Arhiva | 10:33 am

„DIVIZIA GIURGIU”.CEI TREI PROCURORI CEAUSISTI,ULTIMA LINIE DE APARARE A LUI TRAIAN BASESCU!

30 oct.

Suspendat de Parlament şi „demis” de 7.500.000 de cetăţeni, Traian Băsescu îşi continuă cel de-al doilea mandat prezidenţial graţie celor trei pârghii esenţiale oricărui regim cu aspiraţii autoritare: propaganda politică agresivă (Monica Macovei), controlul instituţiilor-cheie (CCR – Iulia Motoc) şi sprijinul extern (UE – Mihnea Motoc). Cei trei au pornit ca procurori înainte de 1989, cu un inevitabil stagiu de pregătire în judeţul Giurgiu, şi au ajuns, via Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Curtea Constituţională a României, să joace un rol fundamental în consolidarea poziţiei de forţă a preşedintelui Băsescu. Supranumită „Divizia Giurgiu” – cu trimitere la judeţul în care s-a desfăşurat stagiatura -, gruparea ce-i are ca exponenţi pe cei trei foşti procurori a reuşit să ocupe funcţii deosebit de importante din administraţie, justiţie şi diplomaţie, permiţându-i să încline balanţa politicii româneşti.

Dacă „mapa profesională” a Monicăi Macovei nu mai reprezintă un secret pentru nimeni – în ciuda celor 11 ani trecuţi sub tăcere în CVul oficial -, iar în ceea ce priveşte cartea de muncă a doamnei Motoc încă aşteptăm un răspuns din partea Universităţii din Bucureşti, iată că biografia domnului ambasador Mihnea Motoc dezvăluie o foarte interesantă istorie personală. În cazul ambasadorului României pe lângă Uniunea Europeană, chiar şi anii de studenţie ridică serioase semne de întrebare: admis în 1984, Mihnea Motoc şi-a încheiat studiile de licenţă (Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti) în 1989, nu ’88, spre deosebire de restul colegilor săi. Motivul? Oficial, încă necunoscut. Totuşi, cu actuala sa soţie, Iulia Motoc, s-a căsătorit abia în anul 1992 (pe 11 iulie, pentru rigoare), iar posibilitatea repetenţiei nu merită luată în calcul: unchiul lui Mihnea Motoc era, în 1989, procurorul general adjunct al Republicii Socialiste România, viitorul avocat de succes Gheorghe Diaconescu. Astfel, ştiind că majoritatea ofiţerilor de Securitatea urmau cursurile Facultăţii de Drept în 5 ani, nu 4 ani (culmea, fix ca domnul Motoc), ipoteza lansată de academicianul Eugen Mihăescu, fost ambasador şi, deci, coleg de minister cu Mihnea Motoc, pare tot mai plauzibilă:

«Suspendatul din curticică» – (n.r. – Traian Basescu) a activat întreaga reţea de agenţi sub acoperire plasaţi în MAE (şi nu numai) de cei pe care eu i-am numit în cartea mea «Între linii» securicii. Ei, da! Suntem în anul 2012 şi vorbim tot despre ei, pentru că în acest război, care este pe punctul de a distruge România, se înfruntă poporul român şi securicii. (…) Domnul Motoc şi-a făcut studiile de Drept în perioada 1984-1989 când se ştie că Securitatea monitoriza cu mare atenţie candidaţii şi absolvenţii pe care nu se sfia să-i recruteze încă din amfiteatre. Tânărul Motoc a fost procuror la Bolintin şi după «revoluţie» a aterizat în MAE. A fost trimis la studii în străinătate. Puţini aveau această şansă… (…) Revenit în Europa, Mihnea Motoc ocupa un post important la Bruxelles şi a scăpat şi de consoartă «cazând-o» la Curtea Constituţională. Un aranjament convenabil, care cred că ascunde, de fapt, o misiune la ordin. (Cotidianul, 12 august 2012)

În ’91, fostul magistrat de Bolintin Vale (jud. Giurgiu), ajuns între timp la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 – Bucureşti (acolo unde viitoarea sa soţie funcţiona ca judecător), se orientează cu succes spre diplomaţie: încadrat la Direcţia Juridică şi a Tratatelor din cadrul Ministerul Afacerilor Externe, fostul procuror e trimis de urgenţă să studieze în Franţa (Universitatea din Nisa) şi SUA (Universitatea George Washington). Dincolo de studiile din străinătate, care-i îmbogăţesc vizibil aptitudinile profesionale, prima jumătate a anilor ’90 se demonstrează prielnică şi relaţiilor interumane. Astfel, începând cu 1992, viitorul ambasador Motoc devine coleg de minister cu viitorul ambasador George Cristian Maior, fost senator PSD, numit de Traian Băsescu la conducerea Serviciului Român de Informaţii. Ei bine, deşi cei doi au devenit, oficial, colegi de diplomaţie din ’92, actualul ambasador al României la UE şi şeful SRI au avut ocazia sa petreacă suficient timp împreună la Washington (1991), acolo unde amândoi frecventau cursurile aceluiaşi master în Drept Internaţional Public şi Comparat, la moda, în epocă, printre tinerii jurişti români…

Şi, dacă pe şeful SRI l-a întâlnit în calitate de coleg (ba chiar dintr-o poziţie uşor privilegiată, având un an de experienţă în plus), pe actualul director al Serviciului de Informaţii Externe, ambasadorul Mihnea Motoc l-a cunoscut ca superior: Teodor Meleşcanu (intrat în MAE, dupa cei 5 ani de Facultate de Drept, ca fapt divers, tot pe filiera Direcţiei Juridice şi a Tratatelor) a ocupat din ’92 până ăn ’96 fotoliul de ministru al Afacerilor Externe, perioadă în care tânărul Motoc a reuşit să obţină, fără obstacole, inclusiv gradul diplomatic de Secretar I. Mai mult decât atât, apropierea dintre familia ambasadorului şi seful SIE a depăşit perimetrul ministerului, şi, în 1996, Meleşcanu a publicat împreună cu Iulia Motoc un tratat de Drept International Public, contribuind astfel la legitimarea viitorului judecător CCR în mediul universitar.

Într-o continuă (şi lină) ascensiune profesională, în 1999, la 32 de ani, Mihnea Motoc e trimis în Olanda, devenind, astfel, cel mai tânăr ambasador român. Ca într-un frumos arc peste timp, şi soţia ambasadorului avea să devină, un deceniu mai târziu, cel mai tânăr judecător al Curţii Constituţionale. Iată, deci, începuturile unei familii de deschizători de drumuri…

Reclame

BULDOGUL LUI TRAIAN BASESCU,VASILE BLAGA SE TEME DE PRESEDINTELE P.E.MARTIN SCHULTZ!

30 oct.

Vasile Blaga, preşedintele PDL, avertizează că democrat-liberalii nu vor participa la întâlnirea cu preşedintele PE, Martin Schulz, dacă acesta va se implică în susținerea premierului Ponta în judeţul Gorj.

„După cum ştiţi, preşedintele Parlamentului European, domnul Schulz, face o vizită de două zile în România, marţi şi miercuri. În momentul în care e ales preşedintele Parlamentului European este un om care nu mai face parte din nicio formaţiune politică dintre cele din PE. Noi vom participa miercuri, la ora 10.00, la lucrările reunite ale Senatului şi Camerei în care domnul Schulz îşi va prezenta mesajul către Parlamentul României. Dar, dacă domnia sa se implică în campania electorală din România şi va participa la diferite manifestări în judeţul Gorj, în sprijinul domnului Ponta, noi nu vom onora cererea domniei sale de a avea o întâlnire cu grupurile noastre parlamentare pentru că nu dorim să certificăm astfel o aşa-zisă neutralitate a domniei sale pentru că nu este cazul. (…) Îi vom face şi o scrisoare în acest sens”, a afirmat preşedintele PDL.

Blaga în acuză totodată pe Ponta de ipocrizie, care este, spune președintele PDL, “fără margini”.
„Putea găsi un alt moment, după alegerile din România”, a conchis Blaga.

Și Theodor Stolojan se arăta îngrijorat, în urmă cu doar câteva zile, de prezența oficialului european Martin Schulz în țara noastră, afirmând că nu trebuie folosită vizita sa ca atu electoral.

Motivul invocat a fost acela de a proteja înalta funcție pe care o reprezintă, de președinte al PE.

Blaga pare însă lovit de amnezie trecând cu vederea episodul din vară, când, în pofida votului masiv împotriva lui Traian Băsescu, acesta a fost salvat de Barosso și Reding. Voci importante din Parlamentul European au atacat atunci Comisia Europeană din cauza tratamentului partinitor al celor doi oficiali, aceștia pasând apoi neconvingător responsabilitatea în curtea CCR.

Blaga uită, de asemenea, și de „omisiunea” CE cu privire la acuzațiile privind furtul banilor europeni de a nominaliza PDL drept responsabil, acuzând în dreapta și în stânga, dar ocolind de fiecare dată ruda sa ideologică și mafia din jurul lui Băsescu.

Preşedintele PE, Martin Schulz, va face, marţi şi miercuri, o vizită oficială în România.

UASCERISTUL CEAUSIST CRISTIAN PREDA MOARE DE GRIJA LUI TRAIAN BASESCU!

30 oct.

Discuţiile despre o nouă posibilă suspendare a lui Traian Băsescu i-a alarmat pe pedelişti, care comentează de câte ori au ocazia subiectul.

„D.Voiculescu a cerut aseară suspendarea lui T. Băsescu, pentru un singur motiv: teama că președintele ar putea numi, după alegerile din 9 decembrie, un premier de la USL, dar nu pe Victor Ponta.
Penelistul E. Nicolaescu e de altă părere: T. Băsescu ar trebui suspendat, fiindcă “avem în Constituție, scrie că forțele politice care câștigă alegerile trebuie să dea premierul. USL e o forță politică unică”.
Trăim momente tragi-comice.
Teama că V. Ponta ar avea un viitor incert, respectiv sentimentul că solidaritatea politică din USL e atât de puternică încât cele cinci partide componente sunt ca unul singur au ajuns pretexte pentru suspendarea șefului statului.
Pentru cei care sunt (încă) interesați de mecanismul constituțional, reproduc aici articolul 103 (1) din Constituție: “Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
Nu știu dacă o nouă suspendare va fi declanșată înainte de scrutin sau după 9 decembrie, dar e cert că ea va fi o temă de campanie a USL.
E aleasă astfel o soluție facilă: e, într-adevăr, mai ușor să stimulezi ura decât să explici cum guvernezi și de ce vrei să faci acest lucru și în anii următori”, scrie europarlamentarul PDL Cristian Preda pe blogul personal.

BULDOGUL VASILE BLAGA IL ARUNCA PE STAPANUL SAU TRAIAN BASESCU IN ARENA”LEILOR!”

30 oct.

Blaga: Băsescu are obligaţia de a le arăta românilor cum merg treburile în ţară.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat luni seara la Digi 24 că Traian Băsescu nu se va implica în campania electorală a democrat-liberalilor, doar că în calitate de preşedinte al ţării are ,,obligaţia” de a le spune românilor cum merg lucrurile în ţară.

,,Dânsul nu candidează, deci e clar că nu se va implica în campania electorală. Dar cred că are şi obligaţia, i-a spus şi CCR de a arăta românilor cum merg treburile în ţară. Este şi decizia CCR în acest sens”, a spus Vasile Blaga.

„ONCHIZITIA „MONICAI GHERGHESCU (MACOVEI) ..A REUSIT SA INLATURE PROCURORUL CEAUSIT MONICA GHERGHESCU(MACOVEI)!

30 oct.

„Comisia Monicăi Macovei a reuşit să o înlăture doar pe… Monica Macovei”

Eşecul Comisiei de integritate a Monicăi Macovei nu a trecut neobservat de nimeni. Liberalul Varujan Vosganian pe blogul personal despre acest eşec anunţat.

„Aşa cum era de aşteptat, comisia de integritate condusă de Monica Macovei s-a terminat cu un mare fâs. Niciunul dintre pedeliştii cu notorietate care au fost socotiţi incompatibili de inchiziţia doamnei Macovei nu a rămas pe dinafara listelor. Chestiunea criteriilor de integritate a fost doar o tentativă demagogică de a arăta că ARD e altceva decât PDL. Nu numai că nu e altceva, dar e chiar mai puţin, aşa cum o arată armata de strânsură, o adevărată ceată a lui Piţigoi, şi cifrele din sondaje.

Nu vreau s-o fac pe moralistul, nu ştiu cum aş fi trecut dacă aş fi încăput în furcile de Torquemada ale Monicăi Macovei. Până acum nu am avut astfel de probleme la comisiile cu mâinile curate, de integritate, pentru o Românie curată etc.etc. Sunt, totuşi, şi eu un om, cu păcatele şi calităţile mele. Mi s-ar părea, însă, cel puţin ciudat să mă judece cineva care, pe când eu scoteam bucureşteni din mâinile minerilor, dădea certificate de bună purtare torţionarilor din Piaţa Universităţii.

PDL a dovedit că nu a învăţat nimic din lecţiile anului 2012, începând cu protestele din ianuarie, înfrângerile în Parlament şi cartonaşul roşu dat de români prin votul la referendum. Este acelaşi partid demagogic, lipsit de repere morale. Iar Monica Macovei a primit lecţia pe care o merita, pentru aroganţa cu care crede că poate scăpa de judecată, grăbindu-se să-i judece pe alţii”, scrie Vosganian pe blog într-o postare intitulată „Comisia Monicăi Macovei a reuşit să o înlăture doar pe… Monica Macovei”.

%d blogeri au apreciat asta: