Arhiva | 5:28 pm

PE INTAIUL PENAL AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU IL „MANANCA „LIMBA!,VREA O NOUA SUSPENDARE!

5 nov.

Preşedintele Traian Băsescu le-a transmis un mesaj de mulţumire românilor care l-au felicitat de ziua sa, afirmând că, deşi în ultima perioadă a tăcut „puţin”, acest lucru nu înseamnă că acum gândeşte altfel despre România.

„Vreau să mulţumesc tuturor acelora care, anul acesta, m-au felicitat cu ocazia zilei mele de naştere. Fie că au făcut-o pe Facebook, fie că au făcut-o pe internet, fie că au făcut-o prin mesaje lăsate la cabinet. M-a impresionat numărul extraordinar de mare de vizitatori de pe Facebook, 185 de mii, din care 12 mii de like-uri şi 4 mii de mesaje. În afara acestora, au fost foarte mulţi care au simţit nevoia să-mi adreseze mesaje de felicitare direct acasă. Le mulţumesc tuturor. Anul acesta parcă au fost mai mulţi ca oricând şi îi asigur că rămân acelaşi preşedinte, chiar dacă în ultimul timp am tăcut puţin, nu înseamnă că am început să gândesc altfel despre ţara mea şi acest lucru îl veţi vedea în curând”, spune Băsescu, într-un mesaj video postat pe un site de socializare.

Reclame

DAN DIACONESCU „PROTEJATUL”LUI TRAIAN BASESCU DA CU SUBSEMNATUL LUNI LA DNA IN AFACEREA OLTCHIM!

5 nov.

Dan Diaconescu s-a prezentat, luni, la DNA pentru a da explicaţii cu privire la licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei (45 milioane de euro), cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat, deşi nu a dovedit că deţine această sumă.

Diaconescu a venit însoţit de doi avocaţi, spunând că nu ştie pentru ce a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

El a mai spus că fostul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Remus Vulpescu „este labil psihic”.

În 22 octombrie, fostul şef al OPSPI, Remus Vulpescu, a dat o amplă declaraţie în faţa procurorilor anticorupţie în legătură cu eşecul privatizării Oltchim, arătând că, atunci când a apărut oferta lui Dan Diaconescu, statul era în proceduri de aducere de fonduri pentru plata angajaţilor şi repornirea unităţii.

Întrebat care este paguba produsă prin neprivatizarea Oltchim şi în ce constă ea, Vulpescu susţinea că aceasta se ridică la aproximativ 200-300 milioane de lei, respectiv suma pachetului de acţiuni.

În legătură cu natura pagubei, Vulpescu arăta că, în acest caz, nu este vorba despre o pagubă neapărat materială, ci de un grav dezechilibru adus instituţiilor statului.

În altă ordine de idei, Vulpescu a arătat că, în cazul în care nu exista vreo ofertă de privatizare, combinatul Oltchim ar fi repornit mult mai repede.

„Trebuie să înţelegem că, în momentul în care în procedura de privatizare s-a formulat o ofertă categorică, care îndeplineşte toate condiţiile legale şi condiţiile din caietul de sarcini pentru a fi declarată câştigătoare, ofertă ce nu putea fi înlăturată abuziv şi ilegal, ei bine, din acel moment, statul român Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, reprezentantul României la Bruxelles pe lângă Comisia Europeană, OPSPI şi alte instituţii au fost nevoite să întrerupă mai multe demersuri ce aveau acest obiect – acordarea unui sprijin financiar la Oltchim pentru plata salariilor din urmă şi reluarea activităţii. Acest proces trebuie reluat acum de la zero. Este anevoios. Apar probleme suplimentare când te opreşti la trei sferturi din drum şi după 10 zile o iei de la capăt”, a mai declarat Vulpescu.

Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a sesizat Parchetul în privinţa săvârşirii de către Dan Diaconescu, patronul OTV, a infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prin inducerea în eroare şi pentru dobândirea fără drept a calităţii de adjudecatar al Oltchim.

„Şeful OPSPI, Remus Vulpescu, sesizează, astăzi, 3 octombrie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, cu privire la săvârşirea de către numitul Diaconescu Cristian Dan a infracţiunii de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prin inducerea în eroare a statului român şi a opiniei publice în ce priveşte existenţa la dispoziţia numitului Diaconescu Cristian Dan a sumei de circa 200 milioane de lei necesară pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni deţinut la Oltchim de statul român, prin MECMA – OPSPI”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Dan Diaconescu a fost declarat câştigător, la sfârşitul lunii septembrie, al licitaţiei pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei (45 milioane de euro), cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

Contractul de preluare a acţiunilor nu a fost semnat, întrucât Dan Diaconescu, nu a prezentat OPSPI dovezi că deţine suma pe care s-a angajat să o plătească pentru titluri.

„Intenţia numitului Diaconescu Cristian-Dan, de a deturna procedura de privatizare prin înşelăciune publică şi uz de fals, în scopul de a obţine notorietate şi, eventual, în alte scopuri care urmează a fi stabilite de autorităţi, nu era previzibilă şi nu a putut fi constatată oficial înaintea zilei de 1 octombrie, când activitatea infracţionala a numitului Diaconescu Cristian Dan a şi fost stopată”, se arată în comunicat Ministerului Economiei.

De asemenea, în comunicat se mai arată că Diaconescu a săvârşit deliberat activitatea infracţională, care „prezintă elemente transfrontaliere”, acţiune prin care a perturbat „deosebit de grav” activitatea Oltchim şi a OPSPI.

„Se apreciază că activitatea infracţională reclamată a fost săvârşită prin multiple acţiuni deliberate, având drept scop dobândirea fără drept a calităţii de adjudecatar al licitaţiei organizate pentru privatizarea Oltchim şi a drepturilor decurgând din această calitate, de numitul Diaconescu Cristian Dan. Se apreciază că activitatea infracţională reclamată prezintă elemente transfrontaliere”, potrivit Ministerului Economiei.

În comunicat se precizează că patronul OTV a utilizat înscrisuri false pe care le-a întocmit sau obţinut de la terţe persoane.

Ministerul Economiei mai arată că procedura de licitaţie privind vânzarea acţiunilor statului la Oltchim a fost organizată fără încălcarea vreunei dispoziţii legale şi a fost destinată să stimuleze participarea unor investitori români sau străini care, împreună cu Guvernul, să asigure redresarea combinatului chimic şi soluţionarea urgentă a problemelor sociale generate de „ruinarea Olchim prin administrarea defectuoasă din ultimii ani”

OLANDEZUL ERICK DE VRIJER,SEFUL DELEGATIEI FMI VINE MARTI LA BUCURESTI!

5 nov.

O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Erick de Vrijer, va sosi marţi la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile de la București despre recentele evoluţii economice, politica fiscală şi monetară şi evoluţiile făcute în reformele structurale. Vizita se va încheia pe 14 noiembrie.

“O echipă a FMI, condusă de Erik de Vrijer, va face o vizită la Bucureşti, în perioada 6 – 14 noiembrie, pentru a discuta cu autorităţile române despre recentele evoluţii economice, politica fiscală şi monetară şi evoluţiile făcute în reformele structurale. În perspectiva alegerilor parlamentare care vor avea loc în România pe 9 decembrie, cea de-a şaptea evaluare a Acordului Stand by cu România va fi amânată. Echipa FMI va reveni la Bucureşti pentru a discuta despre performanţele din program şi ajungerea la un acord privind măsurile necesare a fi îndeplinite, de îndată ce un nou Guvern va fi instalat”, preciza, pe 16 octombrie, într-un comunicat, reprezentantul rezident pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, relatează Agerpres.

La sfârşitul lunii septembrie, board-ul FMI a aprobat cea de-a şasea revizuire a acordului preventiv cu România în urma căreia a disponibilizat o nouă tranşă, în valoare de 430 milioane DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro (663,1 milioane dolari), ceea ce ridică resursele la dispoziţia țării noastre la 2,64 miliarde DST (3,2 miliarde euro şi 4,1 miliarde dolari)

Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond.

În Raportul Boardului FMI 2012, din cadrul celei de-a şasea evaluări a Acordului Stand-by, Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit în jos, de la 4% la 3,5%, prognozele privind creşterea economică ce va fi înregistrată pe termen mediu de România, din cauza întârzierilor cu reformele structurale şi a capacităţii sub aşteptări de a absorbi fonduri europene.

De asemenea, Fondul estimează că potenţialul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 2% până în 2014 şi va creşte gradual la 3% până în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenta unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii.

Potrivit raportului FMI, publicat pe 24 octombrie, “Creşterea stocului de capital şi îmbunătăţirea productivităţii, determinate parţial de absorbţia fondurilor UE şi reformele structurale, vor fi principalele motoare de creştere în următorii an”.

Pe de altă parte, Fondul avertizează că riscurile la adresa perspectivei pe termen scurt sunt în scădere. Instabilitatea politică prelungită ar putea afecta implementarea programului şi ar creşte costurile de finanţare. De asemenea, nivelul redus al absorbţiei fondurilor UE va submina perspectivele de creştere.

Totodată, FMI arată că România are legături comerciale şi financiare puternice cu zona euro, iar în cazul unei recesiuni mai grave sau al unor crize financiare în zona euro, exporturile ar urma să scadă în linie cu activitatea din zona euro. În plus, primele de risc ar creşte, iar fluxurile de capital ar scădea, ceea ce ar creşte costurile de finanţare ale băncilor şi ar deprecia moneda naţională.

“Judecând după experienţa României în 2008-2010, o contracţie economică de până la 5% ar putea fi posibilă” în cazul intensificării puternice a crizei din zona euro, se arată în raportul FMI, înstituția considerând că principalele provocări ale României sunt asigurarea stabilităţii macroeconomice şi stimularea creşterii economice. În acest sens, FMI consideră că principalele priorităţi ale autorităţilor de la Bucureşti sunt: menţinerea unei discipline fiscale puternice pentru a asigura reducerea deficitului şi atingerea sustenabilităţi fiscale până în 2014; urmarea unei politici monetare prudente; asigurarea că băncile au suficient capital şi lichidităţi şi relansarea creşterii şi creării de noi locuri de muncă prin reforme în domeniul energiei şi transporturilor, reformării companiilor din sectorul public, creşterea absorbţiei fondurilor UE şi continuarea reformei pieţei muncii.

Având în vedere experineța din anii anteriori, economiștii susțin că o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor. În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI.

ARD(E) ROMANIA ISI LANSEAZA LUNI CANDIDATII LA PARLAMENTARELE DIN 2012!

5 nov.

Alianţa România Dreaptă (PDL, PNŢCD, PFC) îşi lansează, luni, cei 452 de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie în cadrul unui eveniment care se va desfăşura, de la ora 15.00, la Opera Română.

Preşedintele PFC, Mihai-Răzvan Ungureanu, a afirmat vinerea trecută că lansarea candidaţilor ARD la parlamentare nu va fi una „de tip nord-coreean”, iar despre posibile alianţe post-electorale a spus că ARD „nu va bate palma cu extremismul politic”.

Din punct de vedere numeric, pe listele ARD la parlamentare se regăsesc 394 de candidaţi proveniţi de la PDL, 26 de la PNŢCD şi 32 de la Forţa Civică.

Evaluarea candidaţilor ARD s-a făcut de către o Comisie de etică iar cei trei co-preşedinţi ai ARD au luat decizia politică.

„Din cele peste 500 de dosare care au fost la verificare, doar un procent de 7% a fost pus în discuţia Comisiei de integritate (Comisia de etică a ARD – n.r.) cu semne de întrebare. Pe de altă parte vreau să subliniez că filialele judeţene şi-au făcut treaba şi atunci când au întocmit liste, când au căutat oameni, au ţinut seama pentru a se încadra în criteriile de integritate”, a declarat lunea trecută secretarul general al PDL Gheorghe Flutur.

Cât priveşte scorul electoral, cei trei co-preşedinţi ai ARD, Vasile Blaga (PDL), Aurelian Pavelescu (PNŢCD) şi Mihai-Răzvan Ungureanu (PFC) au afirmat în mai multe rânduri că alianţa de centru-dreapta şi-a fixat ca ţintă obţinerea unui procent de 30% din voturile care vor fi exprimate la scrutinul din 9 decembrie.

Liderii ARD vor candida în colegii din afara Capitalei. Vasile Blaga va candida într-un colegiu din Timiş, Mihai Răzvan Ungureanu într-un colegiu din Arad, iar Aurelian Pavelescu într-un colegiu din Vâlcea.

Preşedintele PDL a declarat, marţea trecută, la TVR, că decizia sa de candida într-un colegiu din judeţul Timiş era luată de acum câteva luni şi ţine nu de o fugă din faţa electoratului bucureştean, ci de o strategie a alianţei de centru-dreapta de a maximiza potenţialul electoral în fiecare regiune a ţării.

Cel mai vârstnic candidat ARD este născut în 1938, este profesor universitar doctor şi candidează pentru un mandat de senator, în Ialomiţa, la propunerea PNŢCD, iar cel mai tânăr candidat este născut în 1986, este economist şi candidează pentru un mandat de deputat, la propunerea PDL.

Pe listele ARD se mai regăsesc Anca Boagiu, Gabriel Berca, Traian Igaş, Claudia Boghicevici, Elena Udrea, Radu F.Alexandru, Gheorghe Ialomiţeanu, Roberta Anastase, Ioan Oltean, Alexandru Nazare, Cezar Preda, Stelian Fuia, Daniel Buda, Petru Călian, Bogdan Cantaragiu, Mircea Toader, Sulfina Barbu, Mihaela Şandru, Mihai Stănişoară, Gheorghe Flutur, Cristian Boureanu, Vasile Gherasim, Theodor Paleologu.

De asemenea, din partea PDL pe listele ARD se regăsesc Teodor Baconschi, Gheorghe Seculici, Adrian Papahagi, Alin Tişe, Mircia Muntean, Gheorghe Udrişte, Cristina Trăilă, Nicolae Ivăşchescu, Marian Zlotea.

Între reprezentanţii Forţa Civică, pe listele ARD se regăsesc Adrian Iuraşcu, Alexandru Ciocâlteu, Teodor Mărieş, Iulian Crăciun, iar din partea PNŢCD Mihail Neamţu, Ştefan Vlaston şi Sandra Marilyn Andreea Budiş (Sanda Pralong).

Ca profesii, pe listele ARD se regăsesc peste 150 de ingineri, 80 de economişti, 60 de jurişti şi avocaţi, 50 de profesori şi 20 de medici, un notar, un scriitor, un politolog, un sociolog şi un biochimist, un specialist în administraţie publică, un matematician, un arhitect, un inginer diplomat, un antropolog, doi jurnalişti, un pensionar, un muncitor, un teolog, un rezervist, un conducător auto, un geolog, un maistru, un broker de asigurări, un frigotehnist, precum şi patru manageri şi un director de vânzări.

În privinţa programului de guvernare al ARD, preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, marţea trecută, la TVR, că acesta pune accent pe apărarea actualelor locuri de muncă şi crearea de condiţii care să conducă la apariţia altora noi, având ca pilon central reducerea cotei unice de la 16% la 12%. Vasile Blaga a adăugat că un alt punct important din programul de guvernare al ARD îl reprezintă „creşterea salariului minim de la 740 de lei la 850 de lei în primul an”.

CHERYL COLE -FIGHT FOR THIS LOVE!

5 nov.

MYLENE FARMER – L’AMOUR N’EST RIEN!

5 nov.

AMI – TRUMPET LIGHTS!

5 nov.

%d blogeri au apreciat asta: