Arhiva | 5:45 pm

LIDERUL UK INDEPENDENCE PARTY I-A SMOTOCIT BINE PE TRIADA-BARROSO-ROMPUY-MEKEL: „CINE DRACU’VA CREDETI VOI!”

24 aug.

Nigel Farage, liderul UK Independence Party şi vice-preşedintele grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei a vorbit pentru ILD despre viitorul Uniunii Europene, despre criza economică şi despre moneda euro. Farage a părăsit Partidul Conservator în 1992, după ce aceştia au semnat Tratatele de la Maastricht. Din 1999 este membru al Parlamentului European. În 2009, partidul său eurosceptic s-a clasat pe locul al doilea în alegerile europarlamentare, depăşindu-i pe laburişti şi pe democrat-liberali.

In luarea de cuvant Nigel Farage i-a criticat pe Barroso-Rompuy-Reading-Merkel care au transformat UNIUNEA EUROPEANA INTR-O AFACERE,CONDAMNAND DUPA BUNUL LOR PLAC MILIOANE DE OAMENI LA SARACIE.ACUZANDU-I CA AU INSTAURAT DICTATURA SI AU DISTRUS DEMOCRATIA EUROPEANA.
INCHEIND CU FRAZA CINE DRACU’VA CREDETI VOI!”

MINISTRUL DELEGAT CU PARLAMENTUL,DAN SOVA: LEGATURA DINTRE MONICA GHERGHESWCU(MACOVEI)SI IULIA MOTOC!

24 aug.

Dan Şova, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, a făcut o serie de conexiuni între Monica Macovei, Iulia Motoc şi Laura Codruţa Kovesi la Realitatea Tv. El a explicat că între Iulia Motoc şi Monica Macovei există o legătură mai veche, care datează de dinainte de 1989. Şova a explicat că acestea au fost colege la Parchetul Giurgiu pe vremea comunismului, iar Motoc ar fi fost numită la Curtea Constituţională la recomandarea Monicăi Macovei.

Dan Şova a precizat că numirea Laurei Codruţa Kovesi la Parchetul General i se datorează fostului premier Emil Boc. Şova a explicat că cei doi au fost colegi de la an la Cluj, iar Kovesi a ajuns pe această filieră la funcţia de Procuror General.

“Se întâmplă nişte lucruri. Întotdeauna mi-am pus problema aşa: de unde a apărut doamna Motoc la CCR. Doamna Motoc a fost înainte de 1989 procuror la Parchetul Giurgiu. Colegă cu cine credeţi? Cu doamna Macovei. După aceea, m-am întrebat în 2005, aveam 10 ani de avocatură şi nu auzisem în viaţa vieţilor mele, deşi eram un avocat foarte activ, de unde a apărut doamna Kovesi. De unde a apărut doamna Kovesi? Surpriză! A fost colegă de an cu Emil Boc la Cluj. A venit doamna Macovei zilele trecute şi spunea, domle cum sunt sunt criteriile, zic: staţi puţin să discutăm despre crierii. Că doamna Motoc a fost colegă cu doamna Macovei la Parchet la Giurgiu e una, dar faptul că doamna Macovei e fată de general la Securitate, fostul şef al Securităţii Giurgiu, e alta. Să ştiţi că nu a contestat niciodată. Am spus de mai multe ori asta şi nu a contestat niciodată acest fapt”, a explicat Dan Şova.

CE SE INTIMPLA DOMNULE PREMIER PONTA SI DOMNULE DUSA DE LA INTERNE.ATI FACUT PACT CU DIAVOLUL BASESCU. S-AU ALES CU DOSAR PENAL PENTRU CA AU PROTESTAT SI PROTESTEAZA ANTI-BASESCU!

24 aug.

Cincizeci de persoane care au protestat la Universitate sunt cercetate pentru că au blocat cu intenţie un drumul public, iar şapte pentru ultraj şi distrugere, alte 50 fiind amendate pentru tulburarea liniştii locuitorilor „prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte”, scrie Mediafax.

Jandarmeria Capitalei, care a asigurat, în 21 şi 22 august, măsurile de ordine publică la adunările publice din Piaţa Universităţii, arată, vineri, într-un comunicat de presă, că protestatarii „şi-au manifestat opiniile în mod paşnic”.

În timpul protestelor, în jurul orei 21.00, un grup de persoane a forţat gardul de protecţie, iar manifestanţii au ajuns pe carosabil, fiind astfel blocată circulaţia pe bulevardul Nicolae Bălcescu, de la intersecţia cu bulevardul Carol I până la intersecţia cu strada Ion Câmpineanu.

Pe baza imaginilor video captate de jandarmi au fost identificate 106 persoane, dintre care 50 au fost sancţionate cu amenzi cuprinse între 200 şi 1.000 de lei „pentru tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă”.

Altor 49 de persoane le-au fost întocmite acte premergătoare începerii urmăririi penale, pentru blocare cu intenţie a drumului public, faptă prevăzută de Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, a precizat Jandarmeria Capitalei.

Totodată, altor şapte persoane le sunt întocmite acte premergătoare începerii urmăririi penale pentru distrugere şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, fapte prevăzute de articolul 217, respectiv articolul 321 din Codul Penal.

Câteva sute de persoane au protestat în ultimele seri în Piaţa Universităţii împotriva reîntoarcerii preşedintelui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni şi a deciziei Curţii Constituţionale.

CANCELARUL NEONAZIST ANGELA MERKE CA SA SALVEZE CE DE AL PATRULEA REICH L-O „PACALIT”PE FRANCOIS HOLLANDE LA BERLIN PENTRU O REZOLUTIE FAVORABILA A C.S AL NATIUNILOR UNITE PRIVIND SIRIA!

24 aug.

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, François Hollande, s-au pronunţat împreună, joi, la Berlin, în favoarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite privind Siria, subliniind aspectul ‘umanitar’, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Vom insista pentru ca în Consiliul de Securitate să fie luate deciziile necesare, iar dialogul internaţional să avanseze mai ales în ce priveşte situaţia umanitară”, a menţionat şefa cabinetului de la Berlin în cursul declaraţiilor de presă comune.

„Acţionăm împreună cu europenii, cu toţi cei care consideră că Bashar al-Assad nu poate rămâne la conducerea ţării sale deoarece pune în pericol viaţa poporului său”, a afirmat la rândul său liderul francez.

„La sfârşitul lunii august vom avea o reuniune a Consiliului de Securitate la iniţiativa Franţei pentru a merge cât de departe este posibil în ce priveşte ajutorul umanitar, fapt ce nu ne va împiedica să ajutăm mai direct opoziţia”, a adăugat Hollande.

Consiliul de Securitate al ONU urmează să ţină la 30 august la New York o reuniune ministerială conscrată ajutorului umanitar în Siria. Franţa, care deţine în luna august preşedinţia prin rotaţie a Consiliului, solicită stabilirea unui „acces umanitar direct” în ţară. Până în prezent, Moscova şi Beijingul şi-au exprimat dreptul de veto faţă de orice tentativă a adopta măsuri obligatorii pentru Bashar al-Assad.

Prezenţa la reuniunea de la 30 august a Rusiei, Chinei şi chiar a Statelor Unite rămâne incertă.

CE ASTEPTARI ARE MINISTRUL JUSTITIEI MONA PIVNICERU DACA PARMANENTUL DECIDE CA TRAIAN BASESCU CARE A FOST DEMIS ,SA SE INTOARCA LA COTROCENI!

24 aug.

Ce aşteptări are Mona Pivniceru de la Traian Băsescu.

Mona Pivniceru a mers vineri dimineaţă la Ministerul Justiţiei pentru a-şi prelua atribuţiile de ministru.

Întrebată, la intrarea în sediul Ministerului Justiţiei, dacă s-a gândit la un înlocuitor pentru Laura Codruţa Kovesi la Ministerul Public, Mona Pivniceru a spus că Ministerul Justiţiei nu se rezumă doar la numirea procurorului general, ci sunt multe alte probleme importante.

Ministrul Justiţiei a fost întrebat totodată ce aşteptări are în relaţia cu Traian Băsescu. „Eu am aşteptări de normalitate. Maximă normalitate”, a răspuns Mona Pivniceru fără să stea pe gânduri.

În legătură cu priorităţile pe care le are în calitate de ministru al justiţiei, aceasta a menţionat că va prezenta o agendă publică şi cu siguranţă jurnaliştii vor lua cunoştinţă de ea.

După îndelungi şicane, Mona Pivniceru a depus, joi, jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Justiţiei, la Palatul Cotroceni, în faţa preşedintelui interimar, Crin Antonescu, şi a membrilor Guvernului prezenţia la eveniment.

MYLENE FARMER -APPELLE MON NUMERO!

24 aug.

SANTANA – CORAZON ESPINADO!

24 aug.

IL DIVO -UNCHAINED MELODY!

24 aug.

IL DIVO – REGRESA A MI!

24 aug.

SWEET NOVEMBER – IT’S NOT GOODBYE!

24 aug.

PRESEDINTELE COMISIEI DE AFACERI EUROPENE A BUNDESTAGULUI,EVREUL-KHAZR,GUNTHER KRICHBAUM(CASATORIT CU O CONSILIERA DE A LUI MOINICA) ATACA DIN NOU ROMANIA!

24 aug.

Gunther Krichbaum, despre afirmaţiile lui Antonescu la adresa cancelarului Merkel.

Preşedintele Comisiei de Afaceri Europene a Bundestagului, Gunther Krichbaum, a declarat pentru MEDIAFAX, referindu-se la comentariile lui Crin Antonescu la adresa cancelarului Merkel, că acestea au fost dăunătoare chiar preşedintelui interimar.

„Primul-ministru Ponta şi domnul Antonescu încearcă să creeze o problemă care nu există. Relaţia dintre ţările noastre este foarte bună, cu tradiţie şi a evoluat de-a lungul anilor. În opinia mea, aceste comentarii nu sunt decât o diversiune ieftină. Ponta vrea să distragă atenţia de la eşecul referendumului şi adevăratele probleme naţionale ale României. Acest lucru nu este într-adevăr demn pentru un prim-ministru şi politician important al unei ţări membre UE. În mod special, comentariile domnului Antonescu au fost dăunătoare, nu pentru Angela Merkel, ci pentru el însuşi. Trebuie să fie atent pentru că nu va mai fi luat în serios la nivel european”, a afirmat Krichbaum.

El a explicat atitudinea critică a Germaniei faţă de România în privinţa respectării instituţiilor democratice şi a statului de drept, prin faptul că ţara sa a fost divizată de Cortina de Fier, iar partea sa din Est a fost nevoită să îndure un regim nedemocratic până în 1989.

MORTII LUI LAURA -CODRUTA O LOVITURA GREA PENTRU EA SI PROCURORII EI.SI MORTII PRIMESC NUP?!

24 aug.

Procurorii lui Kovesi s-au făcut de râs, dar când dau şi NUP?

Între 6 şi 10 august a.c., procurorii din subordinea dnei Laura Codruţa Kovesi au întocmit dosare penale împotriva a trei demnitari din MAI. Evenimentele ulterioare au demonstrat că este o acţiune politică a procurorilor. Până ieri nu s-a pronunţat însă niciun NUP!

Procurorii au văzut infracţiune acolo unde ea nu era

Fostul ministru pentru Administraţie Victor Paul Dobre şi secretarul de stat din MAI, Nicolae Căbulea, au fost învinuiţi de către procurori pentru fapte pe care presa independentă le-a calificat din start ca nefiind infracţiuni. Care era „crima” reproşată celor doi: au transmis CCR, a doua zi după ce MAI remisese o adresă cu numărul de persoane aflate pe listele electorale permanente, o adresă suplimenară prin care oficialii MAI atenţionau că nu-şi asumă veridicitatea datelor de pe prima adresă. Asta a fost marea crimă comisă de cei în cauză – este adevărat, procurorii au intrat în acţiune după ce, din „garaj”, Traian Băsescu le-a sugerat acest lucru. Procurorii au acuzat vehement următoarea formulare din a doua adresă: ,,MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuţie revine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente”.

Procurorii i-au acuzat pe Dobre şi Căbulea că au trimis o adresă pe care „CCR nu a cerut-o” şi pe Manoloiu că ar fi ştiut că participă la comiterea unei ilegalităţi. Concluzia procurorilor, cei trei „intenţionat” au vrut să împiedice CCR să se pronunţe privind referendumul şi „ştiau” foarte bine care era numărul de alegători.

Morţii, o lovitură grea pentru Kovesi şi procurorii ei

După ce reprezentanţii în teritoriu ai Executivului au analizat situaţia din teren, se ştie, s-a descoperit că în jur de 3 milioane de persoane nu puteau apărea pe listele electorale permanente. Chiar dacă CCR nu a luat în consideraţie documentele venite de la guvern, a trebuit să accepte oficial că pe liste se regăseau 35.000 de persoane decedate sau cu interdicţii. S-a confirmat astfel că oficialii din MAI au avut dreptate când au anunţat că nu-şi asumă veridicitatea numărului de alegători.

Existând morţi şi alţi interzişi pe liste, în mod normal, Parchetul trebuie să dea de urgenţă NUP în cazul celor trei demnitari. Pentru că i-a acuzat de pomană. (Şi dacă nu s-ar fi descoperit morţi şi interzişi, acuzaţiile nu aveau acoperire, pentru că remiterea unei adrese explicative nu reprezintă o infracţune). Totuşi, până joi, de la Parchet nu a venit niciun semnal. Contactat telefonic, Victor Paul Dobre ne-a precizat că nu a primit nicio înştiinţare de la procurori. Dacă cercetările continuă în cazul celor trei, abuzul iniţial devine şi mai grav.

Îşi va da demisia autorul rechizitoriului?

Cotidianul.ro a demonstrat în articole precedente că în rechizitoriul procurorilor din dosarul celor trei demnitari MAI se regăsesc numeroase pasaje de PR prin care se cauţionau mesajele electorale ale taberei lui Traian Băsescu. Redăm un fragment mai mult decât sugestiv: „În vederea atingerii acestui scop infracţional, s-a optat inclusiv pentru reducerea fictivă a populaţiei în unele judeţe, iar una dintre modalităţile de obţinere a acestui rezultat era creşterea numărului de persoane care figurează în bazele de date ca fiind decedate”.

Morţii există. Sau de fapt au existat pe listele electorale aşa-zis actualizate de către primari la data de 10 iulie. Morţii au fost găsiţi de guvern şi recunoscuţi oficial de către CCR. În orice ţară NORMALĂ, autorul unui astfel de pasaj dintr-un rechizitoriu ar urma să fie demis sau să demisioneze. Nu am găsit pe site-ul ministerului public vreun comunicat din care să aflăm ceva despre situaţia procurorului care a scris inepţia de mai sus.

Şi aici nu este vorba doar de faptul că procurorii lui Kovesi s-au făcut de râs, ci este vorba de faptul că au inventat ceva. Şi oare câţi oameni au avut de suferit de pe urma unor astfel de invenţii din rechizitorii?

ZEGRENII LUI BASESCU DE LA CCR TREBUIE SA-SI DEA DEMISIA,SAU PARLAMENTUL SA-I DEMITA. BASESCU ESTE DEMIS!

24 aug.

După ce au lăsat cu ochii în soare 7,4 milioane de români invalidând referendumul, judecătorii Curţii Constituţionale ameninţă că dacă ei nu sunt consideraţi în continuare dumnezei România riscă să aibă un nou raport negativ pe justiţie la Bruxelles! Pe modelul oamenilor lui Traian Băsescu care au intoxicat Bruxellesul susţinând că CCR face parte din sistemul judiciar, Zegrean şi compania încearcă să-şi lipească şi ei imaginea de acest sistem din care NU FAC PARTE.

Comunicat al CCR remis joi: Ameninţări pentru toată lumea

„Judecătorii Curţii Constituţionale, reuniţi în plen la data de 22 august 2012, luând act de continuarea atacurilor unor autorităţi publice şi mijloace de informare în masă la adresa Curţii Constituţionale, ţinând seama de Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare în care s-a exprimat îngrijorarea faţă de „recenta presiune exercitată de unii membri ai Guvernului român şi de politicieni de rang înalt asupra Curţii Constituţionale” reţinându-se, totodată, că „independenţa sistemului judiciar şi separarea puterilor sunt elementele de bază ale unei societăţi democratice. Pentru a restabili climatul de încredere, toate nivelurile politice din România vor trebui să demonstreze, în lunile următoare, prin acţiunile lor, angajamentul faţă de aceste principii. Comisia va monitoriza îndeaproape evoluţiile în acest domeniu.”, au decis să facă un nou apel la autorităţile publice prevăzute în Titlul III al Constituţiei – Parlament, Preşedintele României, Guvernul României, Administraţia publică centrală, Administraţia publică locală, Autoritatea judecătorească, pentru a lua măsuri de oprire a acţiunilor defăimătoare la adresa Curţii Constituţionale.

Aceste acţiuni, cărora li se adaugă, în ultima perioadă, actele denigratoare la adresa unora dintre judecătorii Curţii Constituţionale, cărora li se contestă moralitatea, integritatea, pregătirea profesională, produc grave prejudicii de imagine Curţii Constituţionale şi tind la decredibilizarea sa, punând sub semnul îndoielii deciziile pe care Curtea le-a pronunţat. Se aduce astfel atingere dispoziţiilor art.147 alin.4 din Constituţie, potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii,se încalcă normele democratice şi principiile statului de drept, cu consecinţe grave asupra stabilităţii instituţionale în România şi asupra imaginii internaţionale a ţării, astfel cum o subliniază şi Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu arătat.

Având în vedere recomandările specifice urgente cuprinse în acest Raport, nevoia de stabilitate instituţională a României, atât în plan intern cât şi internaţional, pentru a evita continuarea deteriorării imaginii ţării şi constatarea de către organismele europene a neîndeplinirii obligaţiilor pe care România le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene, Plenul Curţii Constituţionale cere tuturor autorităţilor publice luarea de măsuri pentru respectarea statutului Curţii Constituţionale şi a statutului membrilor acesteia.

Plenul Curţii Constituţionale a României în următoarea componenţă: Augustin Zegrean, preşedintele Curţii; Aspazia Cojocaru; Acsinte Gaspar; Petre Lăzăroiu; Mircea-Ştefan Minea; Iulia Antoanella Motoc; Ion Predescu; Puskas Valentin Zoltan; Tudorel Toader – judecători.”

HOTARAREA NR.6/21 AUGUST 2012 A CCR ESTE CADUCA.PARLAMENTUL POATE SA IA ACT CA PRIN VOINTA A PESTE 8,5 MILIOANE DE VOTANTI,TRAIAN BASESCU ESTE DEMIS!

24 aug.

Hotărârea prin care CCR a invalidat referendumul de demitere a lui Traian Băsescu prezintă elemente clare de neconstituţionalitate. Un conflict legislativ dă posibilitatea Parlamentului să ia decizia finală în ceea cel priveşte pe Traian Băsescu.

„Abuz de drept”

Hotărârea nr. 6 din 21 august 2012 a CCR, referitoare la Referendumul din 29 iulie a.c. reprezintă un abuz de drept şi încalcă Constituţia. La această concluzie au ajuns trei jurişti cu experienţă în materie constituţională, care ne-au contactat şi ne-au prezentat detaliat argumente. Concret: CCR a emis o hotărâre (nr. 6 din 21 august 2012) în finalul căreia se precizează: Hotărârea este definitivă şi general obligatorie. „Această formulare este neconstituţională. În Legea fundamentală nu există vreo prevedere care să dea hotărârilor CCR această putere şi anume să fie definitive şi general obligatorii. Această formulare reprezintă un abuz de drept. Ţinând cont de acest aspect, Hotărârea nr. 6 a CCR nu este opozabilă Parlamentului”, susţin la unison juriştii consultaţi.

Ce spune legea CCR…

Art. 11 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR prevede la alin.1:

Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, după cum urmează:

La acelaşi articol, la litera B prevede: Hotărâri, în cazurile în care:

c) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

La alin. 2 şi 3 din lege se precizează:

2) Deciziile şi hotărârile se pronunţă în numele legii.

3) Deciziile, hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

…Şi ce spune Constituţia

La art. 146 sunt enumerate atribuţiile CCR, iar la articolul 147 alin. 4 prevede: Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

În caz de conflict legislativ, Constituţia are prioritate

Juriştii consultaţi arată că, aparent, „suntem în faţa unui conflict legislativ. În legea CCR se spune că şi hotărârile sunt general obligatorii, iar în Constituţie nu există o astfel de prevedere. În acest caz, prevalează prevederile din Constituţie, pentru că o lege, fie ea ordinară sau organică, nu poate bate Constituţia”.

Tot juriştii cu care ne-am consultat au mai precizat: „În Hotărârea nr. 6 din 21 august a CCR se fac, aşa cum este normal într-un document de natură juridică, trimiteri la numeroase articole din legea de organizare a CCR, din Legea referendumului şi din Constituţie. Cine citeşte cu atenţie documentul va observa că nu există nicio trimitere la art. 147, alin. 4 din Constituţie, adică cel care întăreşte un document CCR, şi anume îi dă puterea de a fi general obligatoriu şi cu putere pentru viitor. Or, judecătorii CCR erau obligaţi să facă trimitere la acest articol, din moment ce au inserat în document că hotărîrea luată este general obligatorie. Nu au făcut-o pentru că ştiau că art. 147 alin. 4 nu are nicio legătură cu hotărârile emise de CCR. Aici suntem deci în faţa a ceea ce în termeni juridici se numeşte abuz de drept”.

Care este soluţia

Având în vedere faptul că Hotărârea CCR nr. 6 nu se încadrează în prevederile Constituţiei şi având în vedere că este calificată ca fiind un abuz de drept, se impune o întrebare: care este soluţia de urmat în acest caz extrem de complicat. Tot juriştii ne-au arătat care este calea de urmat: „În această situaţie, Parlamentul este cel care poate lua decizia finală. Parlamentul este acoperit prin art.3 al Hotărârii nr. 34 din 6 iulie 2012, care prevede: În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat. Ţinând cond de prevedea finală a acestui articol Parlamentul poate decide dacă Traian Băsescu se întoarce sau nu la Palatul Cotroceni. Orice decizie a Parlamentului în această speţă este legală”.

Alte argumente privind abuzul de drept comis de CCR

Hotărîrea CCR nr. 6 din 21 august 2012 nu poate fi definitivă şi general obligatorie şi pe alte considerente. Şi acest lucru reiese chiar din Legea CCR. Faptul că legea prevede că CCR veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia nu reprezintă o pronunţare asupra legalităţii referendumului, ci doar o acţiune în constatare. A veghea nu înseamnă verificarea legalităţii sau a constituţionalităţii, ci doar o constatare.

Or, numai actele CCR legate de legalitatea unor acte normative, adică acolo unde se constată situaţii de neconstituţionalitate, sunt cele general obligatorii. Iar acestea sunt, repetăm, Deciziile CCR. Decizia CCR nu reprezintă acelaşi lucru cu o hotărâre sau cu un aviz al CCR. Iar Constituţia face o distincţie clară şi defineşte explicit situaţiile în care este vorba de Decizii ale CCR.

Un alt argument care vine şi arată că hotărârea CCR nu are caracter definitiv şi general obligatoriu îl reprezintă prevederile articolului 2 din Constituţie. Acesta la alin. 1 spune: Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum, iar la alin. 2, Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Cum se traduce în limbaj popular acest articol în speţa de faţă: referendumul reprezintă o formă de exercitare a suveranităţii poporului. Asupra legalităţii exercitării suveranităţii poporului nu se pot pronunţa 6 sau 9 persoane, fie ele şi judecători ai CCR. (Că şi aici suntem în faţa unui conflict de legislaţie nu contează, pentru că, aşa cum am arătat, prevederile Constituţiei au prioritate.)

CCR a încurcat borcanele în propriul document

În Hotărârea CCR nr. 6 din 21 august 2012, pe care juriştii o consideră ca fiind neconstituţională şi că reprezintă un abuz de drept, prin inserarea în dispozitiv a formulei definitivă şi general obligatorie, mai există un element care demonstrează ilegalitatea ei. În document se face referire la Hotărârea nr. 5 a CCR din 14 august 2012, prin care judecătorii Curţii au venit cu noi precizări referitoare la ce au solicitat guvernului referitor la actualizarea listelor electorale. Şi această Hotărâre nr. 5 este una ilegală. Pentru că este vorba de un act administrativ pur şi simplu, iar un astfel de act nu poate fi „îmbrăca” haina unei hotărâri. De exemplu, atât pe 2 august a.c., cât şi pe 6 august, solicitări similare au fost transmise guvernului prin adresele nr. 3.505, respectiv 3.506. O adresă reprezintă un act administrativ, în timp ce o hotărâre în niciun caz. Drept urmare, am mai avut un document ilegal, iar la acesta face expres trimitere Hotărârea nr. 6.

%d blogeri au apreciat: