Arhiva | 2:06 pm

IN URMA ARTICOLULUI „BLESTEMUL CORUPTIEI IN EUROPA DE EST”,ANDREI NASTASE A ADRESAT O SCRISOARE COTIDIANULUI NEW YORK TIMES!

29 oct.

Andrei Năstase, fiul cel mare al fostului premier, Adrian Năstase, s-a adresat cotidianului New York Times în urma apariției unui articol intitulat “Blestemul corupţiei în Europa de Est”, sub semnătura lui Dan Bilefsky. Articolul relatează pe larg cazul fostului premier, care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare şi a încercat să se sinucidă în momentul în care urma să fie încarcerat. De Ce News preia scrisoarea lui Andrei Nastase, dar și articolul din New York Times care au apărut în jurnalul.ro.

“Bucureşti, 28 Octombrie 2012

Domnule Bilefsky,

Am citit cu atenţie articolul scris de dvs. cu privire la cazul tatălui meu. Se regăsesc multe informaţii corecte şi comentarii echilibrate. Cu toate acestea, aş vrea să subliniez următoarele:

Ordonanţa dată de procuror în luna august a clarificat suspiciunile cu privire la tentativa de sinucidere. Concluzia a fost clară – a fost o încercare autentică, nu una falsă sau “teatru”. Ordonanţa explică şi în ce condiţii s-a împuşcat tatăl meu cu mâna stângă. Dar, ca să evit orice fel de interpretare, am decis – cu acordul tatălui meu – să fac această Ordonanţă publică în România. Mai vreau să menţionez că procurorul Şelaru a fost considerat de jurnalişti mai degrabă apropiat de Traian Băsescu.

Până în 1990, în perioada regimului Ceauşescu, tatăl meu a fost, timp de 17 ani, cercetător în cadrul Institutului de Studii Juridice al Academiei Române. Nu a deţinut niciodată vreo funcţie de conducere în Partidul Comunist. Am fost uimit de acuzaţia Monicăi Macovei, care în perioada regimului Ceauşescu a fost procuror comunist.

În legătură cu cele “patru”, “cinci”, “şapte” case ce ar fi deţinute de tatăl meu: aceasta este una dintre multele legende propagate de adversarii lui politici. Proprietăţile sale sunt menţionate în Declaraţia de avere disponibilă pe site-ul Parlamentului. Este adevărat că în zeci de ani din viaţa sa a trăit, succesiv, în diferite apartamente.

În ciuda numărului mare de martori (972) din Dosarul Afişelor electorale, nici unul nu a depus mărturie împotriva sa. De aceea, chiar în sentinţă, judecătorii recunosc că nu există probe directe care să susţină acuzaţia şi că sentinţa se bazează pe “raţionamente” politico – juridice.

În timpul mandatului de prim – ministru al tatălui meu, România a intrat în NATO, au fost finalizate negocierile pentru aderarea la UE, ritmul de creştere economică fiind de peste 8%. Din 2004, la putere în România este Traian Basescu. Cine este atunci de vină că a crescut în aceşti 8 ani nivelul corupţiei şi că sunt blocate fonduri europene de miliarde de euro pentru motive de corupţie?

Sunt peste patru luni de când tatăl meu a fost condamnat. Nici până acum nu a fost motivată sentinţa dată de instanţă. De ce oare?

Şi de ce există în presa internaţională un dublu standard în ceea ce priveşte procesele politice ale tatălui meu şi ale Iuliei Timoşenko?

Andrei Năstase”

“Blestemul corupţiei în Europa de Est”

La peste patru luni de la arestarea fostului premier, Adrian Năstase, cotidianul american New York Times scrie despre cazul său, notând că “în România, se pare, orice este motiv de ceartă”.

Autorul articolului, Dan Bilefsky, şi-a intitulat radiografia cazului Năstase “Blestemul corupţiei în Europa de Est”, prezentând, în detaliu, scandalul pe tema condamnării lui Adrian Năstase, dar şi tentativa sa de suicid, preluând de la bursa românească a zvonurilor teoriile conspiraţiei referitoare la aceasta.

Seara arestării

“În această vară, după ce poliţia a ajuns la frumoasa vilă a fostului prim-ministru român Adrian Năstase, pentru a-l aresta pentru fapte de corupţie, aparent, el a scos un pistol şi a încercat să se omoare”, este formularea folosită de autorul textului. El subliniază că momentul cu pricina, când “Năstase a fost cărat pe targă purtând la gât o eşarfă Burberry”, a fost urmărit la televizor de milioane de români. “Năstase a supravieţuit, şi, după o săptămână se afla după gratii. Aceasta este România unde totul este o chestiune de dispute”, scrie Dan Bilefsky.

“Susţinătorii anticorupţiei au lăudat decăderea lui Năstase drept un moment de răscruce pentru evoluţia unei tinere democraţii. Alţii au apreciat această condamnare pentru sifonarea a 2 milioane de dolari din fondurile publice în beneficiul campaniei sale electorale drept un proces de paradă. Oponenţii lui Năstase afirmă acum că acesta a simulat o tentativă de suicid pentru a evita închisoarea. Fiul său, Andrei Năstase, care era în casă în momentul respectiv, spune că acuzaţia este absurdă”, scrie jurnalistul.

În detenţie

“Oricare ar fi adevărul, Adrian Năstase ocupă acum o celulă de 4 metri pătraţi. Pe blogul personal, el povestea recent cum mănâncă deţinuţii varză şi cartofi, înfruntă şoarecii şi au apă caldă câte două ore, de două ori pe săptămână”, scrie NYT.

Potrivit autorului, “astăzi, analiştii occidentali şi români spun că situaţia lui Năstase a scos la iveală foarte multe detalii despre polarizarea politică şi disfuncţiile politicii, dar şi despre piedicile din calea democratizării. La aceasta se adaugă şi teama în cadrul Uniunii Europene că membrii cei mai noi şi mai slabi ai acesteia nu pot face faţă luptei împotriva corupţiei, rămasă ca o moştenire a deceniilor de regim comunist şi a slabei guvernări anterioare”.

Situaţia din Europa Centrală şi de Est

La nivelul Europei Centrale şi de Est, dar şi în Balcani, ţările trec printr-o perioadă de instabilitate despre care analiştii spun că prinde rădăcini din cauza corupţiei endemice, greu de combătut în contextul rivalităţilor politice. Uniunea Europeană, cu 27 de naţiuni membre, este atât de îngrijorată de fărădelegile din România şi Bulgaria (ambele au intrat în UE în 2007), încât cele două ţări nu au reuşit să adere la blocul statelor în care se poate circula liber, fără paşaport sau viză. Comisia Europeană, organul executiv al Uniunii Europene, a anunţat joi că a blocat ajutorul de dezvoltare acordat de UE, care ar putea ajunge la miliarde de dolari, ca urmare a îngrijorărilor cauzate de corupţie şi fraudă în România”, se mai arată în articol.

O situaţie complicată

Potrivit autorului, deşi România nu e singura ţară din regiune care se confruntă cu problema corupţiei, fostul premier croat, Ivo Sanader, fiind acuzat de fraudă şi corupţie, cazul ei pare să fie unul dintre cele mai complicate. “România, în special s-a luptat să depăşească consecinţele domniei dictatoriale şi corupte a lui Nicolae Ceauşescu. În ultimii şase ani, 4.700 de persoane au fost trimise în judecată pentru corupţie, inclusiv 15 miniştri şi secretari de stat, 23 de membri ai Parlamentului şi peste 500 de ofiţeri de poliţie”, notează autorul.

“Pentru mulţi, Năstase, un fost membru al elitei comuniste şi fost prim-ministru în perioada 2000-2004, este emblematic pentru o generaţie de politicieni încă activă a căror putere şi influenţă i-ar putea pune la adăpost de lege”, scrie autorul, care aminteşte, în context, celebra replică a fostului premier:”Să-mi număraţi ouăle!”.

Autorul o citează pe Monica Macovei, fostul ministru al Justiţiei, care este o apropiată a rivalului lui Năstase, preşedintele Traian Băsescu, care a afirmat că “sunt prea multe persoane din perioada comunistă, precum Adrian Năstase, care sunt încă la putere, ceea ce a dus la poluarea clasei politice româneşti”. “Ea a explicat că fostul bloc comunist s-a luptat pentru a eradica corupţia, în parte fiindcă în efortul de a adera la Uniunea Europeană, noile state membre din Estul Europei au fost îndemnate să treacă printr-o serie de reforme judiciare care le-au luat ţărilor din Vest sute de ani pentru a fi puse în practică”, scrie NYT. “Pentru Monica Macovei, tentativa de suicid a lui Năstase a fost un act pur teatral”, mai scrie autorul, care reaminteşte că Năstase a fost poreclit de presa din România “Şapte case”, “din cauza stilului său de viaţă opulent”, dar şi că mulţi s-au întrebat ce anume se ascunde în spatele zelului cu care a fost condamnat.

Intră în scenă avocaţii lui Năstase

“Avocaţii lui Năstase au adus proba a nenumărate abuzuri judiciare în cazul său, printre care şi faptul că au fost chemaţi din partea acuzării 972 de martori – mai mult decât la procesele de la Nurnberg – în timp ce apărării nu i-au fost permişi decât cinci martori. Ei spun că Năstase a fost judecat mai degrabă ca lider de partid, decât ca fost premier, pentru a se evita aprobarea Parlamentului pentru punerea sa sub acuzare”, scrie autorul.

”Victor Alistar, preşedinte al Transparency International, un ONG anticorupţie, este de părere că natura condamnării lui Năstase ridică semne de întrebare în privinţa corectitudinii procesului de care a avut parte acesta, dincolo de reputaţia sa”, se arată în articol. “Dacă vrei să prinzi un peşte mare, trebuie să îl prinzi cum trebuie”, a afirmat Alistar, citat de autor.

”Năstase a primit o sentinţă separată de trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi a fost achitat în cazul de corupţie în care era vorba despre o sumă suspectă de 400.000 de dolari moştenită de soţia lui.

În tot acest timp, Năstase s-a declarat nevinovat, considerând acuzaţiile ce au fost aduse împotriva sa un ‘joc politic absurd’. Luna asta, în instanţă, Năstase a cerut ca săptămâna pe care a petrecut-o în spital după tentativa de sinucidere să fie redusă din sentinţa de doi ani. Solicitarea a fost respinsă”, aminteşte autorul, care mărturiseşte că fostul premier a refuzat să îi acorde un interviu.

Ce spune fiul fostului premier

“Dar fiul său Andrei, om de afaceri în vârstă de 26 de ani, a declarat într-un interviu că tatăl său a fost dezamăgit după ce a devenit victima unei vănători de vrăjitoare politice lansate de preşedintele Băsescu. El a declarat în interviu că acuzaţia potrivit căreia tatăl său ar fi înscenat tentativa de sinucidere, pentru a scăpa de arest, este deranjantă şi respingătoare. În luna august, biroul procurorului general a afirmat că actul lui Năstase a fost unul voluntar şi că poliţia a respectat procedurile legale”, mai scrie autorul.

”Am văzut cu ochii mei, nu a fost nicio înşelătorie”, a declarat tânărul Năstase, arătând urme de sânge pe carcasa ceasului tatălui său, pe care acum îl poartă el. Băsescu l-a văzut pe tatăl meu drept o ameninţare, iar aceste acuzaţii au fost create pentru a-l scoate pe tata din viaţa politică”, îl citează NYT pe Andrei Năstase.

Guvernul României şi-a atras recent criticile din partea Europei pentru că ar fi încercat să influenţeze Curtea Constituţională, după eşuarea eforturilor de a-l destitui pe preşedintele Băsescu, care la rândul său a fost criticat pentru influenţa exercitată asupra procurorilor şi a judecătorilor, mai notează autorul. “Unii analişti au afirmat că prim-ministrul Ponta, fost protejat al lui Năstase, ar fi vrut să îl îndepărteze pe Băsescu din funcţie înainte ca preşedintele să mai vizeze alţi membri importanţi ai PSD”, adaugă acesta.

Teoria conspiraţiei

“Într-un interviu acordat de Victor Ponta, care l-a vizitat pe Năstase la spital, acesta a declarat că tentativa de suicid a acestuia l-a şocat. Numindu-l pe Năstase drept cel mai bun premier pe care l-a avut vreodată România, el a afirmat că dosarul acestuia a demonstrat cât de politizată a ajuns România. Cei care sunt sceptici în legătură cu tentativa sa de suicid afirmă că a conspirat cu poliţia şi cu doctorii pentru a imagina o rană prin împuşcare, care l-ar fi ajutat să stea departe de închisoare. Direcţia Anticorupţie investighează acum dacă un medic şi trei ofiţeri de poliţie au colaborat pentru a-l ajuta pe Năstase să evite închisoarea. Martori oculari care s-au aflat în faţa vilei fostului premier în seara tentativei de sinucidere afirmă că nu au auzit niciun zgomot de glonţ dinspre locuinţă. Năstase, un vânător experimentat, este dreptaci, dar s-a împuşcat folosind mâna sa stângă”, mai scrie Dan Bilefsky.

”Ioan Rus, pe atunci ministru de Interne, a declarat reporterilor români că a discutat cu Năstase înaintea arestării acestuia şi că a avut temeri că s-ar putea petrece ceva grav. Când Rus s-a oferit să-l scoată din casă într-o maşină a poliţiei, pentru a evita să facă din arestarea sa un eveniment public, Năstase a refuzat. ‘Acest lucru nu se va întâmpla. Nu noi părăsi niciodată casa. Eu voi decide ceea ce este de făcut’, i-ar fi spus fostul premier lui Ioan Rus”, reaminteşte, în încheierea articolului, autorul Dan Bilefsky.

INTAIUL DEMIS PENAL AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU SI MOTIVUL PENTRU CARE A LIPSIT DE ZIUA ARMATEI:NU I S-A SPUS EXCELENTA!

29 oct.

Traian Băsescu a lipsit de la Ziua Armatei din Carei din cauza unei greșeli strecurate în invitație.

O serie de greşeli, care s-au strecurat în invitaţia adresată preşedintelui Traian Băsescu pentru a participa la Ziua Armatei de la Carei, au fost cauza absenţei şefului statului de la festivităţi. Dezvăluirea a fost făcută în direct la emisiunea “Ultima Oră” de ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu. Ministrul chiar i-a prezentat scuze preşedintelui pentru greşelile strecurate în invitaţie, scrie rtv.net.

“În absenţa unor regulamente, probabil că formularea nu a fost foarte fericită… Am avut o discutie cu domnul preşedinte, mi-am cerut scuze dacă textul invitaţiei nu a fost suficient de explicit şi i-am transmis şi mulţumiri pentru că a agreat ca un reprezentant al administraţiei prezidenţiale să vină”, a declarat Corneliu Dobriţoiu la România TV.

Întrebat dacă absenţa lui Traian Băsescu s-a datorat absenţei din scrisoare a formulei “excelenţa dvs.”, Dobriţiu a răspuns: “În principiu, da”.

Ziua Armatei a fost celebrată pe 25 octombrie, iar din partea Administraţiei Prezidenţiale au participat, în locul lui Traian Băsescu, consilierii Cristian Diaconescu (la Bucureşti) şi Iulian Fota (la Carei).

MIHAI GADEA LA SINTEZA ZILEI DE DUMINICA:”CELE TREI LUCRURI PE CARE TRAIAN BASESCU SI-AR FI DORIT CA ROMANII SA NU LE AFLE!

29 oct.

Mihai Gâdea a prezentat în cadrul ediţiei de ieri seară a emisiunii „Sinteza Zilei” de la Antena 3, cele trei lucruri pe care Traian Băsescu îşi doreşte ca populaţia României să nu le afle niciodată. Potrivit unor sondaje, preşedintele nu are şi nu a avut niciodată sprijinul intelectualilor, aşa cum a pretins de-a lungul timpului. Totodată, evaziunea fiscală din România depăşeşte bugetul statului, iar infrastructura suferă din cauza costurilor extrem de ridicate practicate în timpul guvernării PDL.

Varianta boicotului, aleasă de PDL şi Traian Băsescu la referendumul pentru demiterea preşedintelui, a venit în contextul în care aceştia nu ştiau exact câţi alegători mai au. De asemenea, preşedintele a pretins că a fost şi că este susţinut în continuare de intelectuali.

Pe site-ul Madame Blogary este prezentat profilul susţinătorilor democrat-liberalilor, iar sondajul arată total diferit fata de cum este prezentat de PDL si Traian Basescu. Astfel, realitatea arată că democrat-liberalii au sprijinul alegătorilor cu studii medii, în timp ce alegătorii cu studii superioare au încredere în alianţa USL.

”PDL stă ceva mai bine la votanții cu liceu și la cei cu școală profesională și stă absolut catastrofal în rândul votanților cu studii superioare, unde raportul este de aproape 5 la 1 pentru USL:
Opt clase: USL/PDL = 3,35
Școală Profesională: USL/PDL = 3,02
Liceu: USL/PDL = 2,59
Studii superioare: USL/PDL = 4,67″, arată analiza întocmită de site-ul Madame Blogary.

Al doilea lucru pe care Traian Băsescu şi-ar fi dorit ca românii să nu-l afle niciodată este acela că nivelul scăzut de trai al populaţiei se datorează evaziunii fiscale ridicate, nicidecum crizei economice, aşa cum pretinde preşedintele.

Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat, pe 25 octombrie 2012, în cadrul discursului ”Priorități pentru România”, că: ”Evaziunea fiscală este atât de larg răspândită aici în România, încât mărimea acestei evaziuni ar putea depăși nivelul bugetului de stat.”

De asemenea, Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi, a declarat că ”trebuie găsite mecanisme pentru ca cei care au furat, au luat bani și și-au făcut averi serioase să înceapă să dea înapoi societății. În domeniul achizițiilor situația este grea; trebuie făcut front comun și binînțeles că și Curtea de Conturi este extrem de exigentă și dură începând de acum, pentru că, după toate calculele, se fură prea mult!”

Potrivit lui Văcăroiu, aproximativ 40 de procente din banii alocaţi lunar primăriilor dispar în mod misterios: ”Din 100 lei bani publici, 40% dispar pe diferite căi, ceea ce e o problemă. Sunt lucruri incredibile. Nu vă puteți imagina și nu am crezut în viața mea că ajuns să văd astfel de fenomene, în care un primar, spre exemplu, plătește pentru centrale termice pentru patru școli în 2007, iar centralele nu au fost montate nici în 2012.”

Al treilea lucru important pe care Traian Băsescu nu l-a spus niciodată românilor a fost motivul pentru care România stă atât de prost la infrastructură. Preşedintele şi Emil Boc au acuzat, în repetate rânduri, Guvernul Tăriceanu de lipsa infrastructurii.

Potrivit însă unei solicitări adresate de Antena 3 Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, preţurile cu care se construiau autostrăzile în timpul Guvernului Tăriceanu sunt mult mai scăzute faţă de prețurile practicate în timpul Guvernului Boc.

Scrisoarea adresată de Antena 3 Companiei de Autostrăzi, cuprinde următoarele întrebări şi a primit următoarele răspunsuri:

”Care este diferența de preț dintre contractul încheiat de CNADNR cu Bechtel în 2004 și cel modificat de Guvernul Boc?”

Valoare contract încheiat în 2004: 2,247 miliarde euro pentru 415 km de autostradă
Valoare Încheiată în 2010: nu a fost încheiat nici un astfel de contract
Valoare acord de modificare în 2011: 1,5 miliarde euro pentru 117 km de autostradă

”Care este costul actual al autostrăzii București Ploiești față de cel estimat în 2004?”

La nivelul anului 2004 costurile de proiectare și execuție erau apreciate la 350 de milioane de euro, respectiv 1,42 miliarde lei; estimat costuri la finalizarea lucrărilor în 2012: 2,5 miliarde lei.

”În contractul încheiat pentru construcția autostrăzii București Ploiești, pentru câți kilometri erau prevăzute trei benzi pe sens? Pe ce porțiune din autostradă se respectă această prevedere?”

Prevăzuți în HG 737/2008: 45 km, realizați 19 km.

”Câte din pasajele construite pe autostrada București Ploiești fac legătura cu drumuri județene?”

Nodul rutier Moara Vlăsiei, pasajul de la km 19+500 asigură traversarea autostrăzii de către DJ 101A.

FOSTUL PRESEDINTE AL CAMEREI DEPUTATILOR ALMA ANASTASE ISI ANUNTA CANDIDATURA LA PARLAMENTARE PRIN FITUICA PD-L GRATUITA „”ALEGE DREPT!”

29 oct.

Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Roberta Anastase şi-a anunţat candidatura pentru încă un mandat de deputat în acelaşi colegiu uninominal din Ploieşti în care a fost aleasă în 2008, prin intermediul unui ziar editat de PDL în 10.000 de exemplare şi distribuit gratuit în Ploieşti.

Roberta Anastase, care este preşedintele filialei judeţene PDL Prahova, şi-a anunţat candidatura prin intermediul unei publicaţii cu opt pagini, denumită „Alege drept”, editată de PDL Prahova şi distribuită gratuit în Ploieşti. Conform respectivei publicaţii, care a fost distribuită în cutiile poştale din municipiu, Anastase candidează pentru un nou mandat în colegiul uninominal 11 (Ploieşti vest), acelaşi în care a fost aleasă deputat şi în urmă cu patru ani.

Numele Robertei Anastase apare sub titlul „ARD Prahova şi-a desemnat candidaţii pentru colegiile din Ploieşti”, pe o listă alături de ceilalţi candidaţi ai ARD în Ploieşti, în dreptul numelui lui Anastase precizându-se doar faptul că este de profesie sociolog şi că între 2008 şi 2012 a fost deputat.

Alături de materialul care anunţă numele candidaţilor ARD în colegiile uninominale din Ploieşti este trecută, pe un sfert de pagină, sigla alianţei. Potrivit datelor trecute în pagina a şaptea a ziarului, „Alege drept!” este o publicaţie editată în 10.000 de exemplare şi a ajuns la numărul patru.

Respectiva publicaţie conţine, pe de o parte, articole de prezentare a unora dintre candidaţii PDL în colegiile uninominale din Ploieşti, iar pe de altă parte articole critice la adresa USL. Niciunul dintre articole nu este semnat, iar cu excepţia materialului despre candidaţii ARD în colegiile din Ploieşti numele Robertei Anastase nu mai apare nicăieri.

Până acum, Roberta Anastase nu şi-a anunţat oficial candidatura. De altfel, în ultimele luni ea a fost văzută frecvent la sediul PDL Prahova, însă a evitat apariţiile în presă şi nu a organizat nicio întâlnire cu jurnaliştii.

DEEPSIDE DEEJAYS – LOOK INTO MY EYES!

29 oct.

DESTINY’S CHILD ft.TIMBALAND – GET ON THE BUS!

29 oct.

3LW ft. JERMAINE DUPRI – FEELIN’YOU!

29 oct.

LANA DEL REY – RIDE!

29 oct.

KYLIE MINOGUE – TIMEBOMB!

29 oct.

TRECUTUL INTUNECAT A LUI TRAIAN BASESCU:AFACEREA VIKTOR BOUT!

29 oct.

Iată ce ascund Traian Băsescu şi camarila sa din parchete sau servicii secrete.

Vă prezentăm în continuare, în serial, una dintre cele mai complexe documentaţii referitoare la crimă organizată şi terorism, derulate de celebrul traficant de armament Viktor Bout şi complicii săi. Reamintim că celebrul Bout a fost prins de autorităţile americane, judecat şi condamnat la 25 de ani închisoare de abia după ce serviciile secrete române (partenere de trafic cu armament ale lui Viktor Bout) l-au trădat. Parchetul General şi serviciile secrete române au deschis cu această ocazie dosarul strict secret de importanţă deosebită 628/D/P/2005, care şi astăzi este ţinut la sertarul cuplului Băsescu-Kovesi. Dosarul “Armamentul”, cum este acesta cunoscut, a fost disjuns în 4 iulie 2005, din dosarul “Răpirea din Irak” şi conţine date importante din dosarul ţigareta 2. Inclusiv Anexa S207 a dosarului ţigareta 2, secretizată abuziv de Palatul Cotroceni. Iată de ce s-au deplasat în ianuarie 2008 ofiţerii DEA USA la Bucureşti şi de ce au lucrat cu procurorii DIICOT la prinderea lui Viktor Bout ! Iată ce ascunde dosarul “Răpirea din Irak” în partea sa secretizată abuziv de Traian Băsescu şi mai ales, de ce au fost maziliţi procurorii şefi adjuncţi ai DIICOT, Angela Ciurea şi Ciprian Nastasiu. Iată motivele pentru care singurii terorişti ai României Omar Hayssam şi Mohamad Munaf ( parteneri de afaceri cu Bout şi complici ai serviciilor secrete române) au fost scoşi din ţară sau predaţi autorităţilor americane. Ce mai ascund complicii români ai lui Viktor Bout dela Cotroceni şi din Ministerul Public ? Veţi afla în continuare. Din păcate, informaţiile ne-au fost furnizate în limba franceză, neavând timpul necesar traducerii.

Eduard Ovidiu Ohanesian

Episodul 21

Un volet important, pour l’instant a échappé à notre enquête. Celui du transport de drogue, entrevu seulement lors de l’évocation du transport de tilapias : les poissons frais africains étaient très pratiques pour leurrer les chiens de détection, au retour des avions vers l’Europe. Viktor Bout a effectivement transporté des armes, c’est une évidence, du tentale, c’en est une autre, des fleurs, revendues à un prix d’or dans les émirats, on le sait, des poulets congelés (via sa filière Sud-Africaine et via son fidèle alter-ego Richard Chichakli)mais aussi de la drogue, qui rapporte tout autant que les livraisons d’armes, sinon davantage (que les poulets). La tentation de le faire est venue naturellement, par transport de la drogue locale, en Afrique, notamment du haschich, mais aussi par accord passé avec des cartels bien connus. De la cocaïne, celle qui arrose en ce moment la côte Ouest de l’Afrique, originaire de la Colombie. Et la preuve, nous l’avons retrouvée, sous la forme d’un avion abandonné. Celui qui condamne Viktor Bout, qui a toujours nié avoir tâté de ce genre de transport. L’origine de ce volet drogue au sein de la longue saga repose sur les déclarations récentes, lors d’une arrestation par la DEA et les autorités locales d’un pilote russe, survenue à Moronvia, au Liberia. L’homme est tout simplement le chaînon manquant de la longue saga de Viktor Bout, et c’est aussi le plus compromettant ! Tous les journaux russes lui on consacré des reportages. Ici, on ignore toujours son nom (c’est à désespérer de la presse française également !). L’occasion de découvrir qui il était, donc. Un acteur majeur, dans l’étrange circuit actuel de la cocaïne en Afrique.

Le chaînon manquant, car l’arrestation récente de Konstantin Yaroshenko, c’est son nom, au delà de provoquer la polémique en russie, relie tous les domaines visités sur le sujet entre eux : à savoir la saga de Viktor Bout ; mais aussi celle sur la cocaïne en Afrique de l’Ouest débutée iciavec cet incroyable crash en plein désert. Son histoire personnelle commence par son arrestation le 28 mai 2010, à Moronvia, par des agents de la DEA américaine et les autorités locales, auxquels s’est joint le FBI : cela fait deux ans alors qu’ils pistaient le groupe de dealers et de transporteurs, notamment en Espagne, groupe dont faisait partie Yaroshenko. L’homme qui les accuse détient des preuves enregistrées confondantes. C’est Fombah Sirleaf, le propre fils de la présidente du Libéria, Ellen Johnson Sirleaf, un gradé de l’ U.S. Military Academy de West Point devenu agent de la Republic of Liberia National Security Agency („RLNSA”). Bardé de micros, il s’est fait passer pour un des dealers pendant deux années d’enquête, et a suivi les nombreuses réunions préparatoires à l’expédition d’au moins 4,5 tonnes de drogue en provenance d’Amérique du Sud, à savoir du Vénézuela, sur la route de la coke colombienne, vers Monrovia, puis l’acheminement dans un autre avion vers le Ghana. Un dossier en béton, que toute cette histoire, qui met à nu tout un système.

Monrovia , en 2003, est l’objet d’un autre trafic connu, cher au dictateur du pays : „aéroport de Monrovia , vendredi 2 mai 2003, 11 h 50 TU. Un quadriréacteur Iliouchine 76, un de plus, se pose sur l’aéroport de la capitale libérienne et stationne en bout de piste, à l’abri des regards indiscrets. Aussitôt, une flottille de petits camions et une vingtaine de militaires s’approchent. Commence alors une noria qui durera deux bonnes heures entre les soutes de l’appareil et le camp voisin qui héberge une unité d’élite des forces du président Charles Taylor. Des dizaines de caisses de munitions, d’armes, d’obus de tous calibres, de missiles et de treillis sont ainsi transférées, prêtes à alimenter la guerre civile qui ravage le pays depuis quinze ans. À 16 heures, l’avion redécolle. Caché dans un coin de l’aéroport, un témoin note ses références précises, EP-TQJ, ainsi que le nom de la compagnie : Queshm Airways. Une enquête complémentaire permettra de savoir qu’il s’agit là d’une compagnie iranienne et que ce vol, qui vient de violer l’embargo international sur les armes à destination du Liberia provient de Téhéran, via Mombasa au Kenya „. Pour une fois, la vente et le transport ont échappé à Viktor. Qui semble s’être trouvé un autre dérivatif. En réalité, il s’est fait doubler, là, par un libanais plus adroit, résidant lui aussi à Monrovia . „l’Iliouchine 76 Téhéran-Monrovia que l’on a vu se poser le 2 mai dernier sur l’aéroport de la capitale libérienne est à ce sujet un cas d’école. Il a été affrété par la Kleilat Group Corporation, une société dirigée par un homme d’affaires d’une trentaine d’années, Ali Kleilat. Ce Libanais résidant à Monrovia, propriétaire d’un jet privé, détenteur de plusieurs passeports ordinaires (néerlandais, britannique, vénézuélien…) et diplomatiques (libérien et ivoirien), manifestement fortuné, est à la fois consul honoraire du Liberia au Brésil et conseiller auprès du ministre de la Défense de… Côte d’Ivoire .” Ali Keilat, suivi un peu partout semble-t-il…. (idem en 2010).

L’acte d’accusation de la justice de Moronvia est édifiant, en effet, envers les trafiquants arrêtés : selon lui, Chigbo Umeh, 42 ans, un Nigerian, est bien, depuis des années, le courtier organisateur du transport de nombreuses tonnes de cocaïne d’Amérique du Sud vers l’Afrique de l’Ouest, d’où la cocaïne était transportée après vers l’Europe ou ailleurs en Afrique, ou même vers les Etat-Unis où elle pouvait aussi repartir ! Mais on insiste surtout dans ce document sur „Salazar Castano, 44 ans, qui est de Colombie, un fournisseur de cocaïne basée en Colombie et en Espagne, et qui, de concert avec ses co-conspirateurs, a envoyé des gros aéronefs commerciaux contenant la cocaïne d’Amérique du Sud en Afrique de l’Ouest, ainsi que de petits avions privés qui partaient des pistes d’atterrissage clandestines au Vénézuela. Yaroshenko, 41 ans, qui est de la Russie, est un pilote d’avion, un expert du transport aérien qui a transporté des milliers de kilogrammes de cocaïne d’Amérique du Sud, vers l’Afrique et l’Europe. Nathaniel French (alias „Frenchman” ou „The Expert”), 51 ans, qui est originaire du Ghana, a aidé les fournisseurs de drogues en fournissant un soutien logistique et la coordination pour les expéditions maritimes de cocaïne à travers l’océan Atlantique. Mawuko, 57 ans, également en provenance du Ghana, a aidé les fournisseurs de drogues par sa connaissance approfondie de la navigation maritime, y compris le développement des routes maritimes qui pourrait se soustraire à l’application de l’action des radars.”Pour ses deux missions, Yaroshenko aurait reçu 4,5 millions de dollars, plus 1,2 million pour acheminer la drogue du Liberia au Ghana, dans un autre appareil : étant donné le prix au kilo de la cocaïne, ce n’est qu’une infime partie de la somme générée par sa vente. Ce qui laisse tout de suite aussi entrevoir Yaroshenko comme pilote éventuel de notre fameux Boeing 727 brûlé en plein désert, les juges libériens affirmant qu’il a déjà effectué plusieurs transports de drogue… Le fameux Boeing, ou l’un des petits bimoteurs qui n’ont cessé de débouler sur la côte africaine comme expliqué sur cette autre saga. L’homme, en effet, a aussi été pilote sur 737 à la KLM, à en croire un des clichés montrés à la TV russe, et avoue avoir „travaillé en Nouvelle-Guinée” essentiellement, comme pilote d’Antonov 32 : bref, il a plusieurs talents à son arc, et semble bien savoir tout piloter : il a commencé sa formation comme pilote d’hélicoptère Kamov !

Ce sont les photos montrées complaisamment à la TV russe qui vont en fait le compromettre. A trop vouloir le défendre… car sur une des deux photos fournies par la presse russe, notre pilote pose avec un libérien arborant une chemise aux couleurs du drapeau du pays, devant un appareil d’une compagnie qui s’avère être après de longues recherches un appareil d’AirMark,une bien étrange entreprise. Elle ne dispose que d’avions anciens, des Antonov 32 et des Antonov 12, quelques vieux 737 et même d’antiques 727, voilà qui semble bien corroborer notre enquête. Elle utilise aussi des petits Casa en Indonésie. Car, surprise, l’entreprise est effectivement… indonésienne, son siège et à Singapour, alors que ses appareils sont tous enregistrés en Moldavie (il sont en ER) ou au Kazakhstan (en UN), et qu’ils sillonnent l’Afrique depuis des années ! Etonnantes apparitions ! On va de surprise en surprise avec ce dossier !

D’autant plus que la firme semble appliquer une méthode connue avec ses changements de numéros d’appareils. Au Kazhakstan, la firme a acheté par exemple l’Antonov 12 UN-11650, qui en avril 2005 arborait les couleurs d’ Almaty Aviation Cargo, et en juin 2006 déjà celles de Bismallah Airlines (une société du Bengladesh, si réputée pour ses avions poubelles) ! Elle détiendra aussi un temps l’Antonov An-12B UR-CGV à la si belle livrée bleu foncé, vu partout, y compris à Vatry, et qui aura la fin terrible déjà expliquée à l’épisode 21 de notre saga. La société se fournissait à Chisinau, en Moldavie, et comme intermédiaire pour acheter ses appareils, il y avait Mango Mat Aviation, qui a fourni des appareils à Airmark, derrière lequel se cachait l’homme de main de Viktor Bout, Dimitri Popov, et ses appareils également enregistrés sous des noms „évocateurs” pour l’Afrique tel que Volga Atlantic Airlines (une firme enregistrée au Swaziland !) tel l’9U-BHR, un Antonov 26 vu au Burundi ; en même temps qu’un petit Let Let 410 congolais enregistré sous 9Q-CEU. Les deux étant au nom d’Aigle Aviation, ou d’Eagle Wings, connue comme lié à Viktor Bout (avec „Bukavu Aviation Transport”, „Business Air Services”, basées en RDC, et „Okapi Air”, dont le siège était en Ouganda). L’appareil, soupçonné de trafic d’armes, était arrivé au Bénin à partir de l’Ukraine via Khartoum, le 28 août 2004, et sera vu au Congo sous cette fausse appellation, vite transformée en 9Q-CAW : le numéro d’un Boeing 727 cargo et d’un autre Antonov 26 de Mango Mat, qui se crashera au Congo le 29 mai 2005 ! La signature de la méthode Bout, pourrait-on dire, avec cette valse des enregistrements. Officiellement, Volga Atlantic Airlines appartenait à l’ukrainien Yuri Sidorov et à Fred Rutter. Deux de ses appareils, le 9U-BHO (une immatriculation du Burundi !) et le 9U-BHN avaient dépassé depuis plusieurs mois les dates d’inspections de leurs moteurs alors qu’ils volaient encore. Selon le bureau d’Antonov, aucun des deux appareils n’avait été correctement entretenu. Un Antonov de ce type se crashera logiquement sur ennuis moteurs le 7 juillet 2006 entre Goma et Kisangani . Il portait alors le numéro 9Q-CVT : à bord il y avait 4 russes et 2 congolais. C’était aussi l’immatriculation d’un DC-9 de Bravo Air Congo , la compagnie jumelle de Bravo Airlines SA !

Ceux-là, ou les fameux Skylink Arabia, autre avions notoirement dévolus à la sphère de Viktor Bout et dont un bon nombre sera photographié le 4 avril 2009 par un spottteur doué de bons réflexesà… Chisinau, encore cet endroit, dans le fief moldave du „maître de guerre”. L’Antonov 26 de Sky Link Arabia ER-AVB, l’Antonov 24 d’Air Moldova, ER-46417, l’Antonov 26 d’Air Moldova ER-26046, l’Antonov 24 de Sky Link Arabia ER-AZX, loué à une société moldave, Pecotox Air… une firme signée… Victor Bout. On y voit même les vieux Ill-18 aux hélices bleues si prisés par AirCess et Air Pass, devenus Grixona, l’ER-ICB notamment (devenu vieux machin pourVIPs en ml de finances ?- les photos sont à hurler, à voir le degré zéro des finitions- !). La bonne vieille mule de transport du système Bout ! Sans oublier l’ Antonov 24 de Tandem Aero ER-46508, et encore et surtout l’Antonov 32 d’El Magal Aviation, matricule ST-NSP, qui ressemble comme deux gouttes d’eau avec son dessous de fuselage noir à celui de….Yaroshenko. Nous reviendrons plus tard sur ce qu’il en est advenu depuis.

Tout conduit donc à relier Yaroshenko à la sphère de Viktor Bout. Rappelons que c’est là aussi justement, à Monrovia, que Viktor Bout avait créé en 1996, avant Sharjah son deuxième bureau, voire troisième après le Kazakstan, avec Almaty (et sa société aux Ill-18, Irbis), et la Belgique avec Ostende. C’est à Moronvia également qu’il avait créé Air Cess, une société inscrite au Swaziland (?), et qui opèrera de fait à partir de l’aéroport de Pietersburg, en Afrique du Sud. Les circuits de Viktor n’ont jamais été simples, exprès, pour éviter les poursuites trop évidentes. Etait apparu aussi deux ans après, en 1998, Cessavia, une compagnie enregistrée elle… en Guinée Equatoriale. La vie de Yaroshenko croise trop les endroits où sévissait Viktor Bout pour qu’il n’ait pu ne pas faire partie de son équipe de pilotes… russes. Bout possèdait bien des Antonov 32, dont un, le 9XR-SN, qui ira se crasher le 1er juin 2004 à Kigali lors de son atterrissage, son train s’étant replié sous lui. A ce moment-là, l’appareil était loué par San Air (et non Sonair comme indiqué ici). L’avion avait été détenu l’année précédente par les autorités de Goma pour avoir transporté des armes : ses pilotes et son personnel étaient là encore tous russes : Konstantin en était-il déjà, c’est impossible à prouver pour l’instant, l’enquête à son propos le dira peut-être. Le 29 juin 2005, rebelote : c’est un An-26 qui voit à nouveau son train se replier à Goma cette fois. L’appareil appartenait à Mango Mat, toujours la même entrepise, et était loué à San Air, encore un paravent de notre vendeur d’armes, très présent sur la région.. on le sait, avec les armes, et le coltan. De fortes présomptions donc subsistent sur un Yaroshenko lié aux appareils de Viktor Bout : à voir la furie déclenchée à son égard par les autorités russes pour éviter son extradition aux USA, on comprend vite qu’il est partie prenante de la sphère Bout. C’est l’ancien RA-48109, qui présent lui aussi des similitudes avec les photos où Yaroshenko posait.

Cette fois-ci, en effet, c’est plutôt un Antonov 26 qui nous intéresse, et qui relie les deux sagas en cours actuellement. Celui que l’on retrouve le 29 août 2003, posé sur une piste de fortune, dans l’Orange Walk District de l’Etat de Belize, état voisin du Mexique, avec à bord de la drogue, selon la police locale qui le retrouvera pourtant vide. On a tenté de l’incendier. L’avion, resté figé dans la boue, n’avait visiblement pas réussi à redécoller de la piste de fortune où il s’était posé. Or, avant d’atterrir étrangement là, il figurait sous le registre d’Aerocom,sous le numéro ER-AFH et avait même été „spotté” au Portugal sous cette livrée l’année précédente. Visiblement, l’engin savait donc traverser l’Atlantique. Or il n’en a pas l’autonomie. Un Antonov 26 emporte certes 7 tonnes de kérosène mais ne vole que sur 2200 km maximum. Il a donc été modifié sur la circonstance, ou est venu cette fois d’un pays tiers, on songe bien sûr aux pistes vénézueliennes habituelles. L’avion englué sur place affichait bien un numéro d’enregistrement moldave en tout cas. Or Viktor Bout, au même moment, possédait alors sous le nom de JetLine/Aerocom plusieurs An-26B, L’ER-AFE étant bien un An-26B selon les registres moldaves : c’était un UR-26505 auparavant et même l’ex-CCCP-26505 d’Aeroflot. Or ce qu’il y a de très étrange, c’est que cet appareil avait déjà été déclaré „endommagé au-delà de réparations” le 23 décembre 1981 dans un accident survenu à Eniseysk, et ayant coûté la vie aux deux membres de son équipage ! Tout cela conduit à une seule conclusion : Viktor a très certainement tâté dans le secteur du transport de drogue, avec cet exemplaire si proche de ses immatriculations favorites. Il lui suffit en effet de changer une seule lettre pour cet appareil ! A Mikkeli, en Finlande, le le 9 juin, 1998 l’Antonov 32 immatriculé 3D-RTD venu d’ Ras al Khaima, est celui enregistré au nom d’Air Cess, société de Viktor Bout.

En prime, Aerocom avait déjà été pris dans des livraisons illégales d’armes au Liberia de Charles Taylor , faites par l’exemplaire ER-AWN, vu régulièrement a Kinshasa depuis septembre 2003. Le 6 août 2004 les autorités avaient retiré la licence de vol à Arerocom, qui devient alors l’obscure Asterias Commercial, basée en… Ukraine ! Son Antonov ER-AZD est aujourd’hui à vendre !Bout a toujours joué avec les numérotations de ses appareils, on le sait : en juillet 2004, un avion portant le registre EL-WVA a été vu à l’aéroport de Kongolo au Congo, transportant armes et munitions : or en juillet 2002 un Antonov An-8 avait été vu à Kalemie au Katanga portant exactement le même numéro ! Quel est donc cette immatriculation fantaisiste ER-AFE, mystère… mais tout laisse entendre qu’il a bien appartenu à Viktor Bout. Or au même moment, justement, ce dernier a été recruté par les américains pour effectuer des norias pour approvisionner l’Irak, envahie le 20 mars 2003. Le 9 janvier 2007, un Antonov moldave ER-26068 s’écrasait sur la piste de Balad, avec 29 turcs à bord et 1 américain, très certainement abattu par un tir de missile automatisé. Il était d’Aeriantur-M Airlines, encore un autre paravent de Viktor Bout. Yaroshenko, pilote russe d’Antonov 24, 26 et 32 était donc bien le pilote idéal pour poser cet engin sur une piste détrempée !

A la télévision russe, on ne lésinera pas pour tenter de le défendre, mais en en faisant un peu trop. En particulier, on montrera des schémas, figurant le trajet du Vénézuela au Libéria, qu’aurait dû effectuer l’ILL-76 qu’avait sélectionné Yaroshenko pour son voyage. Pour l’étape suivante, il avait pris un Antonov 12, selon l’enquête menée. Or ces choix laissent perplexes. Des Antonov 12 savent traverser, en passant par Cap Verde ou les îles Canaries. On en la preuve photographique avec cette photo de quadrimoteur atterrissant à la Martinique prise par… un gendarme français… l’appareil avait été „affrété par le Conseil Général de la Martinique” nous dit la presse, „transportant 12 tonnes de canalisation pour l’Unité de Production d’Eau Potable de la Capot” et était arrivé ” à l’aéroport Aimé CESAIRE le jeudi 14 Mai 2009 à 8h 15″. L’avion, immatriculé UR-CAH, avait été vu le 11 juillet 2010 au Luxembourg , et déjà de retour au Brésil, à Récife, le 2 août de la même année, juste à côté du „fameux” UR-CGV bleuté ! Le 21 août, on le retrouvait aux Canaries, à Las Palmas , son relais obligatoire (avant la Mauritanie ?). L’appareil, de Meridian, voyage semble-t-il énormément : le 8 juin, il était en Israël… Or Meridian , alias Meridian Airways est une société ghanéenne créée à Ostende : difficile de ne pas en faire une firme liée à Viktor Bout ! Selon Wikipedia, Meridian , qui a absorbé ACE (Air Charter Express, autre satellite de Bout) travaille aussi „pour le ministère anglais de la défense, sur la base de Lyneham” Effectivement : on trouve aisément de beaux clichés du vieux DC-8 de Meridian sur cette base militaire anglaise. L’avion est bien basé à Ostende. En mai 2010, il était encore à Manston, terrain de la RAF, à y étaler la suie de ses anciens réacteurs. A Ostende, on pouvait aussi voir régulièrement l’Antonov 12 UR-CAG, le petit frère du CAH, enregistré chez Meridian . On le croisera partout en Europe , et aussi à Palma de Majorque, son relais vers… l’Afrique. En janvier 2010, un des Meridian était filmé atterrissant à Vatry : c’était l’UR-CGW, vu aussi bien à Liège qu’à Récife.

L’Antonov traversant l’Atlantique, je l’avais déjà repéré en effet : „Et ce n’est pas fini, car ça continue, les livraisons discrètes : le 18 juin dernier encore un bon vieil Antonov 12 immatriculé UR-CAK est saisi à Kano , au Nigéria. Appartenant à Meridian Aviation of Poltava, anciennement Jet Line International et Aerocom… deux firmes signées Viktor Bout, qui ont participé activement à trafic d’armes vers la Sierra Leone en 2004. Il devait rejoindre la Guinée-Bissau, en venant d’Ukraine. A bord, un chargement d’armes. Quatre jours auparavant, il avait été photographié en Slovénie. Et le 29 mai qui précédait, au décollage de Frankfort . Un gendarme curieux et enjoué qui se prend pour Mermoz (et surnommé „Dieu” par ses collègues !) l’avait photographié en … Martinique quinze jours avant, le 14 mai 2009. En provenance du Cap-Vert (vous savez, là où se promènera… l’Artic Sea , au mois d’août !). En ignorant à quoi il servirait un mois à peine après…. revenu depuis en métropole, notre gendarme „Mermoz” le pistera de plus près, on espère…”

En effet, si les Antonov 12 savent traverser avec plus de 20 tonnes à bord, ce n’est donc pas le poids qui a fait privilégier l’Ill-76 à notre pilote russe, mais bien „l’allonge” (son rayon d’action). L’Antonov fait entre 3 600 et 5 700 km selon la charge, et l’ILL-76 franchit davantage en version MD : 6 100km avec un charge utile de 10 tonnes encore, et davantage donc avec 5 tonnes seulement. Yarsohenko ne l’avait pas sélectionné pour sa capacité d’emport (on imagine mal 20 tonnes de coke, à produire déjà c’est assez faramineux !) mais bien pour son rayon d’action. Envisageait-il un trajet Vénézuela-Liberia direct : très certainement : de la frontière de la Colombie à Moronvia il y a en effet 6700 km en ligne droite ! L’endroit idéal de départ se situant au Mayor Buenaventura Vivas Airport , près d’Uribante. Yaroshenko essayait un coup direct, ce qui signifiait aussi que le Boeing 727 incendié avait nécessairement fait un relais au Cap Vert… ce que l’enquête a démontré désormais. Le Cap Vert, où se dirigeait étrangement un cargo qui a défrayé la chronique il n’y a pas si longtemps : personne n’avait pensé que l’Artic Sea aurait pu aussi servir de transport de drogue : c’est assez étonnant : ses flancs creux de double coque s’y prêtent à merveille, là où les dealers cachent habituellement leur drogue ! Dans les containers, sur le pont, c’est désormais trop… visible.

Le projet intercepté à Monrovia était bien de transporter je dirais à nouveau plus de 4,5 tonnes de cocaïne d’un coup d’aile, entre la frontière colombienne et l’Afrique de l’Ouest. Et un des pilotes lié à la sphère de Viktor Bout était dans le coup. Et Viktor Bout également : dans l’acte d’inculpation américain le concernant, on relève cette étrange manipulation financière, au sein de deux banques US, l’une à New York et l’autre à Salt Lake City, via des comptes approvisionnés au Kazakhstan, à Chypre et en Russie pour un total en dépôt de 1,7 million de dollars, pour acheter… un 727 et un 737, en plusieurs versements, au même prix que celui évoqué par les barons de la drogue lors de leur déposition de Monrovia. Acheté à deux firmes de Floride. Deux sociétés américaines. A 275 000 dollars environ, le prix moyen à ce jour d’un quadriréacteur ou d’un triréacteur de cinquante ans en état de vol… ou un biréacteur un peu plus récent, quitte à ne s’en servir que pour un seul voyage : nous revoilà au tout début d’une autre histoire, débutée, je vous le rappelle en plein désert du Mali . Avec un antique 727, sacrifié sur place faute d’avoir réussi à redécoller. Yaroshenko en était-il le pilote ? Beaucoup d’indices concordants peuvent le laisser croire : qu’on ne s’étonne donc pas de la vivacité avec laquelle la justice US lui est tombé dessus. Dans le réquisitoire qui attend Viktor Bout, son aveu pourrait être déterminant.

Sursa:http://ohanesian.wordpress.com/

COMUNUICATUL PNL.LIBERALII IL TAXEAZA PE „DRAGA STOLO”ACEST SECURIST AL REGIMULUI CEAUSESCU SI BASESCU!

29 oct.

Liberalii îi dau replica lui Theodor Stolojan, care a criticat duminică decizia lui Crin Antonescu de a candida într-un colegiu din Teleorman.

„În 20 de ani de când activează pe scena politică românească, Theodor Stolojan, un securist al regimului Băsescu, n-a fost niciodată validat de electorat prin vreun vot uninominal şi ales direct în vreo funcţie publică. (…) A abandonat bătălii politice importante, cum ar fi cea pentru preşedinţie, şi nu şi-a asumat responsabilităţi publice, renunţând la mandatul de premier care îi fusese încredinţat”, se arată într-un comunicat al PNL

PNL mai susţine despre Stolojan că „faptele (…) şi prestaţia sa publică ne arată că acesta n-a fost niciodată altceva decât o hologramă a politicii româneşti, utilizată din când în când de cei care îl controlează şi cu care are relaţii mai vechi, dinainte de 1989, dar a cărui vreme în politica românească a trecut”.

Reacţia liberalilor a venit după ce europarlamentarul a declarat că preşedintele PNL Crin Antonescu a optat să candideze într-un colegiu din judeţul Teleorman pentru a evita o experienţa urâtă pe care a avut-o la alegerile anterioare, când şi-a câştigat mandatul de senator prin redistribuire.

„Domnul Antonescu a ales să se ducă sub umbrela domnului Dragnea. Eu, care ştiu mai multe despre domnul Antonescu decât cetăţenii României, vă pot spune că dânsul a candidat până acum, de fiecare dată, în alt colegiu, sau în altă circumscripţie electorală, deoarece aşa cum se comportă în Parlament, prin absenţă, la fel se comportă în circumscripţia electorală unde este ales”, a declarat Stolojan, duminică, într-o conferinţă de presă.

„AVORTONUL INTELECTUAL” PALEOLOGU IL ATACA PE CRIN ANTONESCU!

29 oct.

„Intelectualul” Paleologu pe maidanul politicii: Antonescu, numit psihopat

Theodor Paleologu a intrat în corul celor care sunt dispuşi să spună orice doar ca să servească o cauză a lui Traian Băsescu.

Deputatul PDL a declarat că, dacă Traian Băsescu va refuza să-l desemneze pe Victor Ponta premier, iar USL va declanșa o nouă acțiune de suspendare a președintelului, va însemna că ”România va intra pe mâna celor doi iresponsabili, plagiatorul instabil și psihopatul incapabil”.

„Eu cred din ce în ce mai mult în „the worst case scenario”: prin redistribuire USL va avea peste 50% din mandate și va forța numirea lui Ponta ca prim-ministru. Băsescu fie acceptă această umilință, fie reacționează, caz în care va fi din nou suspendat, iar România va intra pe mâna celor doi iresponsabili, plagiatorul instabil și psihopatul incapabil. Sigur, își vor rupe gâtul în scurtă vreme, dar pagubele vor fi imense”, a postat Theodor Paleologu pe contul său de Facebook.

Președintele PNL Crin Antonescu a declarat, duminică, că Traian Băsescu va fi suspendat din nou, la sfârșitul acestui an, dacă nu îl va numi premier pe Victor Ponta, în ipoteza în care USL câștigă alegerile parlamentare.

DOSARUL SPAGII DE LA CFR.STENOGRAMELE CARE ARATA CA BANII AJUNGEAU LA SEFUL CEL MARE!

29 oct.

Stenogramele din dosarul şpăgii de la CFR arată că banii erau adunaţi de controlori şi trimişi, pe cale ierarhică, până la cel mai mare şef. Dacă nu se adunau suficienţi bani, controlorii trimiteau uneori şi diverse „cadouri”.

Micile atenţii puteau fi sticle de whisky, pastramă sau miei de Paşte. Plicurile şi darurile pentru şefi erau plasate întodeauna la chioşcurile de ziare, de unde erau ridicate în fiecare zi.

Stenograme

„Şef tren: I-am lăsat la domnu X (conductor tren) ăla şi i l-o dat lu’ domnu’ Cioncan. Şi acuma trebuie să sune să ajungă la dumneavoastră. Sper că nu vă feriţi de…

Gheorghe Cazacu (şef serviciu control trenuri SNTFC Călători): Ce i-a dat?

Şef tren: Plicul… plicul!

Cazacu: Da?

Şef tren: Da, Cu 7 (700 de lei).

Cazacu: Da.

Şef tren: Bine. Cu tot respectu'”.

Pe lângă plicuri cu bani, Gheorghe Cazacu, şeful serviciului control trenuri SNTFC Călători, ar fi primit de la „naşii” Căilor Ferate diverse bunuri, arată interceptările publicate de newsbv.ro şi preluate de antena3.ro. Cel care se îngrijea să primească şpaga era chiar revizorul central în cadrul CFR Călători, Valentin Cioncan.

„Valentin Cioncan: Să trăiţi şefu’! Aveţi ceva la mine de la băieţii ăştia. M-am întâlnit cu ei întâmplător…

Cazacu: Da, ştiu, ştiu

Cioncan: … şi mi-o dat… că mi-o adus o sticlă de whisky de la … şi pastrama o trimis-o prin ei…. După ce m-am întâlnit cu ei, s-o urcat în maşină, vorbeam la telefon şi face: „şefu’, v-am lăsat un plic…. acolo în maşină”. Zic: Bine!. După ce m-am dus la Peco îl desfac eu şi mă uit. …ceva nu e în regulă că-s prea mulţi bani. Şi l-am sunat: Bă!, despre ce e vorba aicia? Păi luaţi legătura cu domnu’ Cazacu şi ştie el cum să-i… ce să facă cu ei acolo.

Cazacu – Da, da.”

Capătul de linie unde se lăsa şpaga pentru şefi era chioşcul de ziare de la linia 10, din Gara CFR Bucureşti.

„şef de tren: Stai să vă spun, numa’ două secunde, ca să nu mă audă nimeni.

Cioncan – Zi!

şef tren: Eu, deci nu mai sunt cu colegul….. Sunt separat!

Cioncan: Da, mă. Am înţeles. Bine.

şef tren: Da?

Cioncan: Bine, ca să ştiu. Da.

şef tren: Deci eu vă pun acolo un milion jumate. Deci e problema mea, fără el.

Cioncan – Da. Lasă-i acolo. Lasă-i în plic acolo că trec…

şef tren: La chioşcu număru’ 10, nu?

Cioncan – Chioşcu de ziare de la linia 10. La fetele alea. Te duci şi le spui că e pentru mine, pentru că eu diseară mă duc către casă şi trec pe la ele. Da?

şef tren: Da!”

O altă interceptare a avut loc chiar după un control realizat de revizorul central în cadrul CFR Călători, Florin Truică, pe un tren de Suceava.

„Cioncan: Păi mi-o zis ăsta că era băieţii ăia… din Suceava şi de-aia m-o sunat.

Florin Truică: Da, mi-am dat seama care-i treaba, da…

Cioncan: No, bun!

Truică: Te descurci tu cu ei că noi i-am iertat

Cioncan: Păi de ce, mă? Că eu i-am zis să facă trebă cu tine acuma.”

Revizorul central în cadrul CFR Călători, Valentin Cioncan, a luat imediat legătura cu şeful trenului controlat.

„Cioncan: Nu-s în Bucureşti. Când ajungi acasă, du-te şi lasă-i la X…ştii??

şef tren: Da.

Cioncan: Cât vrei să le dau la ăştia: Că apăi mă întâlnesc eu cu Truică şi cu ăştia şi le dau şi…. X mai are ceva pentru mine şi îi spun eu ce să facă cu ei. Ştii???

şef tren: Da, ştiu, ştiu, ştiu.

Cioncan – Mi-i bagă pe card şi nu mai am treabă. Tu te descurci cu banii, vezi ce vorbeşti… apoi îmi spui ce vrei să-şi facă să le dau. Le dau de la mine. Nu e nicio problemă. Apăi voi ştiţi ce ai avut acolo.”

FOSTUL PREMIER ADRIAN NASTASE IL SMOTOCESTE PE ZIARISTUL DE CASA A LUI BASESCU SI MACOVEI ,DAN TAPALAGA!

29 oct.

Fostul premier Adrian Năstase se răfuieşte pe blog cu ziariştii de casă al lui Traian Băsescu.

„Dan Tăpălagă nu comentează ce scriu, pe el îl deranjează faptul în sine – faptul că scriu. Şi, de exemplu, de ce am scris pe blog şi în 14 şi în 15 şi în 18 actombrie? De aceea, el i-a solicitat şefului ANP o serie de lămuriri „pentru că nu e clar (pentru cine nu e clar? n.b.) dacă (Adrian Năstase) are acces la internet sau are parte de un regim preferenţial”.

Întrebarea este firească pentru că, pe vremea când el era purtător de cuvânt la Ministerul Justiţiei, sub ministeriatul fostului procuror ceauşist, Monica Macovei, aşa ceva nu ar fi fost posibil…

De aceea vreau să fac o dezvăluire în premieră – cum ar spune Ion Cristoiu.

Aici, în penitenciar, am acces preferenţial la pix. Pixul asta scrie însă, în mod automat, comentarii împotriva lui Băsescu şi a slugilor sale. După ce sunt scrise, articolele sunt trimise la un server în Islanda, unde le vede dl. Sima, care le discută cu fostul ministru independent, Predoiu, iar apoi le trimit la Ondine Ghergut, la „România Liberă”, de unde sunt direct preluate pe blogul meu…

P.S. Nu ştiu de ce Dan Tăpălagă îmi aduce aminte, ca stil şi ca înverşunare, de Carol Sebastian. Ştiu că idealul lui în viaţă îl reprezintă Monica Macovei, dar am impresia că, uneori, exagerează…”, scrie Adrian Năstase pe blogul personal.

%d blogeri au apreciat: