Arhiva | 6:00 pm

QVORUMUL A FOST ASIGURAT.DECIZIA CCR CITITA IN PLEN DE MINEA.TRAIAN BASESCU REINSCAUNAT.RUSINE USL!

27 aug.

Ultimul episod din serialul referendumului pentru demiterea preşedintelui se joacă în plenul reunit al Parlamentului, acolo unde la ora 15.00 va fi citită decizia Curţii Constituţionale.Preşedintele suspendat se va putea întoarce la Cotroceni imediat ce decizia va fi publicată în Monitorul Oficial.

Update 17.45 – Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 6 din 21 august 2012 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, Traian Băsescu, şi la confirmarea rezultatelor acestuia, a fost citită în plenul reunit al Parlamentului de judecătorul Curţii Constituţionale, Mircea Ştefan Minea.

După citirea Hotărârii, şedinţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, la care au participat şi parlamentari ai USL, s-a încheiat.

Update 17.34 – Călin Popescu Tăriceanu a declarat că parlamentarii PSD au decis să părăsească sala, în semn de protest faţă de decizia Curţii Constituţionale.

Update 17.30 – Judecătorul Ştefan Minea a început să citească hotărârea CC în plenul Parlamentului. La momentul în care Minea a început să citească hotărârea, parlamentarii USL au ieşit din sală

Update 17.26 – Ioan Ghişe a cerut amânarea dezbaterilor în cadrul şedinţei Parlamentului, însă majoritatea voturilor au fost împotrivă.

Update 17.11 – Şedinţa Camerei Deputaţilor şi Senatului în care trebuie citită decizia CCR privind referendumul a fost reluată, luni, după pauza de consultări cerută de viceliderul deputaţilor PNL Eugen Nicolăescu.

Un număr de 238 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa.

La această şedinţă participă şi parlamentari ai PSD şi PNL.

Update 16.43 – Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, luni, după suspendarea şedinţei de plen a celor două Camere ale Parlamentului, că pentru momentul citirii hotărârii Curţii Constituţionale privind referendumul nu ar fi nevoie de cvorum, întrucât şedinţa a fost deja deschisă

Update 16.36 – Parlamentari PSD au început să semneze condica de prezenţă la şedinţa plenului reunit în care ar urma să fie citită hotărârea CC privind referendumul din 29 iulie.

Update 16.23 – Europarlamentarul Monica Macovei a declarat, luni, prin intermediul unui comunicat de presă, că nu este nevoie de cvorum la şedinţa Parlamentului în care se citeşte decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la referendum.

‘Pentru şedinţa de astăzi în care se citeşte decizia Curţii Constituţionale privind invalidarea referendumului nu e nevoie de cvorum nici pentru prezenţă, nici pentru citire. În plus, în această şedinţă nu se poate lua nicio decizie de către Parlament cu privire la referendum. Doar se citeşte dispozitivul hotărârii Curţii Constituţionale’, a afirmat Macovei.

Update 16.11 – Şedinţa plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor în care urma sã fie cititã hotãrârea CC privind referendumul, amânatã deja pentru o orã, a început cu o pauzã de consultãri de jumãtate de orã, la solicitarea PNL. Eugen Nicolăescu a cerut încă o jumătate de oră de pauză pentru consultări. Acesta a declarat că liderii PNL şi PSD sunt îngrijoraţi de „rezolvarea” Curţii Constituţionale în privinţa referendumului, dar speră ca măcar o parte din ei să intre în sală pentru a asigura cvorumul, pentru ca şedinţa să se încheie.

„Am încercat să le explicăm colegilor noştri că dorinţa preşedintelui interimar al României Crin Antonescu şi a prim-ministrului Victor Ponta este ca astăzi să se soluţioneze prin citirea în plenul Parlamentului a hotărârii Curţii Constituţionale şi să putem să mergem mai departe. Colegii noştri au fost intransigenţi, eu cred că mai există în acest moment o oarecare doză de negociere, de discuţie şi vom încerca în această pauză de o jumătate de oră să-i convingem pe o parte dintre ei să asigure cvorumul, astfel încât şedinţa să se încheie”, a declarat Eugen Nicolăescu.

Update 15.40 – Eugen Nicolăescu, lider al PNL, a declarat, luni, că liberalii au decis, cu majoritate de voturi, să nu participe la şedinţa de astăzi a Parlamentului, din două motive.

Update 15.35 – Şedinţa plenului pentru citirea deciziei Curţii Constituţionale privind rezultatul referendumului s-a amânat pentru 30 de minute, începând cu ora 15.30, a anunţat preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea. Şedinţa va fi reluată la ora 16.00.

Şedinţa Parlamentului programată pentru ora 15.00, a fost amânată, la ora 15.30, până la ora 16.00, potrivit unui anunţ făcut în plen de

Update 15.30 – Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, le cere liderilor de grup să-şi convoace oamenii şi să-i aducă în sală. Aula de la Palatul Parlamentului este aproape goală. Doar patru judecători CCR au venit la şedinţă

Update 15.15 – PSD nu va participa la şedinţa Parlamentului de astăzi.

UPDATE 14.05 – Mai multe persoane protestează în faţa Parlamentului.

UPDATE 14.00 – Purtătorul de cuvânt al PNL, Mihai Voicu, a declarat că sunt foarte mulţi parlamentari ai PNL care nu doresc să participe la şedinţa de plen reunit, luând o decizie „individuală de boicot”. Parlamentarii PNL susţin că nu pot fi obligaţi să ia parte la citirea unei decizii a CC pe care o considerată incorectă, relatează Mediafax.

„Momentan sunt decizii individuale, pot să vă confirm faptul că foarte mulţi colegi, dacă nu cumva toţi, au spus că nu doresc să participe la şedinţa de astăzi şi o să vedem în funcţie şi de decizia pe care o vom lua împreună cu colegii de la PSD şi de şedinţa de grup. Momentan e o formă de boicot individual şi nu putem obliga pe cineva să asiste la citirea unei decizii pe care o considerăm incorectă, chiar nu-i putem obliga”, a declarat Voicu.

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat pentru Gândul că Parlamentul ar trebui „să corecteze” decizia Curţii Constituţionale şi să-l demită pe preşedintele suspendat Traian Băsescu.

Potrivit lui Iliescu, judecătorii Curţii Constiuţionale au apelat la un „artificiu nefiresc” pentru invalidarea referendumului, iar parlamentarii ar trebui să ţină cont de faptul că s-a îndeplinit condiţia de prezenţă, deoarece nu sunt „mai mult de 15 milioane de alegători”.

Liberalii ar urma să încerce, în Parlament, o ultimă cale de atac pentru a bloca reîntoarcerea lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni. Senatorul PNL Ioan Ghişe a propus două variante de atac: fie ca Parlamentul să retrimită Curţii Constituţionale hotărârea prin care referendumul este considerat invalid, fie ca Parlamentul să constate că preşedintele suspendat Traian Băsescu este demis.

Reclame

DEPUTATII SI SENATORII PNL VOR BOICOTA SEDINTA COMUNA A CAMERELOR DEPUTATILOR SI SENATULUI!

27 aug.

Deputaţii şi senatorii PNL ar putea boicota şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

PNL vrea să boicoteze ședința comună a ParlamentuluiÎn felul acesta s-ar putea forța mâna social-democraților și ședința de astăzi să nu se mai poată ține din lipsa cvorumului. Nefiind cvorum… nu se va putea citi nici Decizia CCR privind Referendumul naţional din 29 iulie 2012, scrie pesurse.ro.

Înaintea ședinței de plen liberalii au o ședința Comuna a grupurilor parlamentare și vor anunța decizia conducerii, dar inainte de asta vor face o ultimă încercare de acțiune comuna cu PSD – Grupurile PNL sunt la ora 14.00, în timp ce întâlnirea cu reprezentanții PSD e programată la 13.30.

Liberalii doresc ca Parlamentul să adopte într-o altă ședință două hotărâri prin care să solicite CCR să vina cu lămuriri.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Mihai Voicu, a declarat luni că sunt foarte mulţi parlamentari ai PNL care nu doresc să participe la şedinţa de plen reunit, luând o decizie “individuală de boicot”,

“Momentan sunt decizii individuale, pot să vă confirm faptul că foarte mulţi colegi, dacă nu cumva toţi, au spus că nu doresc să participe la şedinţa de astăzi şi o să vedem în funcţie şi de decizia pe care o vom lua împreună cu colegii de la PSD şi de şedinţa de grup. (…) Momentan e o formă de boicot individual şi nu putem obliga pe cineva să asiste la citirea unei decizii pe care o considerăm incorectă, chiar nu-i putem obliga”, a declarat Voicu, citat de Mediafax.

Curtea Constituţională a constatat, în hotărârea adoptată în 21 august, că procedura de organizare a referendumului din 29 iulie a fost respectată, că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil şi a menţionat că la data publicării deciziei în Monitorul Oficial Traian Băsescu îşi reia atribuţiile.

JURNALISTUL EUGEN ZAINEA:SCRISOARE DESCHISA PENTRU PARLAMENT!SAPTE MOTIVE PENTRU DEMITEREA LUI TRAIAN BASESCU!

27 aug.

Jurnalistul Eugen Zainea susține că există suficiente argumente solide pentru ca Parlamentul României, în ședința extraordinară de luni – când ar trebui să dezbată decizia CCR din 21 august, nu să ia act de ea – să-și exercite atribuțiile constituționale și să respecte cu ”sfințenie” voința populară exprimată la referendumul din 29 iulie. În susținerea afirmațiilor sale, jurnalistul Eugen Zainea prezintă șapte motive, detaliate și argumentate cu articole de lege, pentru care Traian Băsescu nu se mai poate întoarce la Cotroceni, considerând că Parlamentul are ocazia, mâine, nu numai să-și restabilească imaginea publică, ci să restabilească și suveranitate poporului român, precum și demnitatea și independența României.

Eugen ZAINEA

”Exista suficiente argumente, extrem de solide, pentru ca Parlamentul Romaniei, care potrivit articolului 61 din Constitutia Romaniei este :”…organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” sa-si exercite atributiile constitutionale si sa ia act de vointa exprimata cu o zdrobitoare majoritate de poporul roman suveran, constatand ca Traian Basescu a fost demis de acest popor la referendum. In cele ce urmeaza, voi sintetiza cateva dintre argumentele cele mai evidente care demonstreaza ca solutia acestei probleme este la parlament si ca in urma dezbaterii in parlament (care trebuie sa discute, nu sa ia act de…) hotararea Curtii Constitutionale trebuie luata decizia de constatare a faptului ca procesul inceput politic in ziua de 5 iulie cu suspendarea presedintelui, care a fost continuat, conform Constitutiei de poporul roman (si, in mod normal, decizia acestuia trebuia respectata de toata lumea, inclusiv de catre Curtea Constitutionala, Basescu si acolitii lui), a fost in mod abuziv blocat de o hotarare neconstitutionala (dupa cum voi demonstra in cele ce urmeaza) a CCR trebuie finalizat prin respectarea cu sfintenie a vointei poporului, deci prin constatarea demiterii lui Traian Basescu.

1. Curtea Constitutionala si-a depasit in mod grav atributiile stabilite foarte precis de Constitutie si de Legea 47/1992. Astfel, nu intra in niciun caz in atributiile Curtii sa completeze Constitutia, scriind noi articole si alineate. Acest lucru nu este permis nici macar parlamentului, ca unica putere legiuitoare. Parlamentul, in camerele sale reunite in Adunare Constituanta, poate propune amendamente la Constitutie, dar decizia de a le transforma in text constitutional revine doar poporului suveran. Or, conditionand declararea constitutionalitatii Legii referendum-ului de introducerea cvorum-ului la referendum-ul de demitere a lui Traian Basescu, Curtea si-a permis sa introduca-evident fara drept-un nou articol in Constitutie. Fiindca niciunul dintre articolele Constitutiei care pot fi invocate in acest caz (95 privind suspendarea, 81 privind alegerea, art.146, alin.(i) privind atributiile Curtii in acest caz) nu are nicio prevedere privind necesitatea indeplinirii unei conditii de cvorum. Dealtfel, nici in articolele din Legea 47/1992 care se refera la atributiile Curtii in cazul referendum-ului nu exista vreo precizare care sa sugereze ca ar reveni Curtii vreun drept in acest sens (dealtfel, nici daca ar exista, din grava eroare, astfel de pevederi in legi speciale, ele nu pot prevala in fata Constitutiei, “mama legilor” cum o numea Basescu).Un lucru care este cat se poate de clar este ca aceasta institutie, Curtea Constitutionala, nu este generator de lege. El doar vegheaza la respectarea Constitutiei, dar unica putere legiuitoare este, potrivit Constitutiei, Parlamentul Romaniei.

Exista in articolul 81 alin. 2, privind alegerea presedintelui in primul tur de scrutin o prevedere de conditionare, dar nu este vorba de cvorum, ci de o conditie de eligibilitate (dovada imediata fiind aceea ca, in absenta numarului de voturi precizat in acest alineat, turul nu se reia cu aceiasi competitori, ci se organizeaza un al doilea tur, intre primii doi clasati in primul tur, in ordinea descrescatoare a numarului de voturi obtinute).

Dealtfel, introducerea conditiei de cvorum este dublu meconstitutionala, fiindca ea nu respecta principiul simetriei, care ar impune ca demiterea presedintelui sa se faca in aceleasi conditii in care a fost ales. Or, cum Basescu a fost ales in turul al doilea, cu cca 28% din voturile alegatorilor inscrisi pe liste, nu poate fi demis in alte conditii, mult mai restrictive decat cele ale alegerii.

Ar mai fi de spus ca doamnele si domnii de la Curte dovedesc fie necunoasterea practicii europene, fie o rea credinta de zile mari, fiindca la impunerea cvorum-ului n-au tinut cont de faptul ca in niciuna dintre tarile Uniunii Europene in care exista impuse cvorum-uri, nivelul acestuia nu este fixat atat de sus (50%+1), el variind intre 25%+1 si maximum 40%+1

Tot la acest capitol, al lipsei de expertiza sau al relei credinte se poate face mentiunea ca membrii plenului Curtii fie nu stiu, fie ignora cu buna stiinta faptul ca in statele Uniunii Europene, practica in materie de organizare a alegerilor este ca cetatenii cu rezidenta in strainatate nu intra in calculul cvorum-ului, acolo unde exista aceasta prevedere de cvorum. (Ceea ce, evident, nu inseamna, asa cum incearca sa convinga diversiunea ieftina a lui Traian Basescu si a acolitilor lui, ca li s-ar interzice dreptul constitutional de a vota).

Rezulta cat se poate de limpede ca aceasta conditie de cvorum este nula de drept si invocarea ei de catre Curte pentru a lua hotararea ca referendum-ul nu este valabil din cauza neindeplinirii ei este la fel de nula si nu poate produce efecte juridice.

2. Curtea Constitutionala si-a permis sa-si depaseasca atributiile si sa violeze Constitutia si in adoptarea Hotararii din 21 august. Fiindca, in vreme ce art. 147, alin (4) din Constitutie stipuleaza ca “Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.” Or, in Hotararea nr. 6/21 august 2012 (hotarare, nu decizie!), la articolul 5, Curtea scrie, la un moment dat: “Hotararea este definitiva si general obligatorie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si in presa.”

3. Mai mult decat atat, Curtea isi depaseste grav si abuziv atributiile constitutionale, care, la art. 146, alin (i). care se refera la atributiile Curtii in acest caz particular, scrie; ”vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;” Or, cu un tupeu inimaginabil, Curtea scrie in art.: “De la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, domnul Traian Basescu isi reia exercitarea atributiilor constitutionale si legale de Presedinte al Romaniei.” Aceasta formulare din Hotarare este nula de drept si nu poate produce efecte juridice, pentru ca excede competenta constitutionala a Curtii

4. Membrii plenului Curtii au sfidat legislatia atunci cand, in sedinta din 3 august au respins toate contestatiile, inclusiv cea care se refera la caracterul nelegal al chemarii de catre PD-L la boicot. Si asta pentru ca Legea partidelor politice stabileste in mod explicit ca partidele sunt obligate sa stimuleze participarea cetatenilor la scrutin-uri. Si aceasta hotarare este, prin urmare, nula de drept.

5. Cei sase membri al plenului Curtii care au determinat fondul Hotararii din 21 iulie au demonstrat o grava rea credinta ignorand cifrele comunicate de guvern si sustinand ca cea mai mare parte a acestora nu au relevanta sau nu raspund solicitarilor Curtii din 3 august. Culmea este ca domniile lor se fac ca nu mai stiu de propriile sustineri din hotarari precedente. Ei au ignorat cifrele care demonstreaza ca numarul persoanelor care ar trebui sa figureze pe listele electorale este mult mai mic, uitand ca, in luna iunie, intre argumentele pe care le-au folosit in motivarea hotararii de a declara ca neconstitutionala legea uninominalului pur a figurat si acela ca in ultimii ani, populatia Romaniei a scazut constant, ceea ce face ca numarul de alegatori sa fie si el mai redus, lucru care ar implica scaderea numarului de parlamentari. Aceasta demonstreaza nu numai ca membrii Curtii sunt constienti de dimensiunea reala a populatiei de astazi a Romaniei, dar ca aveau inca din luna iunie la dispozitie date care sa le permita sa faca o astfel de afirmatie in motivarea unei decizii. Intrebarea este de ce domniile lor nu au mai dorit in 21 august sa tina cont de acele cifre, cunoscute sau de cifrele inaintate Curtii la cerere.

6. .Inainte de a aduce argumentul determinant in favoarea validitatii referendum-ului din 29 iulie, rog Parlamentul si opinia publica sa constate faptul evident ca la data de 5 iulie, Parlamentul a pornit un proces democratic si constitutional, acela al suspendarii presedintelui. Acest proces, pentru a fi finalizat, impune ca poporul roman sa-si exprime suveranitatea, asa cum stabileste Constitutia la articolul 95, prin referendum. Si, fac precizarea, obligatoriu, printr-un referendum valid. Prin referendum, populatia cu drept de vot trebuie sa se pronunte in mod explicit fie pentru demiterea presedintelui suspendat, fie pentru revenirea lui in functie. Lucru care trebuie sa se intample prin exprimarea, in favoarea uneia dintre cele doua posibilitati (oricare ar fi ea), a majoritatii voturilor din numarul total de voturi valabil exprimate. Daca referendum-ul este declarat nevalabil din motive de cvorum, rezulta in mod cat se poate de clar ca procesul inceput la 5 iulie nu este incheiat in mod constitutional. Daca referendum-ul nu este recunoscut ca valabil, rezulta ca poporul nu si-a exprimat, in conditii legale si constitutionale, optiunea, asa cum stabileste Constitutia si, deci, procesul nu este incheiat. El neputand fi incheiat decat prin exprimarea optiunii populare (prin Da, respectiv Nu), intr-un referendum valid. Pana atunci, procesul de suspendare demarat de Parlament nu este finalizat si, pe cale de consecinta, presedintele ramane in stare de suspendare pana cand un nou referendum, recunoscut ca valabil, va exprima vointa suverana a poporului. Aceasta nu se poate exprima decat prin vot. In niciun caz prin absenteism. Dealtfel, recomandarile Comisiei de la Venetia, atunci cand nu incurajeaza impunerea cvorum-ului intr-un astfel de caz, la pct. 7, fac precizarea expresa ca nu e recomandabila stabilirea unui prag, tocmai pentru a nu permite uneia dintre partile interesate de a invoca in favoarea sa alegatorii care nu au participat la scrutin. Rationamentul anterior este cu atat mai valabil cu cat numarul de voturi valabil exprimate in 29 iulie este semnificativ, iar in cadrul acestora, numarul de voturi pe optiunea Da este zdrobitor.

7.Atrag insa atentia Parlamentului Romaniei si opiniei publice ca, daca membrii plenului Curtii ar fi dat dovada de buna credinta si de responsabilitate in exercitarea atributiilor si obligatiilor ce le revin, aveau la dispozitie cifre cat se poate de oficiale cu privire la dimensiunea reala a populatiei Romaniei la ora actuala.

Institutul National pentru Statistica al Romaniei publica anual Anuarul Statistic al Romaniei, care la capitolul 2-Populatie, pune la dispozitie datele despre populatie si miscarea naturala a populatiei. Pe site-ul INS, ultimul anuar postat este Anuarul Statistic 2010, cuprinzand serii statistice pe perioada indelungata. In sectiunea de Tabele, la 2.1 figureaza populatia pe sexe si medii, iar la pct. 2.2 populatia pe grupe de varsta si sexe, ambele categorii de date fiind furnizate pentru data de 1 iulie a anului respectiv. Din Tabelul 2.1. cu seriile de date statistice, rezulta ca populatia la 1 iulie 1990 era de 23.206.720 persoane, iar cea de la data de 1 iulie 2009 era de numai 21.469.959 persoane.

Din Tabelul 2.2 rezulta, la aceleasi date, populatia pe grupe de varsta (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-19 ani). Prin insumarea acestor categorii, rezulta ca populatia de la 0 la 19 ani la 1 iulie 1990 era de 7.348.089 persoane. Facand extrapolarea de rigoare, pentru a deduce populatia de la 0 la 18 ani si deducand cifra (cu o aproximatie rezonabila) astfel obtinuta din cifra totala a populatiei, (operatie repetata si pentru 1 iulie 2009), rezulta ca populatia cu drept de vot (peste 18 ani) la data de 1 iulie 1990 era sub 21.400.000 persoane, iar la data de 1 iulie 2009 era sub 17.200.000 persoane. Pentru a afla aceleasi cifre la 1 iulie 2012, trebuie sa tinem cont de miscarea naturala a populatiei intre 2009 si 2012, asa cum este ea reflectata de datele INS. Din anuare rezulta ca, in mod constant, populatia de la 0 la 18 ani urmareste, in mare, scaderea generala a populatiei Romaniei. Astfel, tinand cont de evolutiile consemnate de seriile statistice pana in 2009 de la an la an, se poate estima cu o buna probabilitate ca populatia din aceasta categorie scade de la an la an cu circa 100.000 de persoane anual. Asta inseamna ca, intre 1 iulie 2009 si 1 iulie 2012, scaderea este de circa 300.000 persoane. Deducand aceasta scadere din cifra persoanelor cu drept de vot estimata anterior pentru 1 iulie 2009, rezulta ca la data de 1 iulie 2012, populatia cu drept de vot era sub 16.900.000 persoane. Repet, acestea sunt date oficiale, publicate anual de Institutul National de Statistica si pe care dl profesor Voineag, directorul institutului nu poate pretinde ca nu le poate confirma si ca nu pot fi luate in calcul ca baza pentru stabilirea cu o marja extrem de rezonabila de eroare a numarului de persoane cu drept de vot.

Rezulta din cifrele prezentate mai sus ca numarul de alegatori prezenti la vot in 29 iulie 2012, conform datelor Biroului Electoral Central, confirmate de Curtea Constitutionala, de 8.459.053 de persoane, depaseste cvorum-ul, asa neconstitutional, stabilit de Curte. Apare astfel cat se poate de limpede, din cifrele statistice oficiale, date publicitatii anual de Institutul National pentru Statistica si pe care nimeni nu-si poate permite sa le conteste, ca referendum-ul din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Romaniei este valid chiar si in conditiile in care cvorum-ul de 50%+1 impus de Curte este neconstitutional.

Prin urmare, chiar si daca tinem cont de aceasta conditionare neconstitutionala, referendum-ul este valid iar presedintele a fost demis de poporul roman cu o majoritate zdrobitoare, de 87,52% din voturile valabil exprimate!

De aceasta realitate trebuie sa tina cont Parlamentuul Romaniei, intrunit in 27 august 2012, constatand ca, prin votul covarsitor majoritar al poporului roman suveran, din 29 iulie 2012, Traian Basescu nu mai este presedintele Romaniei!

Parlamentul trebuie sa demonstreze ca este ceea ce stabileste articolul 61 din Constitutie: “Organul reprezentativ suprem al poporului roman”. El nu poate permite nimanui sa siluiasca si sa batjocoreasca vointa exprimata de popor, Articolul 2 din Constitutia Romaniei specifica:

“(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Finalizarea procesului de exprimare a suveranitatii popoorului”

Poporul a facut un prim pas in exercitarea suveranitatii in 29 iulie, prin referendum. Este cazul ca Parlamentul sa constate ca exista un grup care, in dispretul vointei poporului roman si al Constitutiei, incearca sa exercite suveranitatea in nume propriu. Si, ca atare, Parlamentul are datoria sfanta sa blocheze, in mod democratic, aceasta actiune flagrant neconstitutionala, permitand astfel finalizarea procesului de exercitare a suveranitatii poporului, de aceasta data prin organul sau reprezentativ ales.

Este cunoscut ca, dintre toate institutiile statului roman, Parlamentul are (in parte nejustificat) imaginea publica cea mai proasta. Este o sansa unica (cu care clasa politica romaneasca nu se va mai intalni, probabil, in cursul vietii active a actualei generatii de politicieni) ca, intr-o singura zi, cea de 27 august 2012, Parlamentul sa-si restabileasca imaginea publica pe care ar trebui sa o aiba. Restabilind, totodata, nu doar suveranitatea poporului roman, ci si demnitatea si independenta nationala a Romaniei, la care diverse institutii internationale si unele state au incercat, dupa data de 5 iulie, sa atenteze.

Prin urmare, domnisoarelor, doamnelor si domnilor parlamentari, asteptam de la Dumneavoastra in ziua de 27 august o decizie care sa demonstreze ca sunteti nu doar constienti de misiunea pe care o aveti, ca organ reprezentativ ales prin care poporul isi exercita suveranitatea, ci si decisi sa fiti la inaltimea acestei misiuni, prin a carei exercitare sa nu inselati increderea cu care cei care v-au trimis in Parlament v-au investit.

Dumnezeu si sentimentele de responsabilitatee si de mandrie si demnitate nationala sa va calauzeasca in decizia Dumneavoastra!

PRESEDINTELE DE ONOARE AL PSD ,ION ILIESCU SUSTINTE PROPUNEREA SENATORULUI LIBERAL IOAN GHISE!

27 aug.

Fostul preşedinte, Ion Iliescu, susţine că Parlamentul ar trebui să facă mai mul decât să înregistreze pur şi simplu decizia CCR. El consideră că Parlamentul reprezintă vocea directă a poporului şi ar trebui “să corecteze” decizia luată de şase oameni la CCR. Iliescu se raliază astfel cu poziţia lui Ioan Ghişe, care a cerut demiterea lui Băsescu în Plen.

Iliescu susţine propunerea lui Ghişe. Vezi ce decizie solicită Parlamentului“Eu cred că trebuie să aibă o poziţie activă, nu pasivă, doar să înregistreze decizia CC. Curtea Constituţională este un colectiv de lucru de nouă oameni, Parlamentul este format din reprezentanţii cetăţenilor. (…) Curtea Constituţională a apelat la un artificiu nefiresc. Raportarea la rezervorul de voturi trebuie făcută la cetăţenii trăitori pe teritoriul ţării, la cei 19 milioane de români, din care cu drept de vot sunt doar vreo 15 milioane. Nu în mod artificial adăugată o cifră total aleatorie cu românii de peste hotare, care oricum nu sunt interesaţi de asemenea chestiuni. Au votat vreo 70.000. Rezervorul la care trebuie să te referi este cel al cetăţenilor trăitori pe teritoriul ţării. Aceştia sunt 19 milioane cu toţii, din care aproape patru milioane o reprezintă populaţia minoră. Ei, astfel se schimbă datele problemei”, a susţinut Iliescu, într-un interviu acordat pentru Gândul.

El a fost întrebat dacă Parlamentul este cel care ar trebui “să corecteze” decizia Curţii Constituţionale. “Sigur că da. Absolut, bineînţeles. Cred că Parlamentul poate lua o hotărâre, este instanţa celor aleşi de cetăţeni. Cred că Parlamentul este abilitat prin Constituţie, este instanţa supremă, el poate lua decizia finală”, a mai spus preşedintele de onoare al PSD.

VICEPRESEDINTELE SENATULUI ,IOAN CHELARU(PSD)A DECLARAT LUNI CA PLEDEAZA PENTRU UN PARLAMENT ACTIV.SI SE OR CERE LAMURIRI COMISIEI DE LA VENETIA.DAR REFERENDUMUL TREBUIE VALIDAT.TRAIAN BASESCU A FOST DEMIS DE POPORUL ROMAN!

27 aug.

Parlamentul ar putea avea luni o poziţie activă şi să ceară lămuriri Comisiei de la Veneţia sau explicaţii Curţii Constituţionale pentru decizia de invalidare a referendumului privind demiterea preşedintelui României, a declarat, luni, senatorul PSD Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, informează Agerpres.

Parlamentarul a declarat că la şedinţa reunită a grupurilor parlamentare ale PSD, de la ora 14,00, s-ar putea lua în discuţie propunerea senatorului PNL Ioan Ghişe, de validare de către Parlament a referendumului.

„Este posibil ca în plenul Parlamentului, senatorul Ioan Ghişe să îşi expună punctul de vedere. Nu este însă o decizie luată, grupurile parlamentare se reunesc la ora 14,00. Nu am citit propunerea domnului senator, nu vreau să o citesc până nu decidem dacă o punem în discuţie. Este un coleg inventiv, căutător de soluţii, dar din ce ştiam eu, am putea să putem în discuţie astăzi mai multe aspecte. Putem cere, de exemplu, explicaţii Curţii Constituţionale pentru soluţia pe care a dat-o, putem cere lămuriri Comisiei de la Veneţia, sau de la Institutul de Statistică. Parlamentul poate avea astăzi o poziţie activă”, a declarat senatorul PSD Ioan Chelaru.

În ceea ce priveşte posibilitatea iniţierii de către USL a unei noi proceduri de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, parlamentarul a declarat că acest lucru este viabil după alegerile parlamentare din 2 decembrie.

„Cred că o coabitare cu preşedintele Traian Băsescu nu este posibilă, trăim în două lumi paralele. Probabil până la alegerile parlamentare, fiecare îşi va vedea de atribuţiile legale şi apoi vom reanaliza suspendarea preşedintelui. Dar asta după alegerile din 2 decembrie, pentru că sâmbătă, în şedinţa de guvern, se va hotărî data alegerilor parlamentare pentru 2 decembrie”, a declarat vicepreşedintele Senatului.

Parlamentul se reuneşte luni, la ora 15,00, în sesiune extraordinară, pentru citirea hotărârii CCR privind invalidarea referendumului din 29 iulie.

IN ATENTIA PARLAMENTARILOR USL SI A CELORLALTI CARE AU „CONSTIINTA”:IN SESIUNEA DE AZI A PARLAMENTULUI LUATI DECIZIA IN FAVOAREA POPORULUI ROMAN CARE V-A ALES SA-I REPREZENTATI,SI AU VOTAT LA REFERENDUM DEMITEREA LUI TRAIAN BASESCU.DECIZIA CCR ESTE CADUCA!

27 aug.

Parlamentul se reuneşte luni, la ora 15,00, în sesiune extraordinară, pentru citirea hotărârii CCR privind invalidarea referendumului din 29 iulie.

„În plen va fi citită doar hotărârea Curţii Constituţionale, nu şi motivarea acesteia”, a afirmat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, după şedinţa Birourilor Permanente reunite de joi ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

El a precizat că Parlamentul ia doar act de această decizie, fără a exista dezbateri sau vot, iar preşedintele CCR sau un membru al acesteia va citi decizia.

„Reprezentanţii grupurilor parlamentare au precizat că luni vor fi în prezenţi în majoritate. Încep comisiile permanente şi ei sunt obligaţi să vină. Vor fi mai mult decât 50%+1 prezenţi la şedinţa de luni, la ora 15,00”, a spus Zgonea.

Regulamentul şedinţelor comune prevede cvorum de şedinţă jumătate plus unu pentru parlamentarii fiecărei Camere a Parlamentului.

Potrivit preşedintelui Camerei, şedinţa comună de luni va avea ca unic punct pe ordinea de zi citirea hotărârii CCR privind invalidarea Referendumului, iar la citirea hotărârii nu este necesară, la plenul reunit, prezenţa preşedintelui suspendat Traian Băsescu sau a preşedintelui interimar, Crin Antonescu.

„După plen, eu, ca preşedinte al Camerei, voi trimite, în 40-50 de minute, către Monitorul Oficial acest document, iar din acel moment domnul Traian Băsescu va redeveni oficial preşedinte al statului român”, a mai spus Zgonea.

El a precizat că până luni la ora 15,00 „nu există vreun eveniment major care să-l pună într-o situaţie delicată pe preşedintele interimar”.

„Preşedintele Traian Băsescu a făcut aprecieri pozitive la adresa Monei Pivniceru (propusă ca ministru al Justiţiei n.r.). A fost chestiune de procedură a CSM (să ia act de demisia sa din magistratură). E o chestiune simplă de trimitere a procesului verbal al CSM către preşedintele interimar care va proceda în consecinţă”, a mai spus Zgonea.

La rândul său, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Ioan Oltean a afirmat că cei de la Putere au garanţia că luni au cvorumul asigurat.

„Decizia a fost luată în cvorum, fără niciun fel de probleme. Noi aveam dorinţa de a încheia o dată această chestiune. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Puterea care are majoritate în Birouri a decis altfel, nu putem decât să acceptăm şi să ne mobilizăm parlamentarii ca luni să fie prezenţi”, a menţionat Oltean.

DECIZIA CCR ESTE CADUCA.DACA TE PENSIONEZI PE CAZ DE BOALA,POTI FI PRESEDINTELE CCR?!

27 aug.

Din documentele pe care Mihai Gâdea le-a făcut publice duminică, reiese că Augustin Zegrean s-a pensionat mai devreme cu zece ani decât era normal, pentru a beneficia de pensie, pe motivul prezentării unui handicap. Casa Naţională de Pensii i-a acceptat cererea, dar în locul pensiei de 1.300 RON care i s-ar fi cuvenit, preşedintele CCR primeşte 10.700 RON. Moderatorul emisiunii a ţinut să precizeze că Augustin Zegrean beneficia de acest venit generos, în timp ce în toată ţara salariile şi pensiile sufereau tăieri de 25%.

Pe lângă acest venit de la stat, Augustin Zegrean era şi remunerat pentru funcţia sa de preşedinte al CCR, având un salariu ce se vehiculează că ar fi de aproximativ 16.000 RON (160.000.000 lei vechi). Inexpicabil rămâne şi faptul că în 2007 a fost numit preşedinte al CCR iar în 2009 s-a pensionat, dar a rămas în continuare la şefia forului judiciar suprem al României. Rugat de Mihai Gâdea să comenteze dovezile prezentate, social-democratul Alexandru Athanasiu, a explicat: “Există trei tipuri de handicap: sever, accentuat şi mediu. Handicapul lui Zegrean corespunde gradului doi de invaliditate. Este clar că persoanele cu handicap accentuat se pot pensiona cu zece ani mai devreme. Însă în principiu, dl Zegrean, nu prea mai poate fi preşedintele Curţii.“

Spre final, Oana Stancu, realizator de emisiune la Antena 3, aflată în legătură telefonică directă, a conchis: “Dacă te pensionezi pe caz de boală, poţi fi preşedinte al CCR?“

%d blogeri au apreciat asta: