştilor britanici care vor să îl aresteze, de la balconul ambasadei, considerat teritoriu diplomatic. El a vorbit aproximativ zece minute, după care a intrat în ambasadă fără să fie deranjat.

Fondatorul WikiLeaks i-a cerut preşedintelui american Barack Obama să facă „ce trebuie să facă” şi Statelor Unite să „înceteze vânătoarea de vrăjitoare împotriva WikiLeaks”.

Assange le-a mulţumit îndelung susţinătorilor WikiLeaks, „martorilor” care au supravegheat situaţia sa, şi în special Ecuadorului, o ţară care s-a „ridicat pentru dreptate”.

El a enumerat, de asemenea, toată lista ţărilor din America Centrală sau de Sud, care şi-au exprimat susţinerea faţă de Ecuador în acest caz, „Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, El Salvador, Honduras, Mexic, Nicaragua, Peru, Venezuela şi toate celelalte”.

Sute de persoane, militanţi şi trecători au venit să îl asculte. Assange a apărut foarte elegant, cu o cămaşă albastră şi cravată cu motive roşu închis, proaspăt tuns şi bărbierit, dar şi bronzat.

KE$HA – TAKE IT OFF!

20 aug.

FERGIE -FERGALICIOUS!

20 aug.

FERGIE -BIG GIRLS DON’T CRY!

20 aug.

%d blogeri au apreciat asta: