Arhiva |

COMPLICII DIN PPE CARE L-AU AJUTAT PE BASESCU SA DEA LOVITURA DE STAT IN „COLONIA „ROMANIA,VOR FI ASTEPTATI CA SI CEILALTI 1200 DE DELEGATI LA CONGRESUL PPE DE LA BUCURESTI DE CEI 8,5 MILIOANE DE ROMANI CARORA LE-AU FURAT DEMOCRATIA!

11 sept.

Cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy, preşedintele CE Jose Manuel Barroso şi preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy sunt doar câţiva din cei peste 1.200 de participanţi la Congresul Partidului Popular European (PPE) care va avea loc la 17 şi 18 octombrie la Bucureşti.

Găzduit de PDL şi UDMR, cel de-al 21-lea Congres al PPE va dezbate platforma partidului şi va alege noua conducere a formaţiunii paneuropene, relevă un comunicat transmis marţi.

PPE va susţine cu aceeaşi ocazie summitul obişnuit al şefilor de stat şi de guvern şi al liderilor de partide naţionale membre PPE, în vederea pregătirii reuniunii Consiliului European din 18-19 octombrie, de la Bruxelles.

Peste 1.200 de participanţi din 40 de ţări au fost invitaţi să participe la Congresul PPE de la Bucureşti. Printre aceştia se numără 16 şefi de stat şi de guvern membri ai PPE: Traian Băsescu (România), Angela Merkel (Germania), Mariano Rajoy (Spania), Jean-Claude Juncker (Luxemburg), Donald Tusk (Polonia), Fredrik Reinfeldt (Suedia), Jyrki Katainen (Finlanda), Viktor Orban (Ungaria), Enda Kenny (Irlanda), Valdis Dombrovskis (Letonia), Boiko Borisov (Bulgaria), Lawrence Gonzi (Malta), Andrius Kubilius (Lituania), Pedro Passos Coelho (Portugalia), Janez Jansa (Slovenia) şi Antonis Samaras (Grecia).

Alături de şefi de stat şi de guvern din afara UE, la Congres mai sunt aşteptaţi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, precum şi lideri de partide, membri ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European şi ai parlamentelor naţionale, delegaţi ai partidelor şi asociaţiilor membre PPE, dar şi invitaţi internaţionali

INCA O DEMISIE DIN PD-L.SENATORUL DOREL BORZA A TRECUT LA PNL!

11 sept.

Senatorul PDL, Dorel Constantin Vasile Borza, şi-a anunţat, marţi, demisia din grupul parlamentar al PDL şi afilierea la grupul liberal. Dorel Constantin Vasile Borza este senator de Timiş.

Senatorul Dorel Borza demisionează din PDL pentru a trece la PNL Acesta a declarat în plenul Senatului că, începând de marţi, îşi încetează activitatea în grupul parlamentar PDL.

”În continuare, îmi voi continua activitatea ca senator independent, afliliat PNL”, a spus Borza.

Ruptura de PDL era anunțată încă din luna aprilie, când preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu, declara că senatorul democrat-liberal Dorel Borza îl asigura că îi va susţine candidatura la Primăria Timişoara, care a și câștigat-o în urma alegerilor locale, şi i-ar fi spus că este “total nemulţumit” de PDL, “partid care se îndreaptă spre pierzanie”.

”Domnul Dorel Borza mi-a spus că e total nemulţumit de PDL, că de vreo doi ani nu mai calcă în sediul PDL şi că îşi dă seama că acest partid e pe un drum spre pierzanie. Domnul Borza mi-a reiterat recent că îmi va susţine candidatura pentru Primăria Timişoarei, nu am văzut vreo declaraţie politică, acestea au fost discuţii confidenţiale. Nu i-am propus să vină la PNL. Dacă el doreşte să mă susţină, nu am făcut nicio înţelegere să îmi expliciteze în ce constă susţinerea”, afirma Nicolae Robu înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile locale.

BASESCU TRAIAN TRADATOR DE NEAM”,ZECI DE OAMENI AU PROTESTAT IN FATA PALATULUI COTROCENI IMPOTRIVA DEMISULUI!

11 sept.

Zeci de oameni au protestat din nou în faţa Palatului Cotroceni. Manifestanţii au strigat lozinci împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a judecătorilor Curţii Constituţionale.

Printre protestatari s-a aflat şi Victor Socaciu. Deputatul social democrat a declarat că e hotărât să vină şi în continuare la Cotroceni, până când vocea românilor se va face auzită.

„Băsescu e demis, poporul a decis”, „Jos Băsescu”, „Băsescu Traian, trădător de neam”, „CCR, CCR, votul nostru unde e?” sunt numai câteva dintre lozincile strigate de protestatari printre huiduieli şi fluierături.

DEMISUL SI IMPOSTORUL TRAIAN BASESCU A SEMNAT MAI MULTE DECRETE DE ELIBERARE DIN FUNCTIE A UNOR JUDECATORI SI PROCURORI!

11 sept.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, mai multe decrete de eliberare din funcţie a unor judecători şi procurori.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele a semnat decretul privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Lidiei Daniela Ghindar şi numirea ei în funcţia de judecător la Tribunalul Bucureşti, cu păstrarea gradului profesional de judecător de curte de apel.

Traian Băsescu a mai semnat decretele de eliberare din funcţia de judecător a Vioricăi Trestianu (judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – demisie), Lidiei Bărbulescu (judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – pensionare) şi a lui Midiea Nemţeanu (judecător la Judecătoria Săveni – pensionare).

De asemenea, preşedintele a semnat şi eliberarea din funcţia de procuror a lui Cornel Herlea, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (pensionare).

CONSILIERUL PREZIDENTIAL BOGDAN MANOIU: AVIZUL COMISIEI DE LA VENETIA AR PUTEA FI INCLUS IN MCV!

11 sept.

Consilierul prezidenţial Bogdan Mănoiu consideră că avizul pe care-l vor da experţii Comisiei de la Veneţia, după vizita de la Bucureşti, ar putea fi inclus în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, de la sfârşitul acestui an.

„Comisia de la Veneţia are de emis opinii cu privire la două solicitări. Le va trata la pachet şi va emite o singură opinie, un singur aviz. Solicitarea din partea secretarului general al Consiliului Europei se referă la compatibilitatea actelor guvernului şi Parlamentului României, din perioada începutului de iulie, cu normele constituţionale şi legislaţia europeană”, a declarat Mănoiu, luni seară, la B1 Tv.

El a adăugat că cea de-a doua solicitare este cea făcută de către premierul Victor Ponta şi vizează cele două ordonanţe de urgenţă adoptate în perioada 3 – 6 iulie, privind prerogativele Curţii Constituţionale şi organizarea referendumului.

Întrebat dacă avizul pe care-l va da Comisia de la Veneţia ar putea fi inclus în raportul MCV de la sfârşitul acestui an, Mănoiu a răspuns: „Da, cred că da. Bineînţeles că da. Autoritatea Comisiei de la Veneţia este recunoscută. Şi ca atare, orice opinie de acest gen este privită cu maximă seriozitate. Este firesc să fie luată în considerare”.

Luni, preşedintele Traian Băsescu a primit la Palatul Cotroceni o delegaţie de experţi ai Comisiei de la Veneţia, care se vor afla în Bucureşti până marţi.

„O delegaţie a Comisiei de la Veneţia va vizita Bucureştiul, în vederea elaborării unei opinii referitoare la situaţia constituţională din România şi a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului (român – n.r.) cu privire la modificările Legii Curţii Constituţionale şi ale Legii referendumului în România”, se preciza pe site-ul oficial al Comisiei de la Veneţia.

SARAH CONNOR – JUST ONE LAST DANCE!

11 sept.

LUTHER VANDROSS ft.MARIAH CAREY – ENDLESS LOVE!

11 sept.

LEONA LEWIS/AVICII – COLLIDE!

11 sept.

KATY PERRY – PART OF ME!

11 sept.

SORE -DIFFERENT!

11 sept.

MAI MULTE TARI SE OPUN ADERARII COLONIEI ROMANIA LA SCHENGEN.CONSILIUL JAI ANULAT!

11 sept.

Consiliul JAI, anulat. Mai multe țări se opun aderării României la Schengen.

Consiliul JAI care ar fi trebuit să aibă loc săptămâna viitoare a fost anulat, din cauza lipsei de consens privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, Germania și Belgia alăturându-se poziției Olandei, susțin surse europene.

Cum aderarea celor două țări la Schengen era singurul punct pe agendă, dar nu s-ar fi ajuns la nicio decizie, s-a decis anularea Consiliului JAI. Astfel, următorul Consiliu va avea loc la 25 octombrie.

De la Consiliul European din martie, când s-a decis ca aderarea României și Bulgariei să fie dezbătută la Consiliul JAI din septembrie, ca urmare a opoziției Olandei față de primirea acestor țări, au apărut însă noi evenimente care au dat agenda peste cap.

Pe lângă Olanda, acum se opun aderării și Belgia – în contextul alegerilor locale din octombrie – și Germania, care a transmis, de altfel, semnale în acest sens prin declarațiile ministrului de interne Hans-Peter Friedrich, care și-a exprimat scepticismul în legătură cu aderarea României și Bulgariei.

Potrivit unor surse europene, aderarea putea fi luată în discuție în urmă cu 3 luni, când se pare că fusese netezit terenul pentru o decizie pozitivă.

Acum, șansele ca România și Bulgaria să fie primite în Schengen anul acesta sunt minime, mai afirmă sursele.

La 5 septembrie, ministrul de externe, Titus Corlățean, declara, la Realitatea TV, că în 2011, deși îndeplinise criteriile de aderare, România nu a fost primită în Schengen din rațiuni politice, astfel că, și cu referendum și fără, obiectivul este dificil de atins și anul acesta.

”Anul trecut, Comisia Europeană și majoritatea statelor membre au spus: România a îndeplinit criteriile de aderare, cu eforturi, cu buget alocat, eforturi depuse de mai multe guvernări la rând. Și cu toate astea n-am intrat. De ce? Au fost unul, două state care s-au opus din rațiuni de politică internă”, a declarat ministrul afacerilor externe, întrebat cum influențează controversele din jurul referendumului de suspendare a președintelui Traian Băsescu decizia privind aderarea la Schengen.

Titus Corlățean a mai declarat că poziția Olandei, care este în campanie electorală, nu s-a schimbat. ”Deci, cu, fără referendum, ar fi fost un element de dificultate”, a precizat șeful diplomației, adăugând că e de datoria României să facă în continuare demersuri pentru ca acest subiect să fie pe agenda Consiliului JAI, ”în speranța că prin demersurile pe care le facem și în zilele următoare pe diferite niveluri să putem obține un rezultat pozitiv”. ”Nu spun că este simplu, nu spun că este cel mai probabil, spun că e de datoria noastră să facem eforturi până la capăt”, a conchis Corlățean.

TERORISTUL INTERNATIONAL TRAIAN BASESCU A MINTIT SI COMISIA DE LA VENETIA!

11 sept.

Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia s-au întâlnit luni cu preşedintele Traian Băsescu.

Judecătorii de la CCR au avut, de asemenea, o întrevedere, de dimineață, unde s-a discutat despre respectarea statului de drept, a democraţiei şi a atribuţiilor CCR în timpul crizei politice legate de suspendarea preşedintelui Băsescu şi de referendumul pentru demiterea sa.

Traian Băsescu s-a declarat satisfăcut, chiar de la începutul întâlnirii cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, afirmând că motivul în reprezintă capacitatea instituţiilor de a rezista presiunilor politice în perioada suspendării sale.

Băsescu a atacat apoi atât guvernul, cât și majoritatea parlamentară reclamând abuzuri care ar fi venit din partea acestor instituții.

Abuzuri care, însă, au fost corectate (sic!), inclusiv de către Curtea Constituţională, a afirmat președintele.

„Într-un fel sau altul, instituţiile româneşti au rezistat presiunii politice. Au reuşit să nu-şi depăşească atribuţiile: Curtea Constituţională, procuratura, DNA. Este un motiv de satisfacţie pentru mine. Nu am fost surprins pentru că ştiu cum au evoluat instituţiile în ultimii opt ani”, a spus Băsescu.

„O parte din instituţiile politice din România – Guvernul şi majoritatea parlamentară – au făcut o serie de abuzuri”, a spus Băsescu.

Acesta a invocat schimbarea Avocatului Poporului şi limitarea, prin ordonanţă de urgenţă, a atribuţiilor Curții Constituționale în ceea ce priveşte controlul de constituţionalitate pe care îl poate exercita asupra deciziilor Parlamentului.

Dar o parte din aceste “abuzuri” au fost corectate de CCR, spune Traian Băsescu, indicând că 3-6 iulie a fost perioada în care s-au petrecut ilegalitățile.

Thomas Markert, şeful Secretariatului Comisiei de la Veneţia, a declarat, la rândul său, chiar la începutul întâlnirii, că vizita la Bucureşti fost pregătită excelent de autorităţile române, fiind mulţumit că se va întâlni cu toţi înalţii demnitari ai statului.

El a subliniat că vizita delegaţiei sale este „foarte importantă”, deoarece secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a solicitat Comisiei de la Veneţia „să stabilească ceea ce s-a întâmplat în România în privinţa respectării principiilor statului de drept”.

„Suntem foarte satisfăcuţi de această vizită care este foarte importantă. Ni s-a cerut de către secretarul general al Consiliului Europei să stabilim ceea ce s-a întâmplat recent în această ţară în privinţa respectării principiilor statului de drept şi principiilor europene. Suntem aici mai mult ca să ascultăm şi suntem foarte interesaţi să avem analiza dumneavoastră asupra situaţiei, să aflăm cum vedeţi dumneavoastră ce s-a întâmplat din punct de vedere al statului de drept şi cum vedeţi perspectiva pentru viitor şi următoarele evenimente”, i-a mai spus Markert preşedintelui Băsescu.

REMEMBER.ASTZI SE IMPLINESC 11 ANI DE LA ATENTALE TERORISTE DE LA WORLD TRADE CENTER!

11 sept.

Astăzi se împlinesc 11 ani de când America a trăit experienţa celui mai cumplit atac terorist din istoria sa. Patru avioane deturnate, aproape 3.000 de morţi şi o dimineaţă care a schimbat pentru totdeauna istoria acestui secol. 11 septembrie 2001, ziua atacului terorist islamic asupra Statelor Unite.

11 septembrie 2001. Statele Unite sufereau cel mai sângeros atac. 2.751 de oameni de 63 de naţionalităţi au murit după ce patru avioane au fost deturnate. Printre ei s-au aflat şi patru români.

În câteva minute, cele două turnuri gemene de la World Trade Center, simbol al capitalismului american, s-au năruit sub privirile împietrite de groază ale celor din preajmă.

Atentatele au fost comise de 19 piraţi ai aerului, membri ai al-Qaida, care au deturnat patru avioane de pasageri pentru a ataca simbolurile economice, militare şi politice ale Statelor Unite ale Americii.

În timp ce o lumea întreagă privea cu groază ceea ce se întâmpla în inima New Yorkului, un avion de linie se prăbuşea peste o aripă a Pentagonului şi o altă aeronavă se izbea de pământ în Pennsylvania.

A patra aeronavă ar fi ţintit Capitoliul, sediul Congresului sau Casa Albă, însă, în urma intervenţiei pasagerilor, avionul s-a prăbuşit pe un câmp din Shanksville.

CIRCULA PE NET.NU ADERARII COLONIEI ROMANIA PENTRU UN MILIARD DE EUROI CA SA INTRAM IN SCHENGEN!

11 sept.

Bătălia de 1 miliard de euro. Vindem Portul Constanţa ca să intrăm în Schengen?

România va afla luna viitoare verdictul în privinţa intrării în Spaţiul Schengen. Dincolo de “fumigenele” lansate de olandezi, ce acuză corupţia şi problemele de la frontieră, adevărata miză pentru obţinerea vizei o constituie, potrivit unor experţi, privatizarea CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, o afacere evaluată, neoficial, la 1 miliard de euro.

Olandezii sunt singurii care se opun pentru aderarea României la Schengen. Încă de anul trecut s-a spus că adevărata miză ar fi una economică, nu cea legată de corupţie şi crimă organizată. „Olanda şantajează România cu intrarea în Schengen, pentru a obţine mai repede şi în condiţii foarte avantajoase managementul privat asupra Portului Constanţa şi, practic, controlul fluxului de mărfuri pentru Europa şi menţinerea Portului Constanţa într-o zonă mediocră din punctul de vedere al volumului mărfurilor şi al cifrei de afaceri”, declara senatorul PSD Marius Bota. Potrivit analiştilor, acuzele îşi au o logică economică. “Dacă România intră în Spaţiul Schengen, ar putea ameninţa supremaţia Portului Rotterdam, cea mai mare poartă de intrare a mărfurilor extracomunitare în Europa”, explica expertul în transporturi Gabriel Marinescu. “Prin noile facilităţi obţinute şi prin sprijinul declarat al americanilor pentru acest proiect, Portul Constanţa ar ameninţa supremaţia olandeză”, considera expertul, citat de DailyBusiness.ro Acesta ar fi şi motivul pentru care olandezii s-au grăbit să semneze un protocol de colaborare între Portul Rotterdam şi Portul Constanţa, iar firmele olandeze s-au arătat interesate să preia portul românesc. Prin acordul de colaborare, România se angajează, practic, să predea managementul strategic asupra Portului Constanţa în mâna olandezilor, afirma senatorul Bota. Iar până la preluarea totală a portului n-ar mai fi decât un pas. „Acest lucru, făcut pe şest, este inadmisibil şi ar fi trebuit discutat în CSAT”, mai spune Bota. Cum am dat Petrom austriecilor ca să intrăm în UE şi Autostrada Transilvania americanilor de la Bechtel ca să intrăm în NATO, aşa vom da Portul Constanţa olandezilor pentru viza Schengen Dan Manoliu, expert în transporturi. Bineînţeles, ministrul Anca Boagiu respingea aceste acuzaţii şi declara că este în interesul României să colaboreze cu olandezii. La rândul sau, ambasadorul Olandei la Bucureşti afirma că “nu exista nicio legătură între aderarea României la Schengen şi orice posibilă colaborare în ceea ce priveşte Portul Constanţa. „Vrem să subliniem că dezvoltarea Portului Constanţa este mai presus de toate în interesul României, iar Olanda (Rotterdam) şi-a oferit experienţa internaţională binecunoscută. Este un semn clar că Olanda şi comunitatea de afaceri din Olanda apreciază excelenta relaţie bilaterală”, mai arată Ambasada într-o declaraţie pentru NewsIn. “Portul Constanţa şi sectorul logistic sunt printre principalele puncte de interes pentru companiile din Olanda care vor să investească în România”, arată Bernard Wientjes, preşedintele Confederaţiei Patronale Olandeze, într-un interviu acordat HotNews.

Autorităţile se fac că plouă în port

Autorităţile de la Bucureşti evită să vorbească oficial despre situaţia Portului Constanţa. Într-un mod de-a dreptul suspect, întreaga poveste a fost trecută sub tăcere. „Pe surse” însă aflăm că în această perioadă au loc negocieri între cele două părţi, a căror finalitate o vom vedea în septembrie. “Dacă vrem viza Schengen, va trebui să facem compromisuri olandezilor. Cred că vom asista în curând la un ceremonial foarte interesant în care Guvernul Ponta ne va anunţa, cu pompa, preluarea managementului Portului Constanţa de către olandezi”, spune economistul Cristian Dinulescu, pentru DaiyBusiness.ro. “De privatizare se va vorbi, cel mai probabil, abia după alegerile generale”, mai spune acesta. Cert este că Guvernul va avea de câştigat. Vânzarea Portului Constanţa va aduce bani la buget, indiferent dacă acesta va fi concesionat, vândut prin licitaţie directă sau pe bursă.

Principala poartă către Europa Centrală şi de Est

Întrebarea este însă dacă România va câştiga din această afacere? Peter de Ruiter, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din PwC România, afirma anterior că România are potenţial de a deveni una dintre rutele comerciale majore în viitor, prin intermediul Portului Constanţa. „România are potenţial de a deveni, prin intermediul Portului Constanţa, principala poartă de intrare a bunurilor provenind din Estul Asiei şi Orientul Mijlociu către Europa Centrală şi de Est, şi astfel de a ajunge una dintre rutele comerciale majore din viitor”, a declarat expertul PWC. Are însă România capacitatea de a gestiona acest potenţial? Expertul în transporturi Dan Manoliu crede că discuţia este una politică. “Tehnic suntem capabili să devenim, prin Portul Constanţa, principala poartă a Orientului către UE. Numai că totul se joacă la nivel politic. Nu cred că avem politicienii capabili să reziste intereselor”, a mai spus Peter de Ruiter. În plus, notează expertul, este nevoie de investiţii uriaşe pentru dezvoltarea facilităţilor portuare, iar România nu are aceşti bani. “Sper să se ajungă, până la urmă, la o concesiune, nu la vânzare. Altfel ne vom trezi că nu mai avem nici port, după ce am vândut Petrom, reţelele de electricitate şi gaze etc.”, a mai spus acesta.

FALIMENTUL GERMANIEI SI AL CELUI DE AL PATRULEA REICH CONDUS DE „FATA ACEA DIN EST”ANGELA MERKEL!

11 sept.

Decizia BCE şi posibila prăbuşire a Germaniei.

Ce consecinţe pe termen lung ar putea avea pentru Germania decizia cumpărării nelimitate, de către Banca Centrală Europeană, a obligaţiunilor unor state ale Bătrânului Continent care se zbat în criză?

Germania, o ţară a cărei economie este axată pe exporturi a profitat enorm de pe urma introducerii monedei euro. Germanii o ştiu iar guvernul berlinez, susţinut în mare măsură de opoziţia de centru-stânga, întreprinde de ani de zile eforturi considerabile spre a salva moneda comună.

Dar ultima decizie a Băncii Centrale Europene s-ar putea să-i coste rău pe contribuabilii germani. Şi nu doar pe ei.

Pe moment, în partidele guvernamentale de centru-dreapta se discută aprins pe marginea modalităţilor de oprire, pe cale juridică, a tipăritului de bani la care a trecut Banca Centrală Europeană în tentativa de a susţine financiar state grav îndatorate precum Spania şi Italia.

Aplaudat de unii deputaţi liberali şi creştin-democraţi din Germania, politicianul creştin-social bavarez, Peter Gauweiler, a depus la Curtea Constituţională din Karlsruhe o plângere cerând oprirea de urgenţă a demersurilor hotărâte recent de Banca Centrală Europeană.

Sub conducerea italianului Mario Draghi şi spre disperarea şefului Băncii Federale Germane, Bundesbank, Jens Weidmann, BCE hotărâse anterior să-şi salveze politica monetară şi obiectivul menţinerii unor dobânzi mici în zona euro anunţând achiziţia nelimitată de obligaţiuni spaniole şi italieneşti.

Spania, Italia şi alte state înglodate în datorii suferă din greu din pricina incapacităţii lor de a se re-finanţa, icnind sub povara enormelor dobânzi percepute pe pieţele internaţionale pentru achiziţia obligaţiunilor lor.

Dar prea puţini germani înţeleg măsurile adoptate de Draghi. Prea puţini sunt convinşi de ideea că o criză iscată în fond de prea mulţi bani prea ieftini poate fi combătută prin sporirea acestor fonduri lesne achiziţionabile.

Fapt este că decizia Băncii Europene riscă să promoveze inflaţia. Iar consecinţele unei politici monetare expansive şi inflaţioniste ar putea fi catastrofale nu doar pentru statele global competitive din Uniunea Europeană ci pentru întreaga Comunitate.

Citat de ziarul berlinez Die Welt, Jörg Krämer, economistul şef al Commerzbank, una dintre principalele bănci de investiţii din Germania a lansat un avertisment serios, criticând politica Băncii Centrale Europene. Deşi, aparent, pozitivă şi aplaudată de mulţi, inclusiv în Republica Federală, această politică, a spus el, s-ar putea dovedi extrem de pernicioasă.

Fiindcă, potrivit lui Krämer, în urma acestei „uniuni monetare de tip italian” se va produce inflaţie. Moneda euro se va devaloriza iar Banca Centrală Europeană nu va fi în măsură să prevină, pe termen lung, deteriorarea calităţii politicii economice şi subminarea competitivităţii întreprinderilor germane.

„Impulsionată masiv de politica dobânzilor mult prea reduse, pentru Germania, practicată de BCE, industria germană se va supra-înfierbânta şi se va prăbuşi în 5 sau 10 ani”, prevede economistul şef de la Commerzbank, citat de ziarul berlinez Die Welt. E clar din acest unghi de ce şeful Bundesbank a fost singurul care s-a opus deciziei lui Draghi.

%d blogeri au apreciat: