Arhiva | 2:43 pm

DE ZIUA NATIONALA A ROMANIEI TRAIAN BASESCU A INCALCAT PROTOCOLUL IGNORANDU-I PE ION ILIESCU SI EMIL CONSTANTINESCU!

1 dec.

Traian Băsescu a plecat, sâmbătă, de la parada militară de Ziua Naţională, după ce a declarat că această manifestare a fost „frumoasă” şi după ce din mulţimea adunată la Arcul de Trimuf s-au auzit din nou strigăte de protest ca „Jos Băsescu! Huo!” şi fluierături.

basescu-i-a-ignorat-din-nou-pe-ion-iliescu-i-emil-constantinescu-i-s-a-a-ezat-langa-judecatoarea-ccr-aspazia-cojocaru-18436476

„Da. A fost frumoasă parada”, a comentat preşedintele Băsescu, întrebat de jurnalişti, după încheierea defilării de la Arcul de Triumf. Înainte de a plecat preşedintele s-a salutat cu primarul general Sorin Oprescu, cu minstrul Raed Arafat şi cu câţiva parlamentari. Plecarea preşedintelui din zonă a fost marcată de strigătele „Jos Băsescu! Huo!” şi de fluierături.
Acest tip de proteste s-a auzit şi în timpul festivităţilor de la Arcul de Triumf : în timpul trecerii în revistă a gărzii de onoare, a intonării Imnului Eroilor, la decorarea unui drapel de luptă. „Ruşine! Ruşine să vă fie!”, „Jos Băsescu!” şi flueirăturile au venit aproape în permanenţă, parţial acoperite de muzica militară, dinspre un grup de câteva zeci de oameni, printre care se aflau persoane care au fost prezente la protestele din Piaţa Universităţii.
La sosirea în piaţa Arcului de Trimuf, preşedintele Băsescu i-a salutat pe membrii Guvernului de la distanţă şi pe parcursul paradei militare s-a întreţinut cu judecătorul Curţii Constituţionale, Aspazia Cojocaru. La un moment dat, europarlamentarul Corneliu Vadin Tudor a ieşit din rând şi i-a adresat câteva cuvinte preşedintelui, aceasta râzând. „Să ne pregătim de transferul de putere”, i-a spus în glumă europarlamentarul preşedintelui, conform declaraţiei lui Vadim Tudor.
La parada militară din Piaţa Arcului de Triumf au participat aproximativ 20.000 de persoane, conform estimărilor oficiale ale Jandarmeriei Române.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat, sâmbătă, după parada militară de Ziua Naţională, că nu a stat alături de preşedintele Traian Băsescu, ci fiecare a stat „pe locul lui”.
După încheierea ceremoniei fostul şef de stat a dat mâna cu mai mulţi dintre cei prezenţi la parada de 1 Decembrie, fiind întrebat de unul dintre aceştia de ce a stat lângă preşedintele Băsescu, pentru că astfel l-ar fi „cauţionat” pe acesta.
„Fiecare pe locul lui. Nu am stat alături”, a explicat Ion Iliescu.
Întrebat despre huiduielile care s-au auzit din mulţime în timpul intonării imnului naţional, el a răspuns: „Suntem în democraţie. Libertatea de exprimare e asigurată”.
„Cred că e o zi pentru toţi plină de semnificaţii şi istoria care ne aduce imediat aminte de tot ce s-a clădit în timp de către acest popor şi aspiraţia lui către mai bine. Aceasta cred că este semnificaţia profundă”, a mai declarat fostul preşedinte Ion Iliescu. (antena3.ro)

Traian Băsescu nu se dezminte. Prezent la parada militară de la Arcul de Triumf, președintele României a primit onorul, după care s-a îndreptat spre zona oficială, unde foștii președinți și adversari politici, Emil Constantinescu și Ion Iliescu stau unul lângă celălalt. Băsescu i-a ignorat pe cei doi și s-a așezat într-un grup din care face parte și judecătoarea Curții Constituționale a României, Aspazia Cojocaru, cea de care a dat votul decisiv, prin care președintele a fost salvat de rezultatul

ZIUA NATIONALA :DE 1 DECEMBRIE FETITA DE ZECE ANI ANNE MARIE BONTEASI-A IMPLINIT VISUL DATORITA PREMIERULUI VICTOR PONTA SI ANTENEI 3!

1 dec.

Premierul Victor Ponta s-a ținut de cuvânt, anul acesta, cu ocazia paradei de Ziua Națională față de Anne Marie Bontea. Fetița de 10 ani, laureată a mai multor premii, a deschis, călare, parada de la Arcul de Triumf, alături de jandarmi.

b

Fetiţa de 10 ani, Anne Marie Bontea, care anul trecut nu a putut să defileze cu jandarmii la parada de 1 Decembrie, din cauză că a întârziat un pic, deşi se pregătise mult pentru acest lucru, a defilat acum. Ea s-a aflat în deschiderea parăzii Jandarmeriei Române, călare pe calul său, Dalilla şi, se poate spune cu certitudine că este unul dintre cei peste 1500 de militari, care au participat la ceremonie. Anne Marie era foarte mândră şi demnă pe calul său. Posesoare de multe premii naţionale şi internaţionale, ea a primit, la scenă deschisă, aşa cum nu se poate lăuda Băsescu, aplauze furtunoase, în momentul în care a trecut pe sub Arcul de Triumf. La textul de faţă, concluzionăm astfel: premierul Victor Ponta – cel care i-a promis fetiţei încă de anul trecut că, anul acesta, dacă nu va mai fi Guvernul Boc, ci el la conducerea Guvernului, ea va defila, s-a ţinut de cuvânt. Da, Ponta şi-a respectat cuvântul şi Anne Marie Bontea, amazoana de la jandarmi, şi-a împlinit visul. A simţit triumful participând la ceremonia de 1 Decembrie

MESAJUL PRINCIPELUI RADU CU OCAZIA ZILEI NATIONALE A ROMANIEI!

1 dec.

Cu ocazia împlinirii a 94 de ani de la Marea Unire, înfăptuită la 1 decembrie 1918, Alteţa Sa Regală Principele Radu constată, într-o postare pe blogul personal că în grave momente istorice, ca și în cele norocoase, instituțiile și valorile sunt singurele care contează. Apreciind că “în secolul XX, societatea europeană, şi cu ea cea românească, a fost mai mult bântuită de moarte decât de viață”, iar ceea ce este fundamental este de lungă durată, Principele Radu semnalează faptul că oamenii politici nu au cum să se simtă tentați să rezolve chestiunile fundamentale ale națiunii, din moment ce ei sunt aleși pe patru ani. De aceea, Principele Radu consideră că ”pentru a realiza diferența între a fi om de Stat și a fi om politic, este nevoie de o anume cultură politică, bazată pe respectul valorilor, de o textură psihologică, permeabilă la ideea de respect faţă de binele public”.

principele_radu

Iată mesajul Principelui Radu cu ocazia Zilei Naționale a României:

“Marea noastră Unire, din 1 decembrie 1918, a venit ca urmare a primeia dintre cele două tentative de sinucidere a Europei modernităţii, războaiele mondiale. În secolul XX, societatea europeană, şi cu ea cea românească, a fost mai mult bântuită de moarte decât de viață, iar spaţiul libertăţii a fost constant restrâns, pînă la prăbuşire. După anul 1989, am trăit cu toţii speranţa că arcul libertăţii, deschis mai larg ca niciodată de la crearea României moderne, va defini destinul nostru european şi euro-atlantic, reaşezat în noul spaţiu favorabil, al schimbărilor geo-strategice.

Suntem, în continuare, la începutul secolulului XXI, însă, stăpâniți de instinctul distrugerii. Vanitatea, în rândul elitelor intelectuale, este mai puternică decât instinctul binelui național. Continuăm, în sinea noastră, să ignorăm, să disprețuim Statul, sau să-l instrumentalizăm în numele puterii, așa cum a făcut-o regimul comunist, împotriva căruia ne-am ridicat. Libertatea se exprimă, în arena publică, mai mult prin agresivitate și bădărănie, decât prin etică și comportamentul instituțional corect.

Pentru a schimba modelul de cârmuire, pentru a limpezi și a face instituțiile fundamentale ale statului să fie complementare, pentru a realiza diferența între a fi om de Stat și a fi om politic, este nevoie de o anume cultură politică, bazată pe respectul valorilor, de o textură psihologică, în societatea românească, permeabilă la ideea de respect faţă de binele public. Generația care a făcut Marea Unire știa ce înseamnă această diferență.

Altminteri, probabil că 90% dintre cei care comentează realitatea zilei vor fi oricând de acord că Marea Unire din 1918 a fost o operă benefică pentru România și că cei care au înfăptuit-o au fost lideri locuiți de viziune. Cu greu am găsi pe cineva care să nu fie de acord că, astăzi, situația nu mai este, nici pe departe, aceeași. Doar că nimeni nu va spune de ce: pentru că atunci exista un respect intrinsec față de instituția Statului, care era întruchipată, servită și îmbogățită de instituţia Casei Regale. Fiindcă atunci exista o diferență între un șef de Stat și un șef de partid, de Parlament sau de Guvern. Fiindcă atunci etica însemna ceva, ținerea cuvântului dat era o performață care „neliniștea“, iar spiritul de răspundere și generozitatea erau un fel de mortar aflat între cărămizile instituțiilor. Chiar dacă ele, instituțiile, nu erau la momentul 1918 atât de democratice precum astăzi, la nouăzeci și patru de ani distanță.

Echivocul, lipsa limpezimii instituționale și lipsa de complementaritate a instituțiilor crează vulnerabilitate în realitatea românească acum, la mai bine de nouă decenii de la Marea Unire. În decembrie 1989, în timp ce comunismul se prăbușea cu vărsare de sânge, biblioteca lui Carol I, care însemna exact legământ european și conștiință de sine a României, era mistuită în flăcări. Ca și cum cineva făcea cu ochiul către istorie și comenta pișicher: democrație da, identitate și instituții nu.

În ultimii douăzeci și trei de ani, anticomunismul a supraviețuit comunismului, tot așa cum anti-monarhismul a apărut după ce a dispărut monarhia. Spirite alese ignoră sau disprețuiesc regalitatea din România, dar vor să șteargă urmele dictaturii comuniste din mințile noastre. Ei doresc democrație și libertate, în timp ce Statul și coerența instituțională nu le spun mare lucru.

Dacă instituțiile ar fi puternice, respectate de cei care le servesc și coerente, atunci corupția ar scădea. Instituția nu are cum să meargă dacă cel care o servește este talentat și inconsecvent, erudit și iresponsabil sau clarvăzător și imoral. Aceste pete de culoare sunt posibile la nivel individual, nu însă și la nivel instituțional.

În lumea euro-atlantică, interacțiunea dintre clasa politică, oamenii de afaceri și mass-media este liberă și inevitabilă. Dar dacă ea se manifestă într-un climat în care etica instituțională este disprețuită sau ignorată, atunci interacțiunea devine un fel de mâl, în loc să fie un mediu al ideilor și libertăților.

Este de înțeles că oamenii politici nu au cum să se simtă tentați să rezolve chestiunile fundamentale ale națiunii, fiindcă temele solide sunt întotdeauna pe termen lung, iar ei sunt aleși pe patru ani. Tot ce este fundamental este de lungă durată. Dar atunci, diferențierea între omul de Stat și omul politic, între valorile și ritualurile statalității și virtuțile democratice, diferența între cârmuirea statală și cea politică ar trebui să fie înțeleasă, mai ales de către cei inteligenți și erudiți.

Continuă să nu se facă o legătură între înlocuirea monarhiei cu republica și impunerea totală a comunismului la 30 decembrie 1947 și evenimentul cel mai grav al acelei zile: înjunghierea Statului român și înlocuirea lui cu o grupare de indivizi care răspundeau comandamentelor altcuiva. Diferența dintre instalarea comunismului și sfărâmarea statalității unei națiuni este echivalentă cu diferența dintre consfiscarea și incendierea unei case.

Nu toate dictaturile au sfărâmat instituțiile existente înaintea instalării lor. Unele dictaturi, dimpotrivă, au întărit instituțiile îngrijorător de mult. Comunismul în variantă românească a făcut praf fibra statalității și a îngenuncheat complet establishment-ul. Iar instinctul binelui și uneori chiar bunul-simț pur și simplu s-au pierdut ca reflex, ca practică publică. De aceea noi, cei de după nouăzeci și patru de ani de la Marea Unire, putem face critici fulminante împotriva corupției și apucăturilor staliniste din România anului 2012 iar apoi, în aceeași zi, să trecem prin fața statuii lui Carol I, din Piața Palatului, și să îi criticăm amplasarea sau execuția artistică. De parcă biblioteca, palatul și statuia nu ar fi bucăți de geopolitică, de viziune statală, ci bunuri de consum cultural ajunse prin hazardul istoriei în Piața Revoluției. Acest fapt îmi amintește de o glumă a Ducelui de Edinburg, care citează afirmația unui turist american: „Eu nu înțeleg de ce au construit ăștia castelul Windsor atât de aproape de aeroportul Heathrow“.

Faptul că instituțiile publice din capitală nu se mai află aproape niciuna în clădirile lor tradiționale nu este un semn de modernism, nici de pragmatism. Este o confuzie strategică, o slăbiciune identitară. Instituțiile și relațiile dintre ele au nevoie să fie reclădite nu numai la propriu, ci și la figurat. Iar apoi, ele au nevoie să fie respectate. Remarcaţi că singurele instituţii aflate încă în “casele” lor originale sunt cele care sunt apolitice şi extrapolitice: bănci (Banca Națională a României şi Casa de Economii și Consemnațiuni), Biserica, în România predecesoare a organizării statale, Armata şi Academia, organism de esenţă meritocratică şi nu republicană.

Casa Regală este astăzi, la peste nouă decenii de la Marea Unire, aproape de masa profundă a societății românești. Și aceasta pentru că există o legătură directă între regalitate și instituții, între regalitate și statalitate, între regalitate și națiune. La 146 de ani de la fondare, în ochii majorității românior, Casa Regală are relevanță și se bucură de afecțiunea și încrederea lor, în timp ce instituțiile statului de astăzi sunt, conform unui sondaj european, pe unul dintre ultimele locuri la eficacitate și relevanță. Armata și Biserica se bucură de încrederea a 80-90% dintre români, dar acest lucru este și pentru că instituțiile publice nu sunt respectate de cei care le servesc.

Unii contemporani consideră că lumea viitorului globalizat va depinde de tehnologie, instituții și valori. Un motiv în plus să urmărim, de aici încolo, evoluția instituției publice, nu a destinului individual al liderului politic. Nici spectacolul lui egoist și fără orizont. România, ajutată de o bună parte din elita ei intelectuală, a experimentat în ultimii ani un bolnăvicios exercițiu de admirație sau ură față de indivizi politici, în loc să încurajeze structura europeană a instituțiilor și comportamentul corect față de ele.

Nevoia de a fi flatat, ca și disprețul, vanitatea, intriga și gelozia sunt creatoare de emoții, nu de instituții. Ele sunt limbajul indecent al „privatului“ care a năpădit „publicul“. Acum nouăzeci și patru de ani, Marea Unire s-a făcut cu viziune, nu cu demagogie. Ea s-a înfăptuit cu strategii și instituții, nu cu umori, dispreț și gelozie personală.

Învățătura lăsată de Ferdinand și Maria, de oamenii politici sau de românii care au murit cu sutele de mii în primul război mondial este că instituțiile și valorile sunt singurele care contează, în gravele momente istorice, ca și în norocoasele momente istorice”.

LA MULTI ANI ROMANIA!

1 dec.

Românii sunt în sărbătoare. În fiecare an, data de 1 Decembrie marchează înfăptuirea în 1918 a României Mari, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Romania, fiind stabilită ca Ziua Națională a României în 1990, prin legea nr. 10 din 31 iulie.

ZIUA NATIONALA A ROMANIEI 2011 - BUCURESTI

“Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. (…) O necesitate istoricã – națiunea trebuie sã trãiascã într-un stat național – s-a dovedit mai puternicã decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetențã, și, punând în mișcare națiunea, i-a dat acea forțã uriașã ca peste toate adversitãțile sã dea viațã aspirației sale: statul național”, sublinia istoricul Florin Constantiniu, în cartea “O istorie sincerã a poporului român”.
În cinstea zilei de 1 decembrie 1918, când Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care a consfințit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul şi Ţara Ungurească cu România, peste 1.500 de militari şi tehnică militară aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, SRI şi Serviciului de Protecţie şi Pază participă astăzi la parada militară organizată în piaţa Arcului de Triumf.

MApN participă la paradă cu peste 1.300 de militari, tehnică de luptă ale tuturor categoriilor de forţe, inclusiv aeronave de luptă şi transport. Pentru prima dată va fi prezentată şi maşina blindată de tip MRAP (Mine Resistant Ambush Protected), folosită de către militarii români, în misiunile din Afganistan.

21 de salve de tun vor fi trase pe timpul intonării Imnului Naţional, în semn de salut, de către bateria de artilerie a Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”.

Generalul-maior Nicolaie Dohotariu, comandantul Diviziei 1 Infanterie “Dacica” conduce parada militară de 1 Decembrie din București. Pe sub Arcul de Trimf din Capitală, militari, polițiști militari, soldaţi şi gradaţi profesionişti, jandarmi, echipaje S.M.U.R.D., echipaje de salvatori de la înălţime, echipaje de intervenţie pirotehnică şi echipaje de intervenţie la urgenţe chimice, radiologice sau nucleare, dar și luptători ale căror misiuni sunt executarea intervenţiei anti/contrateroriste la nivel naţional, asigurarea securităţii diplomatice, protecţia antiteroristă a unor obiective şi personalităţi, precum şi securitatea zborurilor companiilor româneşti de aviaţie (Air Marshal) sau cadre care asigură securitatea aeroportuară (pasageri şi cargo) pe cele 16 aeroporturi civile din ţară trec astăzi pe sub Arcul de Triumf, în cadrul paradei militare organizate cu ocazia Zilei Naționale a României.

De asemenea, aeronave militare – elicoptere IAR-330 Puma, o aeronavă C-130 Hercules şi două aeronave C-27J Spartan, două formaţii de avioane de vânătoare MiG-21 Lancer din dotarea Flotilei 90 Aeriene, precum și cinci transportoare de trupe PIRANHA, vehiculele de luptă tip HMMWV şi cinci vehicule blindate URO VAMTAC sunt prezente la parada organizată în București de 1 Decembrie.

Spectatorii prezenți la paradă au ocazia să admire, printre altele, autostaţii radio Harris/Chevrolet, autospecialele de intervenţie EOD, vehicule blindate, rachete sol-aer cu baza la sol – HAWK, ambarcaţiuni ZODIAC, elicoptere de tipul Mi-17, Eurocopter – 135, destinat SMURD şi IAR-316 B (Alouette III), dar și motociclete, marca BMW ale Poliţiei Rutiere, o autospecială Lotus Evora S şi autovehiculul Porche 911 Turbo, folosit pentru misiuni de patrulare şi de intervenţie rapidă pe autostrăzi şi drumuri naţionale, autospeciale de intervenţie Mercedes Vito şi Sprinter, ATV-uri, autospeciale de patrulare “IVECO MASSIF”, pentru intervenţia în locurile greu accesibile, autospeciale de supraveghere pe principiul termoviziunii “LANDROVER DISCOVERY 4”, o ambarcaţiune tip HARPOON 550 OPEN, autospeciale de intervenţie la incendii, salvare de la înălţime, la accidente rutiere, la dezastre şi în alte situaţii care pot afecta viaţa şi bunurile materiale ale oamenilor.

Un moment al defilării, savurat de public în fiecare an, este cel oferit de Patrula Călare, care precede defilarea drapelelor de epocă, pe care sunt montate elemente ale unor drapele purtate în luptele din toamna anului 1916 şi vara lui 1917.

Garda de Onoare a Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul” este cea care prezintă onorul în Piaţa Arcului de Triumf.

La mulți ani România!

CEREMONIE MILITARA DESFASURATA LA MONUMENTUL EROILOR ROMANI CU OCAZIA ZILEI NATIONALE!

1 dec.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a participat sâmbătă, cu ocazia Zilei Naţionale, la ceremonia militară desfăşurată la Monumentul Eroilor militari români căzuţi la datorie de la Palatului Naţional al Copiilor din Parcul Tineretului.

120110241859709656

În cadrul ceremoniei, a fost oficiată o slujbă religioasă în memoria eroilor neamului şi au fost depuse coroane de flori din partea instituţiilor statului, între care Preşedinţia, Camera Deputaţilor, Ministerul Public, Primăria sectorului 1, Primăria sectorului 4, dar şi din partea Asociaţiei Veteranilor de Război.

Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate sărbătorii de 1 Decembrie

UN STEAG TRICOLOR URIAS DESCOPERIT SAMBATA DE ZIUA NATIONALA A ROMANIEI PE FRONTISPICIUL PALATULUI VICTORIA!

1 dec.

Un steag tricolor uriaş a fost descoperit, sâmbătă, de Ziua Naţională a României, pe frontispiciul Palatului Victoria.

1337148240sss

La eveniment au luat parte premierul Victor Ponta cu familia, ministrul Agriculturii Daniel Constantin şi ministrul delegat pentru Administraţie Radu Stroe precum şi câteva sute de vizitatori veniţi să vadă Palatul Victoria, cu ocazia Zilei Porţilor Deschise.

După dezvelirea steagului tricolor s-a intonat imnul naţional iar vizitatorii au exclamat ”Trăiască România!”.

Drapelul care a fost instalat de Ziua Naţională a României pe clădirea Guvernului are o suprafaţă de 1.400 metri pătraţi şi a fost confecţionat în patru zile.

IMNUL ROMANIEI ORIGINALUL!

1 dec.

%d blogeri au apreciat asta: