Arhiva | 10:09 am

MELANIE FIONA – GIVE IT TO ME RIGHT!

20 aug.

TRAIAN BASESCU SI CONSOARTA SA MARIA AU PARTICIPAT LA SLUJBA DE POMENIRE A EROILOR DIN PRIMUL RAZBOI MONDIAL DE LA MANASTIREA PRISLOP!

20 aug.

Preşedintele suspendat Traian Băsescu şi soţia sa Maria au participat, duminică, la slujba de pomenire a eroilor din Primul Război Mondial, săvârşită de obştea Mănăstiri Sfânta Treime- Prislop ( Munţii Pietrosul Rodnei).

Pe dealul din apropierea lăcaşului de cult sunt îngropaţi militari români, germani, austrieci şi maghiari care au murit în luptele din Primul Război Mondial duse în Munţii Pietrosul Rodnei.

În slujba de pomenire a eroilor, stareţul Mănăstirii Prislop, Andrei a spus că „fiecare creştin are nevoie de rugăciune şi iertare” indiferent de cauza pentru care şi-a jertfit viaţa.

Atât preşedintele suspendat Traian Băsescu, cât şi soţia sa, au fost vizibil impresionaţi de ceremonialul parastasului făcut în memoria soldaţilor.

În cuvântul rostit, preşedintele suspendat a apreciat disponibilitatea maramureşenilor în a-şi cinsti eroii chiar dacă aparţin unor timpuri istorice tulburi şi frământate, dar şi respectul acestora pentru păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor moştenite.

La ceremonia religioasă a participat şi Prinţul Paul de România şi soţia sa, Lia.

Primul parastas în memoria martirilor din război a avut loc în vara anului 2009, când preşedintele a participat prima dată la slujba de pomenire a militarilor români şi străini care au murit în război.

TRIBUNALUL BUCURESTI VA DECIDE AZI IN DOSARUL ROMPETROL DACA DINU PATRICIU VA FACE INCHISOARE!

20 aug.

Instanţa urmează să se pronunţe azi în dosarul Rompetrol. Tribunalul Bucureşti a amânat, joi, pentru 20 august decizia în dosarul Rompetrol, în care sunt acuzate 12 persoane, între care şi Dinu Patriciu.

La ultimul termen de judecată, procurorii au cerut judecătorilor Tribunalului Bucureşti condamnarea lui Dinu Patriciu şi a lui Alexandru Bucşă la pedeapsa maximă pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi în dosarul Rompetrol, respectiv 20 de ani de închisoare.

În cazul celorlalte persoane acuzate în acest dosar, procurorul a cerut instanţei orientarea către minimum pedepsei, cu executare, ceea ce ar însemna zece ani de închisoare.

În septembrie 2006, omul de afaceri a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru delapidare, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. El este învinuit şi de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Alături de el, în acest caz mai sunt inculpaţi Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ştefan Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache.

Potrivit Parchetului, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale lui Patriciu, precum şi cele de care sunt acuzaţi Grama şi Bucşă) şi manipularea pieţei de capital.

„SCRISOAREA A -III-A ADRESATA UNUI MARINAR ESUAT”.INTELECTUALII CER IN CONTINUARE DEMISIA LUI BASESCU!

20 aug.

„Scrisoarea a lll-a adresată unui marinar eşuat”
Intelectuali cer în continuare demisia lui Traian Băsescu.

„Domnule Traian Băsescu, ceea ce aţi suportat în ultimii opt ani de zile, pe merit, anume ruşinea a două suspendări constituţionale, ar fi făcut de ocară, pentru trei generaţii, numele oricărui alt politician de aiurea, aflat în această extremă ipostază. Dar, v-aţi născut în România obrazului gros şi a neruşinării, aici unde onoarea şi demnitatea au, din păcate, o mare doză de relativitate. Şi totuşi, chiar şi aici, lipsa însuşirilor de mai sus, mai ales la un politician, începe să devină supărătoare şi condamnabilă.

Încercaţi din răsputeri, cu dinţii, cu diversiunea atât de dragă unui fost colaborator al sistemului securist, cu exploatarea slăbiciunilor omeneşti precum laşitatea şi slugărnicia din instituţiile aservite, cu miopia interesată a Europei, să vă agăţaţi de putere cu orice preţ. De ce vă doriţi cu atâta ardoare şi îndârjire, demne de o cauză mai bună, să reveniţi la Cotroceni? Întreb pentru că în toţi aceşti opt ani aţi demonstrat că aţi făcut din putere şi avantajele ei doar un scop în sine şi nimic altceva. Doar pentru atât de puţin? În plus, vă reamintesc că Bercea Mondialul a înfundat puşcăria şi oricum alte salbe,cred, n-ar mai avea de dat, maneliştii s-au lecuit şi ei şi şi-au renegat, ruşinaţi, refrenele. Mă gândesc că doar luxul, opulenţa vilelor Lac 3 şi Dante, proiectul Roşia Montană pentru care vă mustră probabil conştiinţa (sic!) că n-aţi făcut destul lobby şi alte câteva obligaţii oculte, cred că ar mai putea să vă facă cu ochiul şi să vă trezească reflexul pavlovian. Altminteri, ce vânt, ce dor, ce jele ar putea să vă încerce şi să vă aţâţe încăpăţânarea? Ce credeţi că mai aşteaptă ţara, românii de la Băsescu? Şi cu ce atuuri, cu ce nas, cu ce imagine şifonată aţi mai putea reveni vreodată la Cotroceni?

Credeţi că mai puteţi călca în picioare Constituţia şi cu altceva mai dur, mai contondent decât cu dispreţul şi cu bocancii aşa cum aţi făcut-o deja?

Credeţi că mai puteţi performa şi inova peste celebrele expresii „ţigancă împuţită” şi „găozarule!”? Chiar mă faceţi curios!
Credeţi că aţi mai putea perfecţiona mecanismul matrapazlâcurilor şi ingineriilor financiare pe care, urzindu-le, le-aţi crezut imbatabile? Cred că nu, chiar de-ar fi să vă ajute şi să vă consilieze însuşi fratele Mircea!
Consideraţi că aţi mai putea oferi instituţiilor statului şi alte semnificaţii şi alt statut în afara condiţiei de otreapă, de preş slinos aşternut la picioarele prezidenţiale?
Credeţi că mintea dumneavoastră, îmbătrânită în rele, v-ar mai putea împinge şi la altceva decât la elanul demolator al instituţiilor şi al carierelor adversarilor politici, la altceva decât la configurarea de majorităţi parlamentare arbitrare în folos personal şi la investirea de guverne marionetă?
Consideraţi cumva că nu v-aţi dat întreaga măsură a micimii staturii politice în care doar şmecheria golănească de maidan prăfuit poate fi considerată virtute?

Chiar credeţi că ar mai putea investi cineva încredere în viitorul Băsescu câtă vreme, timp de opt ani, nu v-a dus capul la nimic bun, constructiv şi folositor pentru ţară afară de absurdul şi genocidul închiderii spitalelor şi a şcolilor precum şi la prăbuşirea nivelului de trai al românilor până dincolo de limita suportabilităţii?

Mai poate crede cineva că dacă în opt ani n-aţi fost capabil să oferiţi României un azimut clar şi viabil, scoţând-o din starea de corabie beată de care sunteţi răspunzător, se va întâmpla lucrul acesta în următorii doi ani?

Cât de nesăbuit şi de nerealist trebuie să fie cineva care să mai creadă în posibilitatea schimbării radicale a unui om posedat iremediabil de toţi demonii răului care şi-au pus amprenta asupra caracterului său deplorabil?

Referendumul v-a arătat cât se poate de limpede că românii, în marea lor majoritate, vă consideră un preşedinte- marinar eşuat şi un model politic şi uman expirat. Procedaţi în consecinţă! Ruşinea a două suspendări, cum ziceam, ar fi destul să vă trezească din beţia puterii care, cu fiecare zi, vă întunecă şi mai rău minţile. Demonstraţi măcar acum în al 12 lea ceas că nu vreţi să trageţi în prăpastia eşecului personal o ţară întreagă! Nu duceţi orgoliul şi setea de putere mai departe de limita bunului simţ pe care, acum, aveţi ocazia să-l recăpătaţi.! Nu întindeţi nervii românilor la maxim! Vor ceda, se vor rupe iar costurile de pe urma consecinţelor imprevizibile, vi se vor datora exclusiv.

Demisionaţi ! Demisionaţi ! Demisionaţi şi veţi binemerita în ceasul al 12 lea recunoştinţa naţiei şi iertarea pentru ghinionul că un destin potrivnic şi vitreg a dispus să ne facă, astăzi, contemporanii dumneavoastră!

Cu imensă tristeţe
şi ruşinea greu suportabilă de a-mi fi fost preşedinte,

Ioan Viştea

APELUL LUI SORIN ILESIU CATRE MAGISTRATII CCR!

20 aug.

Stimate Doamne, Stimaţi Domni,

Vă scriu în numele cetăţenilor români care la referendumul din 29 iulie a.c. şi-au onorat datoria civică de a vota.

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, cuvântul JUDECĂTOR are două înţelesuri: „1. Funcţionar de stat, numit sau ales, care soluţionează pe calea justiţiei procesele prin pronunţarea unei hotărâri. 2. Persoană solicitată să-şi spună părerea într-o chestiune în vederea stabilirii adevărului”. Conform unui dicţionar român, JUDECĂTOR înseamnă „Magistrat însărcinat să facă dreptate.”

Stimate Doamne, Stimaţi Domni,

Zeci de milioane de cetăţeni români se uită la domniile voastre ca la o Lumină dătătoare de Adevăr şi Dreptate. Viitorul acestora va depinde de cinstea cu care „veţi stabili adevărul” şi „veţi face dreptate” faţă de voinţa populară exprimată la referendumul din 29 iulie a.c..

Aveţi datoria morală de a respecta voinţa majorităţii de 87,52%, respectiv 7.403.836 de cetăţeni care au votat pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Dacă ar mai fi participat la vot încă vreo 6 milioane de cetăţeni care ar fi votat cu toţii împotriva demiterii preşedintelui suspendat, chiar şi în această situaţie scorul pentru demitere ar fi fost majoritar.

La referendumul din 29 iulie a.c. au participat 46,24% dintre cetăţenii cu drept de vot conform unor liste neactualizate, dar în curs de actualizare la cererea domniilor voastre, nefiind atins cvorumul de 50%+1 impus în mod nedrept.

Subliniem că impunerea pragului de participare nu a respectat recomandările Comisiei Europene adoptate recent la Veneţia în materie de referendum prin care „nu se recomandă un cvorum de participare, întrucât îi asimilează pe
cei care se abţin cu partizanii votului negativ”.

Mai subliniem că înainte de referendum, preşedintele suspendat şi partidul acestuia (PD-L) au făcut apeluri ilegale şi nedemocratice către electorat de a nu participa la referendum. Un apel identic către minoritatea maghiară din România, de circa 7% din populaţie, a fost făcut şi de dl Viktor Orban, premierul Ungariei, prieten de idei cu preşedintele suspendat.

După constatarea numărului real al cetăţenilor cu drept de vot, credem că veţi constata că pragul de 50%+1 a fost de fapt depăşit.

Să nu uităm că, spre nenorocirea României, Traian Băsescu a derapat grav, în ultimii ani, de la valorile democraţiei, excelând în minciună, duplicitate, diversiune, dezinformare şi iresponsabilitate. Menţionăm că dezinformările făcute de Traian Băsescu la nivel naţional şi internaţional, legate de o aşa-zisă „lovitură de stat”, au avut consecinţe extrem de grave din punct de vedere politic, economic şi financiar.

Dar nu cumva se poate considera un fel de lovitură de stat ceea a făcut preşedintele suspendat pentru a reveni în fruntea României împotriva voinţei cetăţenilor ei?

* *

Stimate Doamne Judecătoare, Stimaţi Domni Judecători,

Prin DEMOCRAŢIE se înţelege „forma de organizare şi de conducere a unei societăţi în care *poporul îşi exercită (direct sau indirect) puterea*”.

Vom trăi în democraţie?

Sorin Ilieşiu

– autor al raportului neoficial pentru condamnarea regimului politic
comunist ca nelegitim si criminal, autor al apelurilor din 2005 şi 2006 pentru
condamnarea naţională şi internaţională a comunismului”

BASESCU ESTE DEMIS.CCR NU-L POATE SCAPA::MAXIMUM 16,3 MILIOANE DE ROMANI POT FI PE LISTELE PERMANENTE!

20 aug.

Băsescu nu are scăpare: Maximum 16,3 milioane de români pot fi pe listele permanente!

Cotidianul.ro a efectuat calcule după cifre oficiale actualizate ale INS şi a rezultat un maxim de 16,3 milioane votanţi. Mai mult ca sigur însă, pe listele electorale permanente s-ar putea să fie şi cu cel puţin 100 sau 200.000 mai puţin alegători, faţă de cei calculaţi de noi.

Calcule extrem de simple

Problema numărului de alegători cu drept de vot pe listele permanente electorale se putea rezolva într-un fel simplu, dacă se analizau, „bob cu bob” rapoartele INS privind „mişcarea populaţiei” începând cu luna iulie 2009. Menţionăm că redactorii Cotidianul.ro au efectuat calcule doar în baza cifrelor oficiale. Rezultatul obţinut este unul care, cu siguranţă va fi infirmat de operaţiunile efectuate în teren de autorităţi în aceste zile, în sensul că numărul votanţilor va fi şi mai mic. Dar şi conform calculelor Cotidianul.ro, rezultă un număr de alegători pe listele electorale permanente care asigură un cvorum care să valideze referendumul din 29 iulie, de demitere a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Pentru a ajunge la rezultatul pe care vi-l prezentăm în continuare, nu am făcut decât adunări şi scăderi, faţă de date oficiale ale INS, adică baza maximală de la recensământ.

Maxim 16.334.337 de alegători pe listele electorale permanente

La data de 1 noiembrie 2011, conform datelor maximale al recensământului INS (am adăugat şi acele 900.000 de persoane plecate pe perioadă îndelungată, şi cele temporar prezente, şi cele 600.000 temporar absente – n.a.) a rezultat că în România erau înregistraţi 20.254.866 de locutori. În perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012 în România s-au născut 125.100 de copii vii. Adunăm la numărul de locuitori găsiţi la 1 noiembrie 2011 şi rezultă: 20.379.966 de locuitori. În acelaşi timp, în perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012, au decedat 178.903 cetăţeni. Scădem numărul celor decedaţi şi rămân 20.201.063 locuitori la data de 30 iunie 2012. Din acest număr trebuie însă să scădem pe cei care nu au împlinit 18 ani. Avem următoarele date: la 30 iunie 2009, copiii cu vârsta între 0 şi 14 ani erau în număr de 3.245.775. (aceştia au acum între 3 şi 17 ani – n.a.). Între 1 iulie 2009 şi 30 iunie 2012, conform INS s-au născut 620.951 de copii vii. Adunând copii care aveau până în 14 ani la 30 iunie 2009, cu cei născuţi în ultimii 3 ani, avem un total de 3.866.726 de minori, deci locuitori fără drept de vot. Îi scădem din locuitorii număraţi anterior, şi ajungem la 16.334.337 de persoane cu drept de vot la 30 iunie 2012.

Vor fi şi mai puţini pe listele permanente

Precizăm că pentru a fi validat referendumul din 29 iulie, pe listele electorale permanente trebuie să se regăsească „în extremis”, maxim 16.918.104 cetăţeni cu drept de vot. Dar, atenţie, faţă de calculele noastre (repetăm, făcute numai în baza datelor oficiale), este posibil ca pe listele electorale permanente să fie şi mai puţin alegători decât cei 16,3 milioane găsiţi de noi. Aceasta pentru că statisticile INS nu cuprind cetăţenii condamnaţi definitiv, nebunii, precum şi alte categorii care, conform legii referendumului nu sunt trecute pe listele electorale permanente. Estimăn, faţă de calculele noastre încă o scădere de 100 – 200.000, dacă nu mai multe persoane.

În ultimii 16 ani, listele electorale permanente au fost umflate

Începând cu alegerile parlamentare/prezidenţiale din 1992, avem următoarea situaţie în ceea ce priveşte listele electorale permanente:

1992 – 16.380.663 (parlamentare/prezidenţiale)

1996 – 17.218.654 (parlamentare/prezidenţiale)

2000 – 17.699.727 (parlamentare/prezidenţiale)

2003 – 17.842.103 (referendum constituţie)*

2004 – 17.897.017 (parlamentare/prezidenţiale)

2007 – 18.301.309 (referendum demitere Traian Băsescu)

2007 – 18.222.176.(referendum uninominal)**

2007 – 18.224.582 (alegeri europarlamentare)**

2008 – 18.253.616 (alegeri parlamentare)

2009 – 18.197.232 (alegeri europarlamentare)

2009 – 18.293.277 (alegeri prezidenţiale I)

2009 – 18.303.224 (alegeri prezidenţiale II)

2011 – 18.292.464 (referendum demitere Traian Băsescu)

După cum se poate observa, deşi de la an, la an, numărul populaţiei scădea – pe cale naturală sau din cauza migraţiei – numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente creştea. Chiar dacă au mai existat câte-o scăderem aceasta este nesemnificativă. Ceea ce este interesant este faptul că se înregistrează creşteri începând cu anul 2007, deşi după intrarea în UE (1 ianuarie 2007) exodul spre Occident a crescut masiv odată cu obţinerea de către români a calităţii de cetăţean european. Se pune întrebarea: de ce numărul de alegători de pe listele electorale permanente, în loc să scadă, a crescut? Răspunsul este unul simplu: au existat interese ca listele să nu fie actualizate. Este vorba atît de interese locale (ca să nu scadă numărul de consilieri judeţeni şi locali, ca să nu scadă bugetul primăriilor, consiliilor judeţene) cât şi de interese de partid la nivel naţional. Concret, cine organiza alegerile avea nevoie de menţinerea unei „rezerve” de votanţi fantomă, care să-şi exercite „votul”. Nu excludem nici factorul neglijenţă sau superficialitatea primarilor care trebuiau să actualizeze an de an listele.

„Perturbarea” cea mai mare se înregistrează – se putea altfel – cu ocazia primului referendum de suspendare a lui Traian Băsescu. În mai 2007 avem cu 404.292 mai mulţi alegători pe listele electorale permanente decât la prezidenţialele din 2004. (Din informaţiile pe care le deţinem, listele au fost făcute pe ultima sută de metri a mandatului lui Vasile Blaga la MAI, iar urmaşul său nu a mai urmărit o actualizare a listelor – n.a.). Recordul de alegători pe listele permanente se înregistrează în 2009, cum altfel, când s-a reales Traian Băsescu. Am avut o creştere de peste 100.000 de alegători pe listele permanente în numai 6 luni de zile, de la alegerile europarlamentare.„Autorii” listelor: echipa lui Emil Boc. Mai trebuie menţionat că până în 2004, pe listele electorale permanente puteau fi trecuţi la cerere şi românii cu domiciliu în străinătate, în localitatea din ţară unde au avut ultimul domiciliu. Începând cu 2004, această prevedere a fost scoasă din legislaţia electorală.

Liste corecte doar în 1992

Apreciem că doar la alegerile parlamentare/prezidenţiale din 1992 listele electorale permanente (16,3 milioane alegători), au fost corect făcute. Avem două argumente în acest sens. 1. Alegerile au fost organizate de un guvern care „aducea” cu unul de uniune naţională, deci nu exista un interes major pentru alegători fantomă. 2. Recensământul din 2002 ne dă o oglindă reală privind cum trebuia să arate o listă electorală permanentă. Atunci au fost înregistraţi, în categoria populaţiei stabile un număr de 21.680.974 de români. Tot conform recensământului, la data respectivă, populaţia cu vârsta de până în 18 ani – deci cea fără drept de vot – se cifra la 4.847.433. Dacă am fi avut alegeri la 31 martie 2002, atunci, pe listele electorale permanente s-ar fi aflat maxim 16.833.541 de alegători. Un număr ceva mai rezonabil de alegători, apropiat de cel din 1992 în condiţiile în care deja aveam un minus de populaţie de aproape un milion de cetăţeni, faţă de recensământul din 1992. Dar, deja se intrase în era lui 17 milioane: 17,7 milioane în 2000, 17,9 în 2004.

SURSA.COTIDIANUL.ro

%d blogeri au apreciat: