Arhiva | 5:47 pm

TRAIAN BASESCU POATE FI DEMIS ACUM!

22 aug.

Premisele concluziei de demitere: În conformitate cu Constituţia, Art. 95, Parlamentul, după consultarea CCR, suspendă din funcţie preşedintele României.

În mod simetric arhirecunoscut, Parlamentul este instituţia în drept care să-l şi repună în funcţie, dacă există temeiuri de fapt şi de drept pentru repunere.

CCR nu-l poate repune în funcţie, deoarece nu CCR l-a suspendat şi nici nu există altă prevedere legală care să stipuleze, în mod expres, că CCR îl repune în funcţie pe preşedintele suspendat, dacă există temeiuri pentru repunere.

Rolul CCR în procesul de suspendare şi demitere este precizat clar în lege.

-CCR dă un aviz consultativ asupra intenţiei de suspendare ce i-a fost adusă la cunoştinţă de către Parlament;

-Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului;

-Decizia CCR asupra valbilităţii referendumului nu este o decizie de repunere în funcţie, deoarece nu CCR a decis suspendarea;

-(2) Hotararea Curtii Constitutionale stabileste NUMAI daca a fost respectata procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.

-Ca orice Hotărâre a CCR, decizia asupra valabilităţii referendumului se publică în M.O.;

-(3) Inaintea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, hotararea Curtii Constitutionale se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului, întrunite in sedinţa comună.

Ca for care a decis SUSPENDAREA, Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra DEMITERII. (Parlamentul nu este poştaş, să primească Hotărârea CCR şi s-o trimită la M.O., mai ales că nu există o prevedere explicită în acest sens.)

Parlamentul, în temeiul tuturor probelor existente la dosarul Referendumului, are atribuţia legală în această privinţă, atribuţie conferită de Legea Referendumului, Art. 10, care are următorul cuprins:

„ ART. 10. Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.”

Această atribuţie, stabilită expres în Lege, nu poate fi a altei instituţii; ea poate fi numai a Parlamentului. Iată şi de ce:

Conform Art 47 din Legea Curţii Constituţionale („Art. 47. – (1) Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului”). Coroborat cu Art. 5, alin (2) din Legea Referendumului („ART. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.”) Curtea are atribuţii NUMAI în privinţa VALABILITĂŢII Referendumului, dar nu are atribuţii să se pronunţe asupra demiterii.

Aplicarea Art 10 din Legea Referendumului cade, fără dubii, în sarcina Parlamentului, deoarece Art. 10 nu se referă la aceleaşi fapte şi la acelaşi moment, ca Art. 5.

Aplicarea Art.5 şi aplicarea Art. 10 nu pot fi făcute de aceeaşi instituţie şi din cauză că prevederile celor două articole sunt aproape contradictorii.

Citirea corectă, logic, a celor două articole ne duce, fără nicio îndoială, la următoarea

CONCLUZIE:

1.CCR decide NUMAI dacă Referendumul a îndeplinit condiţiile de valabilitate, în baza tuturor prevederilor legale care-i cad in competenţă.

2.Parlamentul analizează, în plenul celor două camere, decizia CCR privitoare la valabilitate.

3.Parlamentul are, conform Art. 10 din Legea Referendumului, atribuţia şi posibilitatea de a APROBA DEMITEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, prin referire numai la CONDIŢIA întrunirii majorităţii voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.

Această prevedere din Lege are corespondenţă logică în Turul al doilea al alegerilor pentru preşedinte, situaţie în care nu mai este necesară NICIO condiţionare a prezenţei la vot.

Pe deasupra, Parlamentul are la dispoziţie şi Temeiul că numărul votanţilor pentru demitere a fost de 7,4 milioane, ceea ce corespunde la un cvorum ce 14,8 milioane de votanţi.

(jurist Florea Ciobanu)

„TARANISTUL PORTOCALIU”AURELIAN PAVELESCU FOST PRESEDINTE AL UNI PARTID EXTREMIST FASCIST IN ANII ’90,PUPINCURISTUL LUI BASESCU ISI PERMITE SA INJURE SI SA AMENINTE LA RTV -BASESCU,INVITATII!

22 aug.

Aurelian Pavelescu a lansat un atac dur la adresa ministrului pentru mediul de Afaceri, Mihai Voicu. Invitat în emisiunea “Ultima oră” de la România Tv, Pavelescu, l-a înjurat şi jignit pe Voicu, dar şi pe ceilalţi invitaţi. Pavelescu i-a spus lui Voicu “hai sictir”. Această expresie vine din limba turcă şi înseamnă “hai să te f…t!”.

Aurelian Pavelescu l-a atacat în primă instanţă pe jurnalistul Val Vâlcu. “Domnul Vâlcu, sunteţi un obraznic domnule. Dar nu îţi este ruşine? Aceste jigniri, aceste plângeri penale tot timpul, domnule, eşti un om în toată firea, eşti un om educat domnule (…) ai vreo preferinţă politică, eşti partizan sau eşti jurnalist? Eşti penibil domnule.

Pavelescu a trecut apoi la Mihai Voicu, pe care l-a înjurat în direct. “Hai domnule că dumneata eşti ministru, o ruşine de ministru domnule. Hai sictir, băi ochelaristule, cine eşti tu de mă iei pe mine cu Poiana Mare?”.

Nici moderatorul emisiunii, Corina Drăgostescu, nu a fost omisă de Aurelian Pavelescu. “Domnă nu îmi daţi mie lecţii, nu am venit să mă certaţi dumneavoastră în platoul ăsta. Nu sunteţi nici doamna profesoară, nici doamna dirigintă.

POLITRUCA ASPAZIA COJOCARU ALIAS NUME DE COD „ANA” A AMENINTAT PE COLEGII SAI CA VA TIPA.SI A VOTAT PENTRU BASESCU!

22 aug.

Aspazia Cojocaru: Nu mă puneţi să ţip aici! Cine nu a auzit de puşcărie a auzit probabil de altceva.

Judecătoarea CCR Aspazia Cojocaru, care a înclinat balanţa în votul privind invalidarea referendumului a avut o ieşire nervoasă, marţi, pe treptele sediului instituţiei.

Asaltată cu întrebări de către reporteri, judecătoarea Cojocaru s-a răstit dând cu mâna la o parte microfoanele. „Nu mă puneţi să ţip aici, nu mă puneţi în situaţii din astea!”, a ridicat aceasta tonul, făcând trimitere la colegul său cu care a avut marţi o dispută prin atacuri în presă: „Întrebaţi-l pe Predescu cine a votat şi cine nu!”.

Judecătoarea a lansat un atac şi asupra lui Victor Ponta, fără a-l nominaliza. „Cei care sunt atât de educaţi şi nu au auzit de puşcărie probabil că au auzit din copilărie de altceva”, a declarat Aspazia Cojocaru, făcând referire la afirmaţiile de marţi seara ale primului-ministru care a precizat că „fiind un om educat” el foloseşte termenul de închisoare, nu de puşcărie.

Judecătoarea Aspazia Cojocaru, care a votat pentru invalidarea referendumului, a declarat marţi că ea „nu vrea să facă puşcărie” şi s-a arătat indignată de declaraţia colegului său, Ion Predescu, în care acesta a spus că „ea, cea de la PSD, a hotărât lucrurile” şi „am luptat şi noi cât am putut”.

„Ce înseamnă înclinarea balanţei? E total nejuridic. Dacă s-a stabilit un prag electoral şi acesta nu s-a întrunit, ce să facem acum? Să încălcăm legea? Eu nu pot să fac aşa ceva. (…) Dacă nu s-a atins pragul care-i problema? Eu nu vreau să fac puşcărie, să încalc legea nu pot! Ce înseamnă „Am luptat şi noi cât am putut”?! Transmiteţi-i domnului Predescu să lupte în continuare singur. Eu nu încalc legea!”, a declarat judecătoarea Aspazia Cojocaru pentru evz.ro.

Anterior, judecătorul Ion Predescu a declarat pentru gandul.info că Aspazia Cojocaru a votat pentru invalidarea referendumului.

„Aşa a ieşit. Ea, cea de la PSD, a hotărât lucrurile”, a declarat Ion Predescu. „Am luptat şi noi cât am putut. Aşa a ieşit însă. Luaţi datele de la Guvern şi analizaţi-le să vedeţi cât erau de limpezi”, a precizat Ion Predescu.

MIERCURI ,CSM TREBUIE SA IA ACT DE DEMISIA DIN MAGISTRATURA A MONEI PIVNICERU!

22 aug.

Premierul Victor Ponta, care este şi ministru al Justiţiei, a ajuns miercuri la sediul CSM, acolo unde urmează să se ia act de demisia din magistratură a Monei Pivniceru, care urmează astăzi să devină ministru al Justiţiei. La şedinţa CSM a ajuns şi procurorul general Laura Codruţa Kovesi.

Premierul a declarat, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, că îşi doreşte ca miercuri să fie numit un ministru al Justiţiei şi că a venit să îi roage pe membrii CSM să ia act de demisia Monei Pivniceru, pentru ca aceasta să poată fi numită la conducerea MJ.

Victor Ponta, care asigură interimatul la Ministerul Justiţiei, a spus că CSM nu trebuie decât să ia act de demisia Monei Pivniceru, precizând că acesta este un act unilateral şi că nimeni nu o poate ţine cu forţa într-un loc, dacă nu îşi mai doreşte.

Premierul a mai spus că este necesară numirea cât mai rapidă a unui ministru al Justiţiei, întrucât sunt foarte multe lucruri care trebuie făcute la MJ, printre care bugetul ministerului pe anul viitor, intrarea în vigoare a unor acte fundamentale şi tot ce ţine de angajamentele externe ale României.

Ponta a adăugat că după ce membrii CSM vor lua act de demisia Monei Pivniceru, aceasta va fi numită în funcţia de ministru al Justiţiei şi va putea conclucra foarte bine cu cei care i-au fost colegi în Consiliu.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că preşedintele interimar, Crin Antonescu, are dreptul constituţional de a o numi, miercuri, pe Mona Pivniceru la şefia MJ.

JUDECATORUL CCR ION PREDESCU A DECLARAT CA REFERENDUMUL TREBUIA VALIDAT.SCANDAL INTRE JUDECATORII CCR SI CEI SASE POLTRUCI CCR AI LUI BASESCU!

22 aug.

Judecătorul CC Ion Predescu a declarat că referendumul trebuia validat întrucât persoanele care au participat la vot au reprezentat mai mult de jumătate din votanţii reali, respectiv jumătate din 14,5 milioane.

Referendumul trebuia validat“În raport cu populaţia ţării, aplicând cifra care este de 18,3 la sută a minorilor, aproape patru milioane, rămân 17. Din 17 milioane scăzând pe cei care au domiciliu şi reşedinţa legală în străinătate rămân circa 14,5 milioane. Sunt cifre exacte, matematice care m-au determinat să susţin punctul de vedere pe care l-am şi votat”, a afirmat Predescu, la intrarea în sediul Curţii Constituţionale.

Predescu a mai susţinut că referendumul ar fi trebuit validat de către Curtea Constituţională, însă nu s-a ţinut cont de cifrele transmise de către Guvern.

“Cifrele sunt limpezi, sunt clare, sunt precise, asta este”, a mai susţinut judecătorul CC.

“Cei 8,5 milioane prezenţi la vot reprezentau cifra corespunzătoare a 17 milioane, ori la noi nu erau 17 milioane, ci mult mai puţin cetăţenii cu drept de vot”, a mai explicat Predescu.

AMY MACDONALD – THIS IS THE LIFE!

22 aug.

BEYONCE -I CARE!

22 aug.

MEAT LOAF – I’D DO ANYTHING FOR LOVE!

22 aug.

SINEAD O’CONNOR -NOTHING COMPARES 2U!

22 aug.

SAM BROWN -STOP!

22 aug.

RROMUL MIRCEA MARIAN PREZENT LUNI LA B1TV ERA SPERIAT CA DACA CCR VA VALIDA REFRENDUMUL VA DEVENI SOMER.DAR CUM „CCR A „INVALIDAT”REFRENDUMUL PUPINCURISTUL BASIST ATACA IN FORTA USL IN FITUICA EVZ.!

22 aug.

Prezent luni seara în emisiunea “Ultimul cuvânt” de la B1Tv, ziaristul Mircea Marian a declarat că dacă referendumul nu va fi invalidat de Curtea Constițională, “aștia (adică USL) va pune mâna pe toată puterea, iar mai apoi se vor năpusti și asupra presei nefevorabile”. “Eu cred că voi ajunge șomer” a declarat trist Mircea Marian. Iată însă că Curtea Constituțională a invalidat referendumul, iar Mircea Marian va avea servici..

Curtea Constituțională a invalidat ieri referendumul, Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni, iar ziaristul Mircea Marian de la Evenimentul Zilei nu va mai fi chinuit noaptea de coșmarul că va rămâne fără loc de muncă. Luni sera, la B1 Tv, la emisiunea „Ultimul cuvânt”, Mircea Marian se dădea de ceasul morții. „Eu cred că Traian Băsescu are șanse mici de a se întoarce la Cotroceni. Cred că sentința va fi de 5-4 pentru invalidarea referendumului, iar ultimul cuvânt îl va avea Parlamentul”, spunea trist Mircea Marian. Care vedea și urmarea acestei sentințe asupra lui. „Aștia (adică USL) vor pune mâna pe toată puterea, iar mai apoi se vor năpusti și asupra presei nefavorabile. Eu cred că voi ajunge șomer”, a mai declarat Mircea Marian.

Nici Ion Cristoiu nu prea credea în șansele lui Băsescu de a se întoarce la Cotroceni. “Cine știe, poate mâine cumpără Dan Voiculescu postul B1Tv și vedem cum își schimbă postul orientarea politică”, declara Ion Cristoiu.

Cert este că frica ziaristului Mircea Marian față de USL este într-un fel justificată. El a rămas fără locul de muncă de la TVR Info, când la guvernare a ajuns Victor Ponta.

Acum totuși avem și noi o întrebare. Dacă rămâne USL la putere să nu mai aibă bani Evenimentul Zilei să supraviețuiască? Nu de alta, dar acolo lucrează acum Mircea Marian. Sau Evenimentul Zilei nu trăiește practic din banii de publicitate ci din altceva?

Astăzi într-un material publicat în Evenimentul Zilei, Mircea Marian revine în forță și anunță că “Nu s-a terminat. Crin Antonescu va da foc României”.

“Subestimaţi disperarea lui Relu Fenechiu, Liviu Dragnea şi a celor din nomenklatura USL pentru care întoarcerea lui Băsescu la Cotroceni înseamnă puşcărie la orizont. Nu înţelegeţi cât de departe este dispus Antonescu să meargă pentru a ajunge la Cotroceni. Nu vă daţi seama ce sume de bani poate pune la bătaie fostul turnător Dan Voiculescu, atunci când are de ales între a fi conducătorul din umbră al ţării şi Rahova.

Mesajul pe care l-a transmis preşedintele PNL este clar: nici o coabitare cu Băsescu, lumea în stradă, nu ne pasă de apelurile împăciuitoriste ale UE şi SUA, nu contează nici măcar mesajele lui Isărescu care spune că economia României se duce dracului dacă nu oprim acest război civil. Antena 3 şi colonelul Dogaru vor scoate lumea în stradă şi vor face tot posibilul pentru a spori haosul. Pentru Antonescu, cea mai mare problemă este că nu poate aştepta până în 2014, timp în care să deconteze păcatele guvernului Ponta şi să se uite la Mihai Răzvan Ungureanu cum creşte în sondaje. Din acest motiv, trebuie luată cât se poate în serios promisiunea că-l vor suspenda din nou pe Băsescu – cel mai târziu în ianuarie sau februarie 2013, după alegerile parlamentare. Martie ar fi deja prea târziu, vin facturile la încălzire, se va simţi efectul majorării preţului la gaze şi electoratul USL va începe să se topească”, scrie Mircea Marian în evz.ro.

POLITRUCII LUI BASESCU DE LA CCR SE REUNESC MIERCURI LA ORELE 10,00 PENTRU A CITI IN PLEN DECIZIA PRIVIND REFERENDUMUL NATIONAL DIN 29 IULIE DE DEMITERE A BASESCULUI!

22 aug.

Judecătorii Curţii Constituţionale se reunesc miercuri, la ora 10,00, pentru a citi în plen hotărârea privind referendumul naţional din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu.

Şase judecători de la CCR au decis marţi că la referendumul din 29 iulie nu au participat cel puţin jumătate plus unu din persoanele înscrise în listele electorale permanente pentru ca acesta să fie valabil.

Totodată, s-a constatat că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu a fost respectată.

„Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.i) din Constituţia României şi al art.46-47 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritatea de voturi prevăzută de art.47 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, a hotărât: (…) confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), din care 7.403.836 (87,52%) au răspuns ‘DA’ la întrebarea ‘Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?’ iar 943.375 (11,15 %) au răspuns ‘NU'”, a precizat CCR printr-un comunicat.

Traian Băsescu îşi reia atribuţiile la data publicării hotărârii Curţii Constituţionale privind referendumul din 29 iulie în Monitorul Oficial, se mai arată în comunicatul CCR.

De asemenea, la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial încetează interimatului lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României.

„Prezenta hotărâre se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă”, a mai precizat CCR.

CCR:SI MORTII L-AU AJUTAT PE BASESCU-ZOMBIE SA INFRANGA VOITA A 8,5 MILIOANE DE VOTANTI CARE L-AU TRIMIS ACASA!

22 aug.

Şi morţii l-au ajutat pe Băsescu să se întoarcă la Cotroceni.

Judecătorii de la Curtea Constituţională au calculat cvorumul de la referendum pe baza numărului de 18.292.464 de alegători, aflat la dispoziţia Biroului Electoral Central în ziua referendumului, între care se află, aşa cum a comunicat pe 20 august Guvernul cu documente, şi câteva mii de morţi. Judecătorii politici de la CCR nu au scăzut din numărul de la BEC, atunci când au calculat cvorumul, nici măcar aceste câteva mii de morţi. Traian Băsescu n-are decât să fie mândru: morţii sunt de partea lui. Mai greu cu cele 7,4 milioane de români.

Comunicatul Curţii Constituţionale

„2. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns „DA” la întrebarea „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”, iar 943.375 (11.15 %) au răspuns „NU”.

3. Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului”

Ce au ignorat Zegrean şi compania

Premierul Victor Ponta a arătat luni că, din datele primite de la MAI (aşa cum au fost ele comunicate de autorităţile locale), 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum. Printre aceste persoane, potrivit datelor comunicate de premier, se află persoane decedate, dar şi persoane cu afecţiuni psihice, lucru de care CCR a fost informată, dar a ignorat COMPLET datele în calcularea cvorumului.

CIRCULA PE NET.APELUL INTELECTUALILIOR DIN ROMANIA!

22 aug.

Apelul intelectualilor din România

Către:

Dna. Judecător Alina Nicoleta GHICA – Președintele CSM

Dna. Procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ – Vicepreşedinte CSM

E.S. DL. Victor Ponta Prim Ministru, Ministru ad interim al Justiţiei – Membru de drept al CSM; Dl. Bucurel Mircea ARON; Dl. Nicolae Horaţius DUMBRAVĂ; Dna. Graţiana Petronela ISAC; Dna. Mona Pivniceru; Dl. Alexandru ŞERBAN; Dl. George BĂLAN; Dl. Bogdan GABOR; Dna. Laura Codruţa KÖVESI; Dl. Badea Marius TUDOSE; Dna. Prof. dr. Corina Adriana DUMITRESCU; Dna. Florentina GAVADIA; Dna. Ana Cristina LĂBUŞ; Dna. judecător Livia Doina STANCIU; Dl. Vasilică Cristi DANILEŢ; Dna. Prof. dr. Georgiana Camelia; Dl. Adrian Toni NEACŞU – Membrii CSM

În ultimele zile, Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie desfăşoară activităţi de cercetare specifice în diferite zone şi localităţi rurale şi urbane ale ţării, sub pretextul verificării corectitudinii desfăşurării referendumului privind demiterea Preşedintelui României, din data de 29 iulie a.c. Presa prezintă zi de zi cum cetăţenii din diferite zone ale ţării sunt interogaţi la domiciliu sau sunt transportaţi cu dubele la sediile parchetelor. Este vorba de o acțiune de o amploare ieşită din comun, de masă, în care instituțiile menţionate sunt implicate în ansamblu, utilizînd o mare parte din resursele umane, materiale și financiare pe care le au la dispoziţie. Comunităţi întregi sunt supuse trierii şi anchetate, în forme care reiau, la o altă scară, în alt context și cu metode adaptate, practicile staliniste care au marcat instaurarea comunismului în ţara noastră. Ideea de autonomie și de responsabilitate individuală pentru fapte, dacă ele există, prezumția de nevinovăție, drepturile fundamentale ale omului, libertatea de conştiinţă şi de exprimare, sunt călcate în picioare. Asemenea acţiuni nu pot fi motivate în nici un fel, nu au nicio raţiune constituţională, sfidează și pun în pericol de moarte sistemul democratic din ţara noastră. Ele sunt cu atât mai nocive, cu cât sunt îndreptate împotriva formei de bază, originare, a democraţiei: democraţia directă, participativă. Într-un referendum, aşa cum a fost acela desfăşurat la 29 iulie a.c., cetățenii sunt chemați să decidă în mod direct, și nu prin reprezentanţi politici, asupra problemelor cetății. În acest context, şi în condiţiile în care dl. Traian Băsescu și Partidul Democrat Liberal s-au pronunțat împotriva desfășurării referendumului și au chemat la boicotarea acestuia, considerăm că acțiunile Parchetului General sunt puse astfel în slujba unor interese politice partizane. Represiunea îndreptată împotriva formelor de democrație participativă, în care cetăţenii se pronunţa direct, fără mijlocirea reprezentanţilor politici, în probleme ce țin de binele public, va avea consecințe grave asupra sistemului democratic românesc, asupra încrederii pe care membrii societăţii noastre o manifestă în statul de drepte şi în imparţialitatea instituţiilor. Democrația nu se construiește cu procuratura, iar încrederea cetăţenilor în funcţionarea statului de drept nu se obţine prin anchetarea acestora în legătură cu opţiunile lor în problemele în care sunt chemaţi şi îndrituiţi să se pronunţe în mod direct.

De aceea, aducîndu-vă la cunoştinţă dezaprobarea şi protestul nostru public în privinţa acţiunilor întreprinse de Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie în ultima perioadă în diferite regiuni ale ţării, acţiuni care pun în pericol democraţia în România, vă solicităm să întreprindeți toate demersurile necesare pentru investigarea acestora și luarea măsurilor ce se impun.

De asemenea, va transmitem în continuare, în baza prevederilor art. 45 alin (2) şi următoarele din Legea nr 24/2012, coroborat cu prevederile art. 99 lit t) şi art 991 din Legea 303/2004 cu modificările şi completările ulterioare solicitarea noastră de a efectua cercetări şi de a dispune măsurile legale privind încălcarea prevederilor legii în cadrul unor acţiuni ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desfăşurate în ultima perioadă şi materializate în următoarele fapte:

I. Încălcarea gravă a normelor de procedură cu privire la modul de preluare a listelor electorale cuprinzând persoanele care au participat la Referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României din data de 29 iulie 2012, având următoarele modalităţi:

Aspecte privind încălcarea flagrantă a normelor de procedură

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a preluat de la un nedeținător de drept al documentelor listele electorale pe care s-au semnat alegătorii participanţi la scrutinul din data de 29.07.2012. Astfel, conform prevederilor legale ale Legii 3/2000 şi Legii 35/2008 precum şi ale actelor normative subsecvente de punere în aplicare pe perioada procesului electoral, toate documentele cu privire la desfăşurarea scrutinului sunt gestionate de Biroul Electoral Central şi structurile similare din teritoriu aflate sub coordonarea sa. La finalul procesului electoral, aceste documente se predau prin proces-verbal Autorităţii Electorale Permanente în vederea arhivării. Întrucât procesul electoral se încheie conform prevederilor legale prin publicarea în Monitorul Oficial a rezultatelor scrutinului pentru referendum, validate sau invalidate de Curtea Constituţională, după ce au fost citite în plenul reunit al Parlamentului, se poate vedea lesne că listele electorale permanente şi listele electorale suplimentare nu se află în posesia Biroului Electoral Central.

Comunicatul de presă al Ministerului Public din data de 3 august 2012 relevă că aceste documente au fost preluate de la societatea comercială care are sarcina de a verifica in sistem informatic posibilele fapte de vot multiplu. Preluarea s-a făcut fără o adresă prealabilă de solicitare date, în mod intempestiv la ora 22.00 în data de 02.08.2012 din faţa sediului Biroului Electoral Central, şi nu de la sediul Autorităţii Electorale Permanente. Deşi, conform prevederilor legale, Parchetul poate solicita date şi informaţii de la orice persoană fizică sau juridică, aceasta trebuie făcută conform normelor de procedură penală prevăzute de lege.

Conduita abuzivă este continuată şi prin aceea că şi în acest moment Parchetul General deţine listele electorale din cadrul documentaţiei scrutinului, fără a fi obținut acordul Biroului Electoral Central, care nu și-a încetat, ci doar și-a suspendat activitatea, conform comunicării publice din data de 4.08.2012. O hotărâre de încuviinţare a preluării documentaţiilor era cu atât mai necesară, tocmai în consideraţia faptului că procesul electoral nu este încheiat. Amintim că din BEC fac parte 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi 6 reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare.

Mai mult, societatea comercială de la care a preluat Parchetul General înscrisurile nu era abilitată să le predea, întrucât nu le primise în posesie conform legii. Or, tocmai acesta trebuia să fie obiectul dosarului penal, şi anume sustragerea de înscrisuri oficiale, şi nu folosirea de această faptă pentru a putea justifica o fraudă la lege privind normele de procedură.

Dacă invocarea necunoaşterii legii nu poate fi considerată un mijloc de apărare în cazul niciunui cetățean, cu atât mai mult acest principiu este valabil în cazul magistraților.

Aspecte privind încălcarea drepturilor electorale ale cetăţenilor prin încălcarea atribuţiilor legale

Prin deschiderea unei cercetări penale erga omnes privind posibilitatea votului multiplu, se încalcă principiul nevinovăţiei, considerând ca potenţiali infractori toţi cetăţenii care şi-au exercitat votul în cadrul scrutinului din data de 29 iulie 2012.

Parchetul General avea dreptul de a solicita şi primi neîntârziat listele electorale de la acele secţii de votare unde s-au semnalat şi depus plângeri penale privind săvârşirea infracţiunii de vot multiplu, însă este interzis de lege să preia în integralitate listele de la toate secţiile de votare organizate pe teritoriul României, şi care exced eventualelor plângeri penale.

Parchetul General şi-a încălcat grav atribuţiile de serviciu atunci când a preluat atribuţiile de verificare a votului multiplu ca o activitate generală de analiză şi control, aceasta fiind stabilită prin lege doar în sarcina Autorităţii Electorale Permanente. Parchetul General nu poate efectua verificările administrative ale AEP, ci este reţinut la a efectua orice verificări administrative necesare cercetării penale exclusiv în cazul plângerilor penale primite, adică doar asupra cazurilor sesizate. Acest aspect este întărit de existenţa unui protocol încheiat între Parchetul General şi AEP cu privire la supravegherea de către AEP a operaţiunilor administrative de verificări generale. Acest înscris reprezintă proba abuzului sau a gravei neglijenţe ce urmează a fi verificate şi confirmate sau infirmate de către Inspecţia Judiciară.

În condiţiile circumstanţiale ale scrutinului din data de 29 iulie 2012, conduita Parchetului General este de natură a încălca drepturile electorale ale persoanelor care au participat la vot, prin aceea că secretul votului – garantat de lege tocmai prin faptul că accesul la întreaga documentaţie a scrutinului este permis exclusiv Biroului Electoral Central şi operatorilor Autorităţii Electorale Permanente – a fost violat de Parchetul General prin preluarea acestor informaţii , și mai mult încă, cu încălcarea normelor de procedură.

Astfel, în condiţiile boicotului declarat de Preşedintele Traian Băsescu şi de către Partidul Democrat Liberal, participarea la vot reprezintă în sine o opţiune politică, iar informaţiile cu privire la situaţia generală a votanţilor sunt manipulate de o autoritate care nu are acest drept prin lege. Această interpretare a fost dată prin Decizia Curţii Constituţionale din data de 3.08.2012, care a statuat că pentru demiterea Preşedintelui României voinţa electoratului trebuie exprimată în vederea îndeplinirii a două condiţii independente şi cumulative: prima – participarea la vot în vederea întrunirii cvorumului, şi a doua – existența unui număr majoritar de voturi valabil exprimate în favoarea demiterii Preşedintelui. Mai mult, Curtea Constituţională atunci când a respins contestaţia referitoare la boicotul referendumului, a statuat că participarea sau neparticiparea reprezintă exprimarea unei opţiuni politice.

În concluzie, în acest context, cercetarea penală in rem şi erga omnes cu privire la participanţii la vot, indiferent sub ce aspect este realizată şi prin încălcarea normelor de procedură, circumstanţiază o vădită încălcare a drepturilor electorale şi a secretului votulu; o atare cercetare este interzisă de tratatele internaţionale şi de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin jurisprudenţa sa de aplicare a art. 3 din Protocolul Adiţional nr 1 la Convenţie. O circumstanță agravantă o reprezintă acțiunea de intimidare a votanților, desfășurată cu precădere în mediul rural, în comunități sărace și defavorizate, incluzând chiar și perturbarea serviciului religios, ceea ce induce o nuanță represivă incalificabilă întregului proces.

Aspecte privind interferenţa politică a Parchetului General

Întregul context al conduitei Parchetului General privind cercetarea penală a votanţilor de la referendum în vederea confirmării sau infirmării votului nelegal pentru un număr ce se va releva ulterior din cercetări deja începute pentru toate voturile exprimate este de natură să fie o acţiune în favoarea iniţiatorilor boicotului.

De asemenea, autosesizarea Parchetului General numai sub aspectele şi cu privire la persoanele indicate prin declaraţiile publice ale Preşedintelui Traian Băsescu este de natură a evidenţia o conduită partizană şi neechidistantă a acestei instituţii cu privire la posibilele fapte de încălcare a legii care s-au comis în cadrul procesului electoral. Spre exemplu, cercetarea boicotului declarat de un partid politic în vedere exercitării de către procuror a acţiunilor de sancţionare în instanţă a formaţiunii politice care a încălcat Legea Partidelor Politice, conduita discutabilă cu privire la modificarea prin adăugire, într-o adresă semnată doar de magistratul de serviciu, a deciziei Curţii Constituţionale semnată de Preşedintele Curţii în 3 august 2012, solicitarea începerii urmării penale împotriva unui ministru făcută într-un context politic, ș.a.m.d.

II. Publicarea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii din cadrul urmăririi penale săvârşită cu rea credinţă sau gravă neglijenţă privind convorbirile telefonice intre Ministrul Administraţiei şi Internelor şi Ministrul delegat pentru Administraţie Publică, având următoarele modalităţi:

Aspecte care confirmă scurgerea provenită din dosarul de urmărire penală

În data de 9 august 2012, presa centrală a publicat stenograme ale convorbirilor telefonice dintre Ministrul Ioan Rus şi Ministrul Victor Paul Dobre, date ce se regăseau în dosarul de urmărire penală sau pe care Parchetul nu le-a contestat public. Aceste date şi informaţii din dosar, care nu sunt destinate publicităţii, au apărut în presă înainte de a fi făcută solicitarea către Parlament pentru ridicarea imunităţii deputatului Victor Paul Dobre, precum și înainte de autorizarea de către Președintele României a cercetărilor referitoare la un ministru, membru CSAȚ, ceea ce vădeşte faptul că aceste informaţii au fost scurgeri din dosar – fie scurgeri controlate în vederea sprijinirii publice a discursului politic a domnului Traian Băsescu, fie rezultat al unei grave neglijenţe. Răspunderea profesională este atât a procurorilor de caz cât şi a conducerii instituţiei pentru modul defectuos în care se asigură respectarea procedurilor la nivelul Parchetului. Acest comportament abuziv al Parchetului General încalcă legea şi se constituie în fapte disciplinare în orice sistem judiciar din Uniunea Europeană; atare fapte sunt sancţionate atât de ghidul de standarde al CPEJ, de jurisprudenţa CEDO, cât şi de legea română prin prevederile Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

Aspecte ce privesc interferenţa politică a Parchetului General

Comportamentul părtinitor al Parchetului General în conflictul politic existent în România, precum şi efectele pe care acest comportament le are asupra încrederii populaţiei în sistemul de justiţie, sunt de natură a pune sub semnul întrebării caracterul democratic şi neechivoc al exerciţiului drepturilor electorale.

Solicitarea încuviinţării urmăririi penale împotriva unui ministru pentru emiterea unei adrese care a fost cerută de Curtea Constituţională, precum şi a lămuririlor date cu privire la respectiva adresă – care, prin ea însăşi, nu poate constitui obiect material al unei infracţiuni de abuz în serviciu, fiind punctul de vedere al unei părţi solicitat în cadrul unei proceduri jurisdicţionale aflată încă în derulare, și fiind lipsită de urmarea imediată ce este necesară pentru existenţa oricărei infracţiuni (omisivă sau comisivă, de pericol sau de rezultat) – reprezintă o acţiune prematură juridic dar cu un impact mediatic şi politic deosebit. Este de natura Inspecţiei judiciare să verifice dacă anterior solicitării încuviinţării urmăririi penale a unui ministru s-a realizat cercetarea penală suficientă care să indice nevoia de a se circumstanția făptuitorul unei prezumtive fapte penale. Aceasta cu atât mai mult cu cât efectele unei decizii luate cu încălcarea prevederilor art. 131 alin (1) din Constituţia României şi a practicii judiciare a ICCJ în materia începerii urmăririi penale sunt de natură politică, fără a se fi realizat probe, fie în acuzare, fie în apărare.

Parchetul a declanşat urmăriri penale în sensul solicitat de Preşedintele Traian Băsescu, în cazul unor salariaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, fără a se cerceta în prealabil dacă sunt sau nu întrunite indicii ale săvârşirii unei infracţiuni, doar pentru faptul că s-a emis o adresă, fără a se vedea dacă în conţinutul ei sunt date nereale sau opinii ce nu concordă cu obligaţiile profesionale. Trebuie avută în vedere practica Parchetului în situaţii de fapte similare , şi comparată cu cea din cauza de faţă, pentru a se vedea dacă există diferenţe de tratament ca urmare a unor indicaţii politice.

III. Încălcarea prevederilor art. 99 lit h) coroborate cu litera n) din Legea 3030/2004 atunci când Parchetul General a stabilit cercetarea penală cu prioritate referitoare la scrutinul din data de 29 iulie 2012, deşi nu a soluţionat un număr de peste 12.000 de sesizări referitoare la scrutinul din data de 6 decembrie 2009 şi cel din 7 iunie 2009, în beneficiul Preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că doreşte păstrarea în funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public a doamnei Laura Codruţa Kovesi.

Aspecte privind nesoluţionarea cauzelor în regim de tratament egal privind celeritatea şi competenţa de soluţionare a dosarelor penale în cadrul Ministerului Public

În cadrul Parchetului General au fost înregistrate în anul 2009 un număr aproximativ de 12.000 de sesizări şi plângeri penale cu privire la încălcarea legilor privind alegerile prezidenţiale din 2009 şi alegerile europarlamentare din 2009. În această materie, Parchetul General nu a finalizat cercetările; mai mult, el şi-a declinat competenţa în favoarea Parchetului Judecătoriei Sectorului 1. Acele plângeri nu au primit încă o rezoluţie juridică, deşi se refereau la fraude privind alegerea Preşedintelui României domnul Traian Băsescu, a cărui demitere se realizează prin referendumul din 29.07.2012. Muşamalizarea cauzelor sau lăsarea lor în nelucrare, peste termenul prevăzut de regulamentele adoptate de CSM atunci când este vorba scrutinul de alegerea domnului Traian Băsescu, în acelaşi timp cu aplicarea unei proceduri in rem şi erga omnes când este vorba de scrutinul de demitere, cu termene pe ore, preluări de scripte în toiul nopţii şi fără procedură, precum şi aplicarea diferenţiată a normelor privind competenţa materială, arată că Parchetul General favorizează unii cetăţeni şi îi defavorizează pe alţii în activitatea sa jurisdicţională, în funcție de opțiunile politice ale fiecăruia.

Aspecte privind întârzieri grave şi de lungă durată, repetate, privind mai multe sesizări penale ca formă agravantă de abatere disciplinară

Întârzierea în soluţionarea plângerilor din 2009 afectează un număr semnificativ de sesizări şi plângeri penale care au o durată de întârziere mai mare de 6 luni de zile, încălcându-se astfel în mod flagrant dreptul de petiţionare şi acces la justiţie a petenţilor care au formulat menţionatele plângeri. Inspecţia judiciară este în măsură să analizeze şi să constate încălcarea regulamentelor CSM de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să stabilească sancţiunile necesare în sarcina procurorilor de caz precum şi a conducerii PICCJ.

IV. Realizarea de acte de procedură cu scopul influenţării unei cauze aflate în soluţionare la Curtea Constituţională a României

Aspecte privind obiectul cauzei penale

Magistraţii au obligaţia de a se abţine de la orice fapte de natură a influenţa modul de soluţionare a cauzelor aflate pe rolul instanţelor şi parchetelor. În cauza de faţă este vorba de Curtea Constituţională care, deși nu face parte din sistemul judiciar, realizează un control jurisdicţional de legalitate de drept comun cu privire la procedurile de organizare şi desfăşurare a referendumului, în cadrul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de legea nr 3/2000 coroborate cu cele din legea 47/1992. În cadrul acestei proceduri jurisdicţionale, Curtea Constituţională a rămas în pronunţare şi a amânat pronunţarea, solicitând anumite documente şi informaţii de la diferite entităţi.

În vederea conformării dispoziţiilor Curţii Constituţionale, autorităţile solicitate au depus documentele şi relaţiile solicitate, fiind dispuse în consecinţă măsuri suplimentare de către instanţă. În lipsa înscrierii în fals sau a sesizării făcute de curte, interferarea cu probatoriul administrat în cauză prin acţiunea, dispusă din oficiu, a Parchetului General, este de natură evidentă de a influenţa cursul judecăţii cauzei pe rolul Curţii Constituţionale.

Nelegalitatea procedurii este cu atât mai vădită cu cât în privinţa faptelor semnalate nu se poate reţine efectuarea cercetării penale prealabile pentru a se putea dispune măsura începerii urmăririi penale. Nici nu era posibil atâta vreme cât Parchetul s-a autosesizat în aceeaşi zi cu declaraţia preşedintelui Traian Băsescu, şi a dispus începerea urmăririi penale înaintea audierii celor puşi sub învinuire, faptele încadrate nefiind susceptibile de începerea urmăririi penale ab initio.

Aspecte privind modului de interferare cu o cauză aflată pe rolul Instanţei constituţionale aflată în pronunţare

Este fără precedent ca, în privinţa unor documente administrate în faţa unor instanţe ce efectuează control jurisdicţional de legalitate fără participarea procurorului, şi asupra cărora acestea au rămas în pronunţare, Parchetul să se autosesizeze în vederea înlăturării acestora din dosarul aflat în soluţionare, fără ca această înlăturare să fie dispusă de către instanţă sau de către o parte prin procedura înscrierii în fals.

Efectele acţiunii parchetului au fost acelea că un număr semnificativ de primari au declarat că nu doresc să se conformeze solicitărilor Curţii Constituţionale, de teama de a nu se afla în situaţia de a fi urmăriţi penal pentru aceasta. Or, în acest sens este şi declaraţia publică a președintelui Traian Băsescu din data de 7 august 2012.

De aceea,

Toate aceste aspecte au creat în opinia publică un sentiment de neîncredere în justiţie, de frustrare şi de revoltă împotriva modului cum votul dat la urne se reinterpretează ca o afacere judiciară, atâta timp cât asupra procesului electoral neîncheiat încă Parchetul se antepronunţă prin începerea urmăririlor penale indicând care adresă este corectă şi care nu, care înscris al Curţii Constituţionale este legal şi care nu, care este conduita culpabilă pentru primari şi care nu, care ministru este suspectat şi care nu, emite din dosare probe care sprijină discursul politic al preşedintelui Traian Băsescu, etc.

Prin conduita sa, Parchetul general realizează presiuni asupra Curţii Constituţionale, atât direct cât şi indirect, prin recalificarea probelor aflate în cursul judecăţii.

Este obligaţia Inspecţiei Judiciare şi a CSM să intervină înainte ca prejudiciile încrederii în justiţie să devină ireparabile, pentru ca aceasta va afecta independenţa sistemului judiciar pe termen mediu şi lung. Un sistem care anulează efectele votului popular, şi care se plasează în mod evident părtinitor din considerente politice, deschide un parcurs periculos în relaţia justiţie – politic – societate.

În faţa evidenţei, CSM şi Inspecţia judiciară au obligaţia de a opri de îndată manipularea votului popular prin intimidări judiciare împotriva celor chemaţi să răspundă la întrebarea politică cu privire la rezultatul referendumului.

Faţă de aceste elemente, vă solicităm să declanşaţi de urgenţă şi să soluţionaţi cu celeritate această sesizare; deasemeni, să extindeţi controlul şi la alte elemente ce le veţi constata în cursul anchetei, realizată în baza dreptului constituţional de petiţionare, astfel încât concluziile să poată fi făcute publice în timp util pentru a se garanta obiectivitatea, independenţa şi mai ales legalitatea funcţionării instituţiilor judiciare ca fundament al statului de drept.

Semnatarii sesizării:

Liviu Ioan Stoiciu, scriitor, București
Liviu Antonesei, poet, publicist, Iasi
Prof. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea “Al. I. Cuza”, IASI
Dr. Adrian Muraru, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
Viorica Nișcov, cercetător, traducător, Bucureşti
Sorin Mărculescu, scriitor, Bucureşti
Inginer Silviu Wechsler (MsC), București
Conf. dr. Dan-Șerban Sava, Dept. of Anglo-American and German Studies, School of Letters and Arts LUCIAN BLAGA University of Sibiu
Prof.Georgeta Bălășoiu, Biblioteca Universitatii Politehnica din Timisoara
Prof.dr.ing. Victor Bălășoiu, Universitatea Politehnica din Timisoara
Alexandrina Chelcea, București
Dr. Daniela Zaharia, Universitatea din București
Prof. dr. Romulus Brâncoveanu – Universitatea din București
Ing. Victor Vernescu, consilier la Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, București
Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea, Universitatea din București
Prof. dr. Ladislau Gyemant, Directorul Institutului de Iudaistică, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Octavian Hoandră, ziarist, Cluj
Corneliu Apostol Stanescu, București
Prof. dr. Octavian Duliu, Universitatea din București
Conf. dr. Carmen Mușat, Universitatea din București; redactor șef Observator cultural, București
Gelu Stamboli, București
Radu Traian Grosu, BRASOV
Şerban Foarţă, scriitorI
ldiko Gabor – Foarţă, psiholog, traducător
Dr. Lucian Nastasa-Kovács, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj – Napoca
Vasile Gogea, scriitor, Cluj
Mircea Daneliuc, regizor
Bucureşti Prof. dr. Antoaneta Tănăsescu, Universitatea din București
Prof. dr. Florin Țurcanu, Universitatea din București
Prof. dr. Grigore Popescu Arbore, Chief Technology Officer, The National Research Council / CNR, Institute of Marine Sciences / ISMAR, Venice – Italy
D-tru-C-tin Botezatu – Iasi
Nadia Botezatu, Iasi
Stefan Botezatu, Iasi
Tudor Botezatu, Iasi
Sofia – Martha Botezatu, Iasi
Colonel (rez) Ionuț Voicu, fost ofițer Planificare Operatii al Comandamentului Aliat din Iraq
Prof. dr. Coman Lupu, Universitatea din București
Prof. dr. Andreea Vlădescu, Universitatea “Spiru Haret”, Bucureşti
Dr. Henriette Vlădescu, Bucureşti
Prof. dr. Monica Spiridon, Universitatea din București
Mircea Spiridon, București
Anca Maria Spiridon, London, Putney Heath
Conf. univ. dr. Cristian Pirvulescu, decan, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, București
Prof. dr. Zoe Petre, Universitatea din București
Prof.univ.dr.Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie si Studii Central-Asiatice, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca
Alexandru Petria, scriitor
Doina Uricariu, scriitor
Dr. C. E. Ghiță, Universitatea din București
Georgeta Dimisianu, editor, București
Dr. Floricel Marinescu, istoric, București
Dr. Lucia Ana Marinescu, fost Director al Muzeului Național de Istorie – București
Dr. Valentin Popa, Universitatea „Constantin Brancoveanu” Pitesti, Centrul de studii Braila
Neculae Bute, Pitesti, jud.Arges
Maria Bute, Pitesti, jud.Arges
Horia Barna, scriitor, București
Eleonora Cofas, director al Muzeului Național “Cotroceni”, 1997-2000
Adrian Dobrin, București
Daniela Dobrin, București
Hugó Ágoston publicist București
Paul Lăcătuș, București
Ioana Geacăr, scriitoare
Gheorghe Geacăr
Prof. dr. Mihai Dinu, Universitatea din București
Alexandru Dobrescu, București
Prof.univ.dr.Ing. Ion David, Universitatea”Politehnica” Timisoara
Ioana Filipescu, București
Prof. dr. Ecaterina Lung, Universitatea din București
Conf. Dr. Mianda Cioba, Universitatea din București
Prof. univ. dr. Michael Shafir, Universitatea Babeș – Bolyai, Cluj
Prof. dr. Tudor A. Marian, Universitatea din București
Prof. dr. Paulina Marian, Universitatea din București
Prof.univ.dr. Dragoș Paraschiv, Univ. Tehnică „Gh.Asachi” IAŞI
Prof.univ.dr Mihaela Paraschiv, Univ. „Al.I.Cuza” Iași
Prof. univ. dr. Daniela Ionescu, Universitatea din București, Facultatea de limbi si literaturi straine, București
Dr. George Calalb, Presedintele Convenției Medicilor Democrați din Romania 1992-2006
Dr. Alexandru Suceveanu, emeritus director adjunct, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române, București
Ioana Coșereanu, muzeograf, Iași
George Mihail Vlăsceanu, student
Olga Popescu, pictor, Craiova
Lect.dr. Daniel Ciurel Timisoara
Nicolae Murăruş, Bucureşti
Carmen Duvalma, scriitor
Catalina Ghițulescu
Nedeea Burca, editor si scriitor, București
Dr. Ioana Vintilă-Rădulescu, București
Gabriel Klimowicz – jurnalist
Gheorghe Stancu – Sotir, cel mai in vârsta fost Director din sistemul Coca – Cola
Iulian Fulger, B’nai B’rith International Member, Managing Partner – Eden Qualified Advices, Bucharest
Viorica Toader
Vlad Nicolae Popescu, instructor canin
Radu Boroianu, Presedinte al Asociatiei Negociatorilor de Opere de Arta din Romania, ministru, senator si ambasador

CINE L-A AJUTAT PE TERORISTUL INTERNATIONAL TRAIAN BASESCU (AFACEREA VIKTOR BOUT) SA INFRANGA VOINTA POPORULUI ROMAN CARE L-A DEMIS!

22 aug.

Cine l-a ajutat pe Traian Băsescu să înfrângă poporul român.

8,5 milioane de români au participat la urne pe 29 iulie. Instituţiile statului au demonstrat clar că prezenţa reală la urne a întrunit/depăşit cvorumul de participare. 7,4 milioane de români au votat demiterea lui Traian Băsescu. Nimic nu a contat însă. Voinţa poporului român a fost călcată în picioare. Vă prezentăm cine a contribuit la încălcarea voinţei populare din România.

Curtea Constituţională a României

CCR a avut trei etape în care a acţionat pur politic. Înainte de referendum, în perioada imediat post-referendum şi în ziua de 21 august, când s-a pronunţat pe fond.

În perioada anterioară referendumului, CCR a dat o decizie care a schimbat radical regulile jocului. Pe 10 iulie a.c., atenţie, în unanimitate, CCR dă o decizie unicat, şi totodată împotriva propriei jurisprudenţe la contestaţia PDL privind legea referendumului.

PDL a contestat doar art.10 din legea referendumului, susţinând că preşedintele nu poate fi demis cu majoritate simplă ci cu majoritate calificată (50%+1 vot din numărul total al alegătorilor). Răspunul CCR a fost unul unicat din punct de vedere juridic. CCR a constatat că art.10 este constituţional, dar (fără să i se ceară) a mers mai departe şi a precizat că legea de modificare a art.10, „este costituţională, în mãsura în care asigurã participarea la referendum a cel puţin jumãtate plus unul din numãrul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. A fost pentru prima oară când CCR a condiţionat constituţionalitatea unei legi, în fapt o simplă modificare a unui articol din altă lege. Pe lângă faptul că respectiva condiţionare reprezenta doar o compunere literară, neînsoţită juridic, CCR nici măcar nu trebuia să pună respectiva condiţionare, din moment ce legea referendumului conţinea o prevedere privind existenţa unui prag de participare de jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. (art.5, alin.2).

Decizia CCR a fost dată împotriva propriei jurisprudenţe, pentru că în 2007, tot în urma unei contestaţii a PDL, a respins existenţa unui prag de participare. Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2007, s-a desfăşurat, repetăm, după confirmarea de către CCR a Legii referendumului, fără introducerea unui cvorum de participare la urne. Nu în ultimă instanţă, impunând acum cvorumul de participare, CCR a judecat şi contrar recomandărilor Comisiei de la Venezia, organism al CE care s-a pronunţa încă din 2002 împotriva existenţei unui cvorum de participare la referendumuri.

În perioada post-referendum, mai precis pe 6 august, doi judecători, Augustin Zegrean şi Ştefan Minea, introduc ilegal, într-o hotărâre luată pe 2 august o completare la text care schimbă a doua oară radical regulile jocului. Completarea a reprezentat de fapt o preluare a unei indicaţii precise a lui Traian Băsescu prin care acesta invoca (în judecarea pe fond a cauzei referendumului) apelarea la proceduri ce ţineau de Legea alegerilor prezidenţiale şi a o definiţie de ordin generalist în ceea ce priveşte listele electorale permanente. Pe 14 august, cu majoritate de voturi, judecătorii pro Băsescu dau o hotărîre care legalizează completarea de text din 6 august. Tot în intervalul 3 – 6 august, Augustin Zegrean a remis un document organismelor europene prin care reclama presiuni inventate făcute la adresa CCR. Spunem inventate, pentru că singurele presiuni asupra CCR, cele făcute de Traian Băsescu nu au fost înserate în text. Documentul a conţinut şi ameninţările la adresa Aspayiei Cojocare, dar nu se menţiona că au fost făcute de un deţinut de drept comun de la penitenciarul Poarta Albă, lăsându-se să se înţeleagă că ar fi venit din partea taberei anti-Băsescu.

Pe 21 august ignorând total documente oficiale ale autorităţilor centrale (MAE, MAI, INS etc) din care rezulta că la data de 10 iulie 2012 numărul alegătorilor era cu cel puţin 2-3 milioane mai mic decât cel existent pe listele electorale permanente (şi totodată contrazicându-şi propriile solicitări făcute guvernului de a clarifica situaţia numerică de pe listele electorale permanente), 6 judecători din 9 ai CCR, au decis că nu s-a realizat cvorumul de participare şi au invalidat rezultatul referendumului.

Componente ale serviciilor secrete

Prin agenţi de influenţă români şi străini activi sau reactivaţi (ziarişti – corespondenţi români sau străini ai unor importante medii de informare occidentale, persoane cu influenţă, lobbyşti etc), componente ale serviciilor secrete au operat în străinătate, rezultatul fiind următorul: au creat (sau au cauţionat) în rândul unor oficiali ai UE – este adevărat, cei mai mulţi din familia conservatoare din care face parte şi PDL, o imagine apocaliptică privind guvernul Ponta, şi toţi adversarii lui Traian Băsescu. Cotidianul.ro a descoperit că o parte din ponegritorii României în străinătate au fost stipendaţi de ICR (Institutul Cultural Român), un organism condus până nu demult de F.R. Patapievici şi Mircea Mihăieş. În plan intern, serviciile au lansat diverse zvonuri toate menite să-i descurajeze pe adversarii lui Traian Băsescu. Cu numeroase dezinformări au fost alimentate publicaţiile şi televiziunile favorabile lui Traian Băsescu, organe media care au lucrat la „foc continuu” pentru „şeful” lor. Ultima „acţiune” a serviciilor o reprezintă filajul făcut Monei Pivniceru, propunerea pentru portofoliul justiţiei şi „servirea” rezultatelor finalejelor – un mare „fâs” în realitate, postului RTV.

Parchetul General şi DNA

Procurorii din subordinea Laurei Codruţa Koveşi şi Daniel Morar, la puţine zile după scrutin au recurs la anchete ilegale în teren, scopul fiind semănarea de teroare în rândul celor care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu. Pe termen mediu sau lung, anchetele care se desfăşoară în acest moment au şi scopul de a descuraja adversarii PDL şi ai lui Traian Băsescu, de a se prezenta la viitoarele alegeri şi de a vota pentru USL sau alte grupări politice care nu sunt în siajul PDL şi Traian Băsescu. Tot procuroii din subordinea Laurei Codruţa Koveşi, în dosarele penale deschise – total nejustificat – unor demnitari din MAI (chestorul Manoloiu, secretarul de stat Nicolae Căbulea, ministrul Victor Paul Dobre) s-au implicat – prin publicarea ilegală a unor interceptări telefonice (şi ele ilegale în mare parte) – în propaganda pro Băsescu, încercând să acrediteze teoria eliminării nejustificate a categoriilor de alegători de pe listele electorale permanente şi definind, direct, prin inserţii din rechizitoriu, din cine sunt compuse listele electorale permanente. Evident, utilizând un act normativ din anul 2000, devenit caduc din 2004. Nu în ultimă instanţă, Procurorul General, Laura Codruţa Koveşi a refuzat să răspundă preşedintelui interimar, Crin Antonescu, care, uzând de prerogativele de mediator, i-a solicitat să verifice abuzurile din teren ale procurorilor.

O parte a membrilor CSM

O parte din magistraţii din componenţa CSM au pus o piedică, pe faţă, guvernului Ponta, prin refuzânt o formaliate şi anume să ia act de demisia Monei Pivniceru. Prin vocea lui Cristi Danileţ, au fost ameninţaţi cu puşcăria toţi cei care au criticat procurori, judecători sau anchetatori. De asemenea, conducerea CSM a refuzat cererea lui Crin Antonescu – care şi-a exercitat rolul de mediator – de a se sesiza şi de a veriofica abuzurile procurorilor care au demarat anchete în zonele rurale ale României. Din contră, conducerea CSM a sesizat inspecţia judiciară acuzând pe Antonescu, Ponta şi doi deputaţi PNL de presiuni la adresa justiţiei.

ONG-uri partizane şi interesate

Câteva ONG-uri (cca 10-12) compuse dintr-un număr restrâns de activişti (unii dintre ei se regăsesc simultan în board-urile a două sau trei organizaţii), s-au erijat în unicii reprezentanţi ai societăţii civile şi au bombardat organismele europene cu dezinformări grosolane privind guvernanţii şi adversarii lui Traian Băsescu. Drintre ONG-uri amintim:

GDS, Expert Forum, Freedom House România, Romanian Center for European Policy etc iar dintre activişti, la loc de frunte trebuie nominalizat Sorin Ioniţă.

Media

Până la schimbarea conducerii, postul public de televiziune – post pentru care românii plătesc efectiv taxă din propriul buzunar – a fost în serviciul lui Traian Băsescu. Şi după schimbarea conducerii, o componentă, TVR Info, în special prin site-ul TVRInfo.ro a continuat să activeze ca o oficină a lui Traian Băsescu şi a aliaţilor săi. Evenimentul Zilei, România Liberă, Adevărul, B1TV, Hotnews (împreună cu sateliţi de mai mică anvergură) au fost organele media care au excelat la atacuri murdare la adresa adversarilor lui Traian Băsescu şi au fost campioane la manipulări şi dezinformări. Realitatea TV şi RTV au avut de asemenea momente în care şi-au uitat menirea.

Ambasadorul SUA, Mark Gittenstein

Ambasadorul SUA la Bucureşti a avut în mai multe rânduri intervenţii pe faţă, în sprijinirea lui Traian Băsescu. Mark Gittenstein a făcut numeroase declaraţii (fără să verifice starea de fap) ghidat doar după aritcolele din presa pro Băsescu sau după afirmaţiile fără acoperire ale Monicăi Macovei & Co. Prima ieşire în public, pe 3 iulie, într-o declaraţie de presă remisă Hotnews (sic!): „Sunt extrem de îngrijorat în legatură cu orice tentativă de ameninţare a independenţei instituţiilor democratice ale României”. Inutil să spunem că nicio instituţie democratică nu era ameninţată. Chiar în preziua suspendării, ambasadorul spunea: „dacă suspendarea este făcută într-un mod care pare manipulator sau prin încălcarea Constituţiei (…) aceasta va avea un foarte serios efect asupra modului cum este văzută în întreaga lume aplicarea legii în România”

Pe 11 iulie, când a criticat organizarea unui referendum „după o legislaţie care nu este în concordanţă cu Constituţia”.

Ambasadorul SUA şi-a arătat „imparţialitatea” şi când, a invitat doar câţiva (cinci) ziarişti la o întîlnire cu asistentul dnei Hillary Clinton (trimis special la Bucureşti pentru „a vedea care este situaţia”), toţi, fără excepţie, partizani pe faţă a lui Traian Băsescu.

Philip Gordon emisar Casa Albă

Ultima lovitură de măciucă a venit din partea emisarului Casei Albe, Philip Gordon, care, în primă instanţă la vizitat pe preşedintele suspendat, şi abia ulterior s-a întâlnit cu preşedintele interimar în exerciţiu şi primul ministru al României. Gordon, a participat şi la reuniunea restrânsă cu ziariştii pro Băsescu şi a făcut celebra declaraţie „Au fost, aşa cum ştim cu toţii, informaţii credibile despre un vot ilegal răspândit la referendum. S-au făcut eforturi pentru modificarea listelor electorale, ceea ce ar afecta cvorumul, şi aparente încercări de a forţa Curtea Constituţională în ce priveşte validarea referendumului”. Tot Gordon a fost cel care a „decretat”: „dorim să vedem cum Curtea va lua o decizie cât mai repede posibil”. Se poate spune că aceste declaraţii au cântărit enorm în convingerea unor judecători ai CCR să ignore numărul real de alegători şi să invalideze referendumul. Culmea, cu câteva zile înainte, ambasadorul SUA declara: „ Curtea Constituţională trebuie lăsată să ia o decizie bazată pe principii, în mod independent, fără niciun amestec din afară”.

Oficiali ai Comisiei Europene + alţi lideri PPD

Toată luna iulie, dar şi în august, lideri ai Comisiei Europene au tocat mărunt guvernul Ponta şi în general autorităţile centrale. Lor le-au ţinut isonul şi mai mulţi lideri ai PPE, familie politică din care face parte şi PDL. Este dificil de apreciat ce procent din declaraţiile oficialilor CE au avut la bază dezinformările grosolane de la Bucureşti venite în special pe canalele dirijate de Monica Macovei, în ce măsură au contribuit articolele „criminale” din o serie de publicaţii străine sau ale celor de la Bucureşti şi cât la sută a contat că şefii CE fac parte din PPE. Un lucru este cert, replici la dezinformările grosolane de la Bucureşti, inclusiv un apel al 100 de intelectuali (majoritatea din mediul universitar) în care se arăra care este de fapt realitatea, nu au fost băgate înseamă. România a fost pusă la zid, vârful de lance fiind „atacul la independenţa justiţiei”, o gogoriţă marca Monica Macovei & Co. Un lucru este cert: sub presiunea extraordinară a Bruxelles-ului, liderii USL au avut un moment de mare slăbiciune, şi în Parlament, coaliţia aflată la guvernare a adoptat legea referendumului (după aberanta decizie din 9 iulie a CCR) după indicaţiile CE, adică a fost legalizat cvorumul de participare. USL avea instrumente legale şi constituţionale să evite legiferarea cvorumului, dar presiunile uriaşe ale oficialilor europeni, iminenţa unui raport de ţară negativ – aici se pare că s-ar fi utilizat şi şantajul – au condus la cedarea de la mijlocul lunii iulie. Iată aici o parte din ultimele declaraţii ale oficialilor europeni:

José Manuel Barroso (preşedinte al CE): „Sunt profund îngrijorat în legătură cu recentele evoluţii privind validarea referendumului de către Curtea Constituţională”.
„Acum este crucial ca Guvernul român să raspundă fără întârziere cerinţelor Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte transmisia listelor electorale”. (Aici se poate observa cât de clar era intoxicat Barroso (sau poate nu), pentru că printr-un singur telefon ar fi aflat că guvernul nu deţine listele electorale. Cum necum, se poate spune că preşedintele CE s-a făcut urât de tot de râs prin această declaraţie).
Vibiane Reindg (comisar pt.justiţie şi vicepreşedinte CE): „Suntem în continuare extrem de îngrijorați de starea democrației în România”.
Gianni Buquicchio (preşedinte Comisia de la Venezia): „Am aflat cu adâncă îngrijorare de numeroasele încercări de a exercita presiune asupra Curţii Constituţionale din România şi de a-i submina independenţa”.

Nu în ultimă instanţă, se poate spune că un rol important în economia referendumului l-a jucat şi premierul maghiar Orban Vicktor, care i-a îndemnat pe etnicii maghiari din România să nu participe la referendum.

O parte a media din străinătate

Chiar înainte de votul din parlament (6 iulie a.c. – n.a.) de suspendare a lui Traian Băsescu, în presa occidentală, în special în cea din Germania, au apărut articole devastatoare la adresa guvernului, a USL şi, în general la adresa opozanţilor lui Traian Băsescu. În timpul campaniei pentru referendum atacurile s-au înteţit, publicaţii din Austria, Elveţia. Franţa şi evident Germania ţinând capul de afiş. Nu în ultimul rând şi unele agenţii străine şi-au adus obolul pentru Traian Băsescu, vârf de lance fiind „France Presse”. Articolele i-au avut drept autori pe corespondenţii străini pentru state din zona Ewuropei de Est sau Centrale (unii dintre ei suspect de „apropiaţi” de tabăra Băsescu, alţii – s-a descoperit – stipendaţi de ICR) sau pe corespondenţi români angajaţi la diverse publicaţii din străinătate. În toate articolele din media străină care a atacat pe adversarii lui Traian Băsescu, erau utilizate doar declaraţii ale locotenenţilor acestuia sau erau citate doar pasaje din presa portocalie. De multe ori, articolele erau „făcături” redactate de „colaboratori” (nu în sensul real al termenului – n.a.) de la Bucureşti şi care aveau un singur scop: să „revină”, prin preluare în media română pro Băsescu sub titluri de genul „ce spune presa străină despre…”. Culmea, multe din „articolele din presa străină” nu erau altceva decât postări pe bloguri arondate unor publicaţii şi în niciun caz nu reflectau poziţia respectivelor medii de informare. Totuşi, sintagma „lovitură de stat”, termenul „pucişti” a fost preluat în veselie în media de dincolo de graniţe. „Vedeta” numărul unu care şi-a intoxicat citirorii cu dezinformări şi manipulări a fost, de departe, germano-austriacul Carl Petere Schwartz de la Frankfurter Allgemeine Zeitung, cunoscut încă din 2009 pentru osanalele scrise la adresa guvernului Boc şi Traian Băsescu.

NOTĂ

Guvernele Marii Britanii, Italiei, Spaniei şi preşedintele Franţei nu au marşat la intoxicările de la Bucureşti şi nu s-au implicat deloc în evenimentele din România. Nu au fost singurele, dar ne-am referit la unii dintre cei ma reprezentativi actori politici din UE.

%d blogeri au apreciat: