Arhiva | 2:10 pm

„ACORDUL DE COOPERARE SI BUNA GUVERNARE”,SAU INTELEGEREA SECRETA INTRE PONTA SI BASESCU!

19 dec.

“Acord de cooperare şi bună guvernare” – acesta este titlul pompos al înţelegerii secrete dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, document pus la dispoziție de premierul desemnat. Semnat la ceas de noapte între zidurile Palatului Cotroceni, acestă întâlnire s-a vrut a fi una secretă, dar dezvăluirile în exclusivitate din De Ce News au determinat polemici între Victor Ponta și Bogdan Chirieac.

p

După dezvaluirile referitoare la Acordul dintre Victor Ponta și Traian Băsescu, la semnarea căruia au participat și Crin Antonescu și Liviu Dragnea.

Întrebat dacă ştia că va fi desemnat premier încă de miercurea trecută, atunci când a semnat acordul cu preşedintele, Ponta a răspuns: “Câtă vreme eu am semnat ca premier, ştiam că voi fi desemnat premier”.

Ponta a evitat să precizeze dacă el a scris acordul, precizând însă că toate acordurile, inclusiv cel al USL, au fost scrise de el. “Dacă vreţi să ştiţi că toate acordurile, acordul USL, toate sunt scrise de mine, le am aici în IPad, eu sunt cel care scriu documentele – probabil şi profesia mea şi pregătirea juridică – eu sunt cel care scriu documente, sau le corectez”, a spus Ponta.

De Ce News vă prezintă integral conținutul acestui Acord

“Acordul de cooperare și bună guvernare între Preşedintele şi Guvernul României

In conditiile situatiei de coabitare din Romania intre Presedintele ales, Traian Basescu, si Guvernul USL se convine urmatorul acord de coabitare si guvernanta pentru a crea mecanismul functional al coabitarii si a asigura guvernanta eficienta a tarii. Acordul de coabitare si guvernanta este destinat pastrarii stabilitatii tarii si asigurarii unui climat functional la nivel interinstitutional, bunei guvernari si redobandirii increderii pietelor internationale, prin armonizarea pozitiilor comune in cadrul puterii executive, cu respectarea atributiilor constitutionale ale Presedintelui si Guvernului Romaniei.

1. Principii si valori comune

Coabitarea se bazeaza pe elemente intangibile acceptate de toate partile, elemente ce nu vor fi alterate direct sau indirect de nicio initiativa a partilor, dupa cum urmeaza:

– orientarea strategica a Romaniei: apartenenta Romaniei la NATO si UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competitiei si economiei de piata si ale democratiei sunt intangibile.

– securitatea Romaniei, inclusiv sustenabilitatea institutiilor responsabile, sunt elemente asupra carora partile nu se pronunta in forma contradictorie. Orice referire sau problema legata de aceste institutii va fi dezbatuta in comun, un rol important revenind argumentelor profesionale provenind din evaluarile institutiilor vizate.

– independenta justitiei si suprematia legii, statul de drept: a. respectul pentru valorile constitutionale si pentru institutiile fundamentale ale statului, incepand cu Justitia, care nu mai trebuie sa fie atacate si, astfel, delegitimate.

b. consolidarea independentei justitiei in raport cu influenta politica. Respectarea prevederilor Constitutiei la emiterea ordonantelor de urgenta si punerea in aplicare a deciziilor Curtii Constitutionale.

c. restabilirea functionalitatii institutiilor afectate si identificarea de garantii pentru faptul ca procesul de limitare a atributiilor institutiilor statului de drept nu va putea fi reluat de catre politicieni.

d. numirea in functia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor partide.

e. introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului general si a procurorului sef al DNA care sa presupuna candidaturi deschise, criterii de experienta profesionala, integritate si rezultate pozitive in actiunea anticoruptie.

– prioritatile de aparare ale Romaniei: ambele parti convin sa sustina prioritatile de aparare ale Romaniei si sa le scoata din spatiul disputelor politice, tinand cont de nevoile si optiunile profesionistilor din Fortele Armate pe diversele teme aferente. Politicienii se vor abtine de la orice luare de pozitie care ar putea afecta capacitatea, credibilitatea si forta Armatei romane.

– orientarea in directia aprofundarii integrarii in cadrul constructiei europene: dezvoltarea politicilor Uniunii Europene si promovarea Romaniei ca membru activ in realizarea acordului general in UE pentru avansarea proceselor de integrare europeana reprezinta unul din principiile comune de baza ale partilor in abordarea sferei afacerilor europene.

2. Angajamente comune

Partile convin ca vor respecta si se vor abtine in a lansa dispute politice pe temele legate de angajamentele Romaniei fata de institutiile internationale. De asemenea, se angajeaza sa respecte un set de reguli comune in relatiile cu partenerii externi. Astfel:

– partile se angajeaza sa se abtina de la atacuri la adresa institutiilor statului de drept si a celor cuprinse in angajamente externe, de natura financiara si politica, optand sa coopereze in pozitiile comune fata de FMI, BM, CoE, NATO, MCV, Schengen etc.

– partile se angajeaza sa mentina coeziunea mesajului extern. – toate componentele guvernantei Romaniei isi asuma coeziunea mesajului intern pe temele convenite.

– partile vor stabili spatiile de competitie politica in mod concret, elementele asupra carora nu se convine in negociere directa si asupra carora opiniile divergente vor fi oferite ca optiuni in spatiul public.

– partile se angajeaza sa evite confruntarile publice inutile, sa incerce solutionarea diferentelor pe temele asupra carora nu s-a convenit in spatele usilor inchise, sa respecte preeminenta uneia dintre parti convenite in tipologia de problematica abordata si sa propuna public optiunile alternative acolo unde diferentele de abordare apar, iar subiectele expuse public nu sunt in masura sa aduca prejudicii la nivel national, ci doar dezbatere pentru perfectionarea optiunilor si cresterea consultarii publice pe aceste teme.

– partile convin asupra necesitatii de a se consulta ex-ante in privinta mandatelor care vizeaza dezvoltarea/punerea in aplicare a politicilor europene: reuniunile de consultare in vederea armonizarii unor pozitii comune vor avea loc inainte de reuniunile ordinare ale Consiliului UE si ale Consiliului European, precum si ori de cate ori este necesar (cu prilejul reuniunilor cu caracter exceptional).

In cazul mandatelor generale sau al temelor complexe de mare sensibilitate, partile convin sa desfasoare inclusiv consultari in formatul Presedinte, pe de o parte, si partidele politice din coalitia de guvernare/parlamentare, pe de cealalta parte. Obiectivul de interes national al Romaniei in aceasta perioada este absorbtia fondurilor europene prin utilizarea la maximum a fondurilor puse la dispozitie de UE pentru asistenta tehnica (POAT).

3. Spatii de responsabilitate preeminenta

Partile convin asupra faptului ca, potrivit Constitutiei Romaniei, fiecare componenta are atributii preeminente in anumite domenii de activitate: Presedintele: politica externa, de securitate, de aparare, reprezentarea la Consiliul European si afaceri europene. Primul ministru: Politica economica si sociala, guvernarea tarii, probleme de ordin curent ce nu au direct incidenta cu securitatea nationala, relatii externe la nivel interguvernamental, reprezentarea in Consiliul Uniunii Europene.

Partile convin sa respecte pozitiile formulate de responsabilul constitutional, sa coopereze in formularea politicilor acolo unde e implicata si cea de a doua parte, cu buna credinta, sa evite orice fel de blocaj, sa discute si sa dezbata pozitii alternative. In aceste domenii, pozitiile publice divergente sau alternative vor putea fi exprimate la nivel tehnic, cu referire directa la argumente de aceasta factura si nu cu abordare politica. Partile se angajeaza sa continue practica aprobarii mandatelor de reprezentare de catre Presedintele Romaniei si prezentarea rapoartelor la sosirea din delegatii.

4. Spatii de cooperare si modalitatea de cooperare

Exista domenii efective in care cooperarea dintre cele doua componente ale executivului se impune. Exista deja un set de mecanisme institutionale si o jurisprudenta in materie administrativa care va fi mentinuta. Astfel, vor fi respectate de catre fiecare atributiile si pozitiile celeilalte parti in actele de decizie administrativa ce implica ambele parti, cu buna credinta, evitand blocajele, dar cu respect fata de argumentele fiecarei parti, care pot fi circumscrise unei sfere inacceptabile pentru celalalt (drept de veto reciproc asupra persoanelor, pe baza de argumente).

In aceasta materie se inscriu: – elaborarea politicii externe si cooperarea cu MAE

– elaborarea politicii in cadrul UE si cooperarea cu MAEur si MAE

– numirile de generali

– numirea Procurorului General, Procuror sef al DNA sau alte functii ce reclama atributii constitutionale ale Presedintelui si ale Guvernului

– elaborare de pozitii comune in terte teme

– temele de politica interna cu incidenta in sfera securitatii nationale Modalitatea de cooperare, in aceste cazuri, se realizeaza fie prin mecanismul decizional direct, intalnirea celor in cauza- Presedinte cu premier, Ministru de Externe, Ministru al Apararii, alti ministri – fie prin formule institutionale de convenire a pozitiei comune – mandatul extern de negociat de catre MAE cu Departamentul de Politica Externa si consilierul aferent, mandatul la Consiliul European elaborat de MAE si MAEur cu consilierul de specialitate, fie prin formule terte, convenite de cei doi decidenti pentru a lucra pe aceasta directie.

5. Codul de conduita general

Partile vor imbratisa reguli minimale de adresare respectuoasa, cu referire directa la functia partenerului si la adresarea la plural. Ele se vor abtine in a incuraja abordari diferite la nivelul structurilor pe care le reprezinta si vor sanctiona excesele si iesirile publice ale colegilor de partid sau angajatilor care exced aceasta regula de comportament, bun simt, decenta si politete. Partile se angajeaza, de asemenea, sa evite expresiile dure, atacurile de orice fel. Ele se vor abtine de la expunerea publica a temelor nediscutate si vor conveni termene concrete, asumandu-si celeritatea in discutarea temelor solicitate de o parte sau alta si de formulare a unor raspunsuri si pozitii. La expirarea termenelor limita convenite, abordarea publica a acestor teme si lansarea lor in dezbatere este o optiune deschisa. Partile convin sa respecte cu strictete regula de a nu expune public discutiile oficiale si a aduce in public exclusiv elementele convenite de ambele parti sau temele asupra carora nu s-a convenit si a caror expunere in spatiul public nu afecteaza interesele Romaniei.

6. Mecanismul de luare a deciziilor

Formula de luare a deciziilor intre cele doua componente ale Executivului, Presedintia si Guvernul Romaniei, este cu precadere intalnirea sau discutia directa Presedinte-Premier. In mod exceptional, alte persoane pot fi implicate, cu acceptul celor doi, sau o tema poate fi delegata catre sistemul administrativ al celor doua institutii – consilieri, aparat tehnic. Pot exista chestiuni care reclama implicarea celor doi presedinti ai Camerelor asa cum pot exista formate de dezbatere si decizie ce contin si alti ministri.

7. Mecanismul de solutionare a disputelor

In conditiile in care, pe o anumita tema in care e necesara o convergenta a pozitiilor ambelor parti, nu exista o prevedere constitutionala privind preeminenta in decizie a unei parti sau chestiunile sunt extrem de importante si nu se poate conveni o pozitie comuna, ca si in cazul in care sunt incalcate regulile prezentului acord, deblocarea relatiei trebuie facuta printr-un mecanism convenit care sa asigure atingerea unei solutii, pentru a se asigura deblocarea relatiei sau functionalitatea in conditii de raceala intre cei doi actori principali sau la solicitarea lor. Mecanismul de solutionare a disputelor este alcatuit din consilieri si ministri, cu o persoana desemnata de catre fiecare parte care sa conduca fiecare componenta. Desemnarea se va face in functie de tema discutata, si vor fi evitate persoanele controversate sau inacceptabile celeilalte parti. Chestiunea se abordeaza tehnic si juridic, se aleg variante si optiuni, prezentate celor doi decidenti pentru a conveni asupra formulei finale. Dezbaterile din cadrul mecanismului nu sunt publice si nici destinate publicitatii pana la convenirea lor de catre decidenti.

Presedintele Romaniei Traian Basescu

Primul Ministru Victor-Viorel Ponta”.

PONTACALIPSA ,BOCUL LUI BASESCU I-A CERUT INCUVINTARE JUPANULUI DE LA COTROCENI SA FACA PUBLIC PACTUL DE COABITARE!

19 dec.

Premierul Victor Ponta a anunţat că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu despre acordul semnat săptămâna trecută şi că a convenit cu acesta ca documentul să fie prezentat public miercuri, după ce toate negocierile privind constituirea Guvernului vor fi încheiate.

1336895364a1

„L-am întrebat pe preşedinte şi mâine, după ce finalizăm toate discuţiile cu Guvernul, o să dau publicităţii acordul”, a spus Ponta la postul B1 TV.

El a relatat că întâlnirea cu şeful statului de săptămâna trecută a fost organizată într-un mod mai complex, după o serie de tatonări prin intermediari, de genul discuţiilor dintre „israelieni şi palestinieni”, iar întrevederea a avut loc în final pentru a se evita un „război nuclear”.

Ponta a adăugat că Băsescu nu l-a anunţat că va înmâna documentul liderilor europeni şi că va face acest gest în faţa camerelor de luat vederi, dar că nu a fost deranjat de acest gest.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, marţi seară, că premierul Victor Ponta va trebui să dea publicităţii „cât mai curând” textul acordului dintre acesta şi preşedintele Traian Băsescu, menţionând că, din punctul său de vedere, acest document nu ar fi trebuit semnat.

PARTIDUL CONSERVATOR VA AVEA DOUA PORTOFOLII IN CABINETUL PONTACALIPSA!

19 dec.

Partidul Conservator va avea două portofolii în viitorul Cabinet Ponta, a declarat, miercuri dimineaţă, preşedintele PC, Daniel Constantin, la Palatul Parlamentului.

daniel-constantin1

Potrivit acestuia, Partidului Conservator i s-a propus, în cadrul Guvernului, o funcţie de vicepremier şi una de ministru cu portofoliu. „Noi am renunţat la funcţia de vicepremier şi vom avea două funcţii de miniştri cu portofoliu”, a precizat Daniel Constantin, înainte de începerea şedinţei Biroului Politic al PC.

El a menţionat că, în şedinţa de miercuri dimineaţă, Biroul Politic al PC va valida cele două nume de viitori miniştri.

„Conform algoritmului şi conform discuţiilor pe care le-am avut înainte de formarea USL, Partidul Conservator, prin numărul de parlamentari, are practic două funcţii la nivelul Guvernului. Am avut o discuţie cu domnul Ponta şi cu domnul Antonescu, mi-au făcut propunerea de a avea funcţia de viceprim-ministru şi un ministru cu portofoliu, am considerat că este necesar să avem două nume din PC la nivelul Guvernului, din acest motiv am renunţat la funcţia de viceprim-ministru şi astăzi vom valida două nume care vor avea portofolii în Guvern. Numele le vom spune după şedinţă”, a declarat Constantin.

MARIAH CAREY – ALL I WANT FOR CHRISTMAS IS YOU!

19 dec.

ALYSSA REID – ALONE AGAIN!

19 dec.

AURA DIONE – I WILL LOVE YOU MONDAY!

19 dec.

ALICIA KEYS – BRAND NEW ME!

19 dec.

CARRIE UNDERWOOD – GOOD GIRL!

19 dec.

PACTU DIAVOLULUI SEMNAT INTRE PONTA SI BASESCU SI PARTEA ASCUNSA A ACORDULUI!

19 dec.

„Senzaţional! Pactul diavolului, semnat zilele trecute la Cotroceni şi prezentat de Traian Băsescu ca un important trofeu oficialilor europeni şi americani, este un document fără nicio valoare. Lovit de nulitate absolută. Pentru că el conţine o gravă încălcare a Constituţiei României. Ȋn dorinţa sa de a obţine anumite puteri ţinând de Executiv, Traian Băsescu s-a păcălit singur. Cu semnătura sa şi a lui Victor Ponta. Există un singur semn de întrebare. Oare Ponta ştie că protocolul e nul?”, se întreabă Sorin Roşca Stănescu într-un editorial publicat pe corectnews.com.

intalnire-la-ceas-de-seara-intre-basescu-si-liderii-usl-care-e-miza-discutiei-183476

Jurnalistul dezvăluie că acordul semnat între preşedintele Traian Băsescu şi Victor Ponta conţine şi o prevedere prin care premierul îi cedează şefului statului toate prerogativele în ceea ce priveşte politica externă a ţării, cu toate că Legea fundamentală a României prevede că Guvernul este cel care negociază acorduri şi tratate, iar preşedintele le semnează. Conform lui Sorin Roşca Stănescu, prin intermediul acestui acord de coabitare, Traian Băsescu ar urma să aibă putere deplină în ceea ce priveşte politica externă, putere înmânată chiar de Victor Ponta. Totuşi, înţelegerea dintre cei doi nu poate trece peste prevederile legale din Constituţie, astfel că, practic, acordul este nul.

”In fiecare zi aflam mai multe. Mai intai, a transpirat informatia ca, la Cotroceni, in miez de noapte, a avut loc o intalnire de taina la initiativa presedintelui demis politic prin referendum, la care, pe langa Traian Basescu si Victor Ponta, au mai participat, intr-o ciudata postura de observatori, Crin Antonescu si Liviu Dragnea. Ceva mai tarziu, la ceremonia de la Bruxelles, cea legata de fotografia de grup, in care s-a vazut cum Traian Basescu ii prezinta neprotocolar lui Schulz un document. In scurt timp, au aparut si imagini din care reiese ca un document similar i-a fost aratat si lui Barroso, Traian Basescu scuipandu-se pe degete si rasfoind paginile sub ochii acestuia. Au existat multe speculatii, si inca exista, vizand continutul asa-zisului acord de coabitare. Dar iata ca acum, pentru prima data, avem o certitudine.

Dezvalui in premiera una dintre prevederile acordului de coabitare. Cele doua parti semnatare, Traian Basescu si Victor Ponta, consimt ca una dintre prerogativele de natura executiva, cea vizand actele de politica externa, sa treaca exclusiv in competenta Presedintelui Romaniei. Cu alte cuvinte, desi in Constitutie se precizeaza, in termeni lipsiti de orice echivoc, faptul ca Guvernul negociaza acorduri si tratate, pe care apoi Presedintele le semneaza, prin acordul de coabitare, pentru prima data in istoria recenta, Presedintele dobandeste puteri depline. In sensul ca el si negociaza, si semneaza. Cu alte cuvinte, un prim ministru la sfarsit de mandat consimte, in numele mandatului viitorului prim ministru si al viitorului Guvern, sa renunte la un drept si la o obligatie prevazute in Legea fundamentala a tarii si sa faca aceasta renuntare in favoarea unui tert. Care este presedintele demis politic in urma unui referendum si mentinut la putere, impotriva vointei cetatenilor Romaniei, de cativa birocrati si oameni politici europeni, cu binecuvantarea unui consilier de la Washington, dar, intrucat a fost demis politic, pe post de guvernator.”, scrie Sorin Roşca Stănescu.

Lăsând la o parte aspectele constituţionale, există, însă, şi un motiv de ingrijorare. Chiar dacă nulitatea înţelegerii este foarte clară în plan intern, în afara ţării lucrurile ar putea sta diferit pentru că „nu este exclus să existe destui ignoranţi, care, necunoscând prevederile Constituţiei României, să îşi imagineze că respectivul angajament e valabil”, atrage atentia Roşca Stănescu.

„In acest moment, intrucat am vazut cu ochii mei pasajul respectiv, am cel putin o certitudine. Ca nu se stie de ce, alarmat ca nu va ajunge dupa alegeri din nou in postura de prim ministru, Victor Ponta a tras dupa el cele doua personalitati politice, copresedintele USL si presedintele PNL, Crin Antonescu, si secretarul general PSD, Liviu Dragnea, pentru a asista la o farsa. Care a constat in semnarea unui angajament nul de drept. Care, deci, nu valoreaza nici cat o ceapa degerata. In plan intern. Pentru ca, in plan extern, nu este exclus sa existe destui ignoranti, care, necunoscand prevederile Constitutiei Romaniei, sa isi imagineze ca respectivul angajament e valabil. Poate ca asa-zisul acord de coabitare cuprinde si alte capcane ori bombe cu ceas dar, deocamdata, nu ne putem pronunta decat asupra uneia cu un grad de suta la suta certitudine. Pentru Traian Basescu, aceasta clauza nula a insemnat un veritabil trofeu. Cu care s-a impaunat la Bruxelles.”, concluzioneaza jurnalistul.

“Lucrurile sunt foarte simple. În documentul semnat de Traian Băsescu şi de Victor Ponta e scris la un moment dat faptul că cei doi oameni politici au convenit ca în viitor, sub aspectul politicii externe, coabitarea să însemne că prerogativele sunt asumate integral de preşedintele Traian Băsescu. Aceasta înseamnă, pe de o parte, o încălcare gravă a Constituţiei pentru că în Constituţie scrie că orice tratat se negocieaza de către Guvern şi se semnează de către Preşedinte, ori de acum încolo dacă s-ar aplica această prevedere din actul de coabitare ar însemna că Preşedintele şi negocieaza şi semnează un tratat, ceea ce conduce la nulitatea absolută a documentului respectiv. Deci el nu poate produce efecte juridice, în schimb produce efecte politice interne în sensul că Băsescu s-a grăbit să-l arate înalţilor funcţionari europeni pentru a demostra că el e la butoane. Documentul este semnat exclusiv de Ponta şi Băsescu. Nu există până în momentul de faţă reacţii la această prevedere de la liderii USL.“, a declarat Sorin Rosca Stanescu pentru Ghimpele.

PARLAMENTUL DODOLUT PLEACA AZI LA DRUM:CINE SUNT CEI 5 PARLAMENTARI PE VIATA SI CEI 27 DE „MATUSALEMI!”

19 dec.

Cine sunt cei 5 parlamentari „pe viaţă” şi 27 de „matusalemi”

11111409145280906

În noul parlament regăsim 5 supravieţuitori din arhaicul CPUN; La al 7-lea mandat se află 5 senatori sau deputaţi; Alţi 27 parlamentari sunt la al 6-lea, respectiv al 5-lea mandat. FSN respiră încă în noul Parlamen. În Cameră, noua Putere mai are nevoie de un singur deputat pentru a putea modifica singură Constituţia.

Structura noului Parlament

Camera Deputatilor – 412 mandate

USL – 273 mandate, ARD – 56 mandate, PP-DD – 47, UDMR – 18, Minoritati – 18

(USL = PSD – 150 deputaţi;
PNL – 100 deputaţi; PC – 13 deputaţi; UNPR – 10 deputaţi)

(ARD = PDL – 52 deputaţi; FC – 3 deputaţi; PNŢCD – 1 deputat)

Majoritate (USL, Min.):291 mandate –
Opoziţie (PDL, PPDD, UDMR):121 mandate

Majoritate legi organice: 206 voturi

Majoritate legi constituţionale: 274 voturi

Raportare faţă de 2008

PSD: 110 mandate + 40 de mandate

PNL: 65 mandate + 35 mandate

PC: 4 mandate + 9 mandate

UNPR: 0 mandate + 10 mandate

PPDD: 0 mandate + 47 mandate

PDL : 115 mandate – minus 63 mandate

UDMR: 22 mandate – minus 4 mandate

Senat – 176 mandate

USL – 122 mandate, ARD – 24 mandate, PPDD – 21 mandate, UDMR – 9 mandate.

(USL = PSD – 59 senatori; PNL – 50 senatori; PC – 8; UNPR – 5).

(ARD = PDL – 22 mandate; FC – 1; PNŢCD – 1).

Majoritate (USL): 122 mandate – Opoziţie (PDL, PPDD, UDMR): 54 mandate

Majoritate legi organice: 89 voturi

Majoritate legi constituţionale: 117 voturi

Raportare faţă de 2008

PSD: 49 mandate + 10 mandate

PNL: 28 mandate + 22 mandate

PC: 1 mandat + 7 mandate

UNPR: + 5 mandate

PDL : 51 mandate – minus 29 mandate

UDMR: 9 mandate – aceiaşi situaţia

Preşedinţii grupurilor parlamentare

PSD: Ilie Sârbu – Senat, Marian Neacşu – Camera Deputaţilor

PNL: Puiu Haşotti – Senat, Dan Radu Ruşanu – Camera Deputaţilor

PDL: Cristian Rădulescu – Senat, Mircea Toader – Camera Deputaţilor

PC: Vasile Nistor – Senat, Bogdan Ciucă – Camera Deputaţulor

UDMR: Marko Bella – Senat, Mate Andraş Levente – Camera Deputaţilor

PPDD: Tudor Barbu – Senat, Radu Popa – Camera Deputaţilor

Minorităţi: Varujan Pambuccian

Ultimul „11” din FSN

Mamulut politic din perioada 1990-1992, FSN (Frontul Salvării Naţionale) mai are în noul Parlament 11 reprezentanţi. Este vorba de Vasile Blaga, Ion Oltean, Costică Canacheu, Mircea Man, Cristian Rădulescu (toţi PDL), Bogdan Niculescu-Duvăz, Timotei Stuparu (PSD), Marian Enache, Teiu Păunescu (UNPR), Vasile Nistor (PC) şi Petre Roman (PNL).

Din primul parlament (1990-1992) mai „supravieţuiesc” şi UDMR-iştii Borbely Laszlo, Kerekeş Karoly, Marton Arpad, Marko Bela, Verestoy Attila, precum şi liberalii Călin Popescu-Tăriceanu şi Varujan Vosganian.

Supravieţuitorii din CPUN, aleşii „pe viaţă” şi matusalemii

Pentru foarte mulţi dintre cei care au pînă în 30-33 de ani, cele patru iniţiale, „CPUN” nu le spun prea multe. CPUN – Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, a reprezentat prima formă (una incipientă, de tranziţie şi neelectivă) de parlamentarism post decembrist, şi a funcţionat până la alegerile din 20 mai 1990. Din acel organism compus din 112 membri FSN şi 112 membri a 50 de formaţiuni politice au făcut parte şi 5 dintre cei (re)aleşi pe 9 decembrie 2012. Este vorba de liberalii Varujan Vosganian (pe atunci ca reprezentant al Uniunii Armenilor) şi Petre Roman (prim ministru din partea FSN), UDMR-istul Verestoy Attila, social-democratul Timotei Stuparu şi UNPR-istul Marian Enache, cei doi fiind liderii filialelor FSN Vaslui, respectiv Teleorman.

Un număr de 5 parlamentari, deputatul PSD Bogdan Niculescu-Duvăz, deputaţii UDMR, Marton Arpad şi Kerekeş Karoly, precum şi senatorii UDMR, Marko Bela şi Verestoy Attila, sunt singurii care au bifat toate cele 6 legislaturi parlamentare din 1990 şi până astăzi. Adrian Năstase (în detenţie), Radu Berceanu, Varga Attila (ei nu au mai candidat) şi Frunda Gyorgy (a câştigat colegiul, dar nu s-a calificat pentru Senat) sunt foşti parlamentari care nu mai fac parte din clubul „integraliştilor” şi rămân cu 6 mandate.

Alţi 13 senatori şi deputaţi sunt începând de astăzi la al 6-lea mandat, iar la al 5-lea mandat sunt 14 senatori şi deputaţi. Ei intră în categoria parlamentarilor „matusalemici”

Camera Deputaţilor

7 mandate

PSD

Bogdan Niculescu-Duvăz – Argeş (FSN: 1990-1992; PD: 1992-2004; PSD: 2004-2008)

UDMR

Kerekes Karoly – Mureş
Marton Arpad – Covasna

6 mandate

PSD

Eugen Nicolicea – Buzău (PSD: 1992-2008; PSD/UNPR: 2008-2012)
Anghel Stanciu – Iaşi (PRM: 1992-2004; PRM/PSD: 2004-2008; PSD: 2008-2012)

PDL

Ioan Oltean – Bistriţa (FSN: 1990-1992; în afara parlamentului 1992-1996; PDL: 1996-2012)

UDMR

Borbely Laszlo – Mureş(în afara parlamentului 1996-2000)
Sereş Deneş – Sălaj
Antal Istvan – Harghita

5 mandate

PSD

Viorel Hrebenciuc – Bacău
Dan Nica – Galaţi
Viorel Ştefan – Galaţi
Mădălin Voicu – Constanţa
Miron Mitrea – Vrancea

PNL

Petre Roman – Braşov (FSN: 1990-1992;
PD: 1992-2004; în afara parlamentului 2004-2012)

PDL

Costică Canacheu – Bucureşti (FSN: 1990-1992; PDL:2004-2012)
Mircea Man – Maramureş (FSN:1990-1992; FSN/PD:1992-1996; în afara parlamentului – 1996-2000; PD:
2000-2008, în afara parlamentului – 2008-2012)

UDMR

Kelemen Attila – Mureş

4 mandate

PSD

Vasile Bleotu – Vâlcea
Florin Iordache – Olt
Mitrea Manuela – Constanţa
Vasile Mocanu – Iaşi
Ion Mocioalcă – Caraş-Severin
Rodica Nassar – Bucureşti
Constantin Niţă – Braşov
Ioan Stan – Suceava
Ion Stan – Dâmboviţa
Mihai Tudose – Brăila

PNL

Octavian Bot – Bucureşti (PAC: 1992-1996; PNL: 1996-2000; în afara Parlamentului:2000-2008)
PDL/PNL:2008-2012)
Mihăiţă Calimente – Arad (PNŢCD: 1996-2000; în afara Parlamentului 2000-2004; PNL: 2004-2012)
Eugen Nicolăescu – Bucureşti
Nini Săpunaru – Vrancea
Radu Stroe – Ilfov
Dan Radu Ruşanu – Hunedoara

PDL

Mihai Stănişoară – Mehedinţi

UDMR

Erdei Doloczki Istvan – Satu Mare

3 mandate

PSD

Carmen Moldovan – Dâmboviţa (în afara
Parlamentului 2004-2008)
Dumitru Chiriţă – Bucureşti: (în
afara Parlamentului 2004-2008)
Valeriu Steriu – Călăraşi (PSD:
2004-2008; PSD/UNPR: 2008-2012)
Eugen Uricec – Suceava (PDL:
2004-2008; PDL/PSD: 2008-2012)
Gheorghe Marin – Argeş (PSD:1996-2004;
în afara parlamentului:2004-2012)
Nicolae Vasilescu – Dolj (PRM:
1996-2004; în afara parlamentului 2004-2012)
Marian Enache – Iaşi (FSN: 1990-1992;
în afara parlamentului: 1992-1996; PSD/ApR: 1996-2000; în afara
parlamentului: 2000-2012)
Valeriu Steriu – Olt (PSD: 2004-2008:
PSD/UNPR:2008-2012)
Nicolae Bănicioiu – Bucureşti
Eugen Bejenariu – Suceava
Ion Călin – Dolj
Mircea Duşa – Harghita
Iulian Iancu – Bacău
Claudiu Manda – Dolj
Eduard Martin – Constanţa
Ioan Munteanu – Neamţ
Iuliu Nosa – Sălaj
Victor Ponta – Gorj
Angel Tâlvăr – Vrancea
Petre Daea – Mehedinţi
Gabriel Vlase – Bacău

PNL

Vasile Berci – Maramureş (PNŢCD:
1996-2000; PNL:2008-2012)
Victor Paul Dobre – Galaţi (în afara
Parlamentului 2004-2008)
Dumitru Pardău – Suceava (PNL/PDL:
2004-2008; PDL/PNL: 2008-2009)
Valentin Rusu – Caraş-Severin
(PDL:2004-2008; PDL/PNL:2008-2012)
Marin Almăjanu – Teleorman
Gheorghe Dragomir – Constanţa
Relu Fenechiu – Iaşi
Graţiela Locadia Gavrilescu – Prahova
Dominic Gerea – Argeş
Dan Motreanu – Călăraşi
Ionel Palăr – Bacău
Gabriel Plăiaşu – Dâmboviţa
George Scutaru – Buzău
Mirel Taloş – Sălaj
Mihai Voicu – Dolj

PDL

Mircea-Nicu Toader – Galaţi (în afara
Parlamentului 2004-2008)
Raluca Turcan – Sibiu (PNL/PDL:
2004-2008; PDL: 2008-2012)
Adrian Gurzău – Cluj (2004; în afara
Parlamentului 2004 – 2008)
Roberta Anastase – Prahova
Petru Movilă – Iaşi
Iulian Vladu – Dâmboviţa
Cezar Preda – Buzău

PC

Bogdan Ciucă – Galaţi
Florea Damian – Bucureşti

PPDD

Monica Iacob Ridzi – Hunedoara (PDL: 2004-2008; PDL/PPDD: 2008-2012)

UDMR

Mathe Andras-Levente – Cluj

SENAT

7 mandate

UDMR

Marko Bela – Mureş
Veretoy Attila – Harghita

6 mandate

PSD

Cristian Dumitrescu – Vrancea (PD:1992-2000; PD/PSD: 2000-2004; PSD: 2004-2012)

PNL

Varujan Vosganian – Iaşi (minorităţi: 1990-1996; PAR:1996-2000, în afara parlamentului: 2000-2004; PNL: 2004-2012)
Călin Popescu-Tăriceanu – Buc. (în afara Parlamentului1992-1996)
Crin Antonescu – Teleorman

PDL

Cristian Rădulescu – Buc. (FSN:1990-1992; PD:1992-2000; în afara Parlamentului 2000-2004; PDL:
2004-2012)

PC

Vasile Nistor – Bacău (FSN:1990-1992; PD:1992-2004; în afara Parlamentului:2004-2008; PDL/PC: 2008-2012)

UDMR

Antal Istvan – Harghita

5 mandate

PSD

Şerban Mihăilescu – Botoşani (PSD: 1996-2000; PSD/UNPR: 2008-2012)
Ecaterina Andronescu – Bucureşti

PDL

Vasile Blaga – Timiş (FSN:1990-1992; în afara Parlamentului: 1992-1996, 2000-2004)
Alexandru Pereş – Alba

PNL

Puiu Haşotti – Constanţa

4 mandate

PSD

Constantin Tămagă – Argeş

PNL

Ioan Ghişe – Braşov (PL’93:1992-1996; în afara Parlamentului: 1996-2004; PNL:2004-2012)

PDL

Anca Boagiu – Bucureşti

3 mandate

PSD

Gigel Calcan – Dâmvobiţa (PSD:2000-2004; în afara Parlamentului 2004-2008; PDL/PSD 2008-2012)
Gabriel Oprea – Buc. (PSD: 2004-2008; PSD/UNPR: 2008-2012)
Şerban Valeca – Argeş (PSD:1996-2000;
în afara Parlamentului: 2000-2008; PSD: 2008-2012)
Stuparu Timotei – Teleorman (FSN: 1990-1992; în afara parlamentului: 1992-2000; PSD:
2000-2004; în afara parlamentului: 2004-2008)
Florea Voinea – Dolj (PC/PSD:
2000-2004; PSD: 2004-2008)
Viorel Arcaş – Sibiu
Ioan Chelaru – Neamţ
Titus Corlăţean – Bucureşti
Mircea Geoană – Dolj
Alexandru Mazăre – Constanţa
Cosmin Necula – Hunedoara
Ion Rotaru – Brăila
Daniel Savu – Prahova
Ilie Sârbu – Timiş
Doina Silistru – Vaslui
Ion Toma – Ialomiţa

PNL

Titul Paşca – Maramureş (PNL:1996-2000; în afara Parlamentului: 2000-2008; PNL: 2008-2012)
Ion Luchian – Prahova (PNL:2000-2008; in afara Parlamentului 2008-2012)
Mario Oprea – Dolj

PDL

Dan Marian – Vaslui (PNL: 2004-2008; PNL/PDL: 2008-2012)
Gheorghe Flutur – Suceava
(PNL:2000-2004; PNL/PDL: 2004-2008)
Nicolae Vlad Popa – Braşov (PNL: 2000-2004; PNL/PDL: 2004-2008; în afara Parlamentului)
Traian Igaş – Arad

PC

Dan Voiculescu – Bucureşti

PPDD

Teiu Păunescu – Olt (FSN:1990-1992, PSD:1992-1996; în afara Parlamentului 1996-2012)
Florina Jipa – Bucureşti (PRM: 2000-2004; PRM/PSD: 2004-2008; PSD: 2008-2012)

UDMR

Olosz Gergely – Covasna

Notă: Parlamentarii în dreptul cărora nu este menţionată nicio dată, sunt parlamentari care au mandate consecutive şi nu au schimbat niciodată partidul. Parlamentarii UNPR au fost trecuţi sub sigla PSD ţinând cont că „progresiştii” se întorc la partidul mamă.

Parlamentari cu 7 mandate consecutive: 1990 – 2016
Parlamentari cu 6 mandate consecutive: 1992 – 2016
Parlamentari cu 5 mandate consecutive: 1996 – 2016
Parlamentari cu 4 mandate consecutive: 2000 – 2016
Parlamentari cu 3 mandate consecutive: 2004 – 2016

GUVERNUL PONTAPOCALISA II VA FI ANUNTAT AZI!

19 dec.

Noul Guvern, anunţat astăzi.

13304133384ffb17a48916ed0fa1138804ea1e4910

Liderii USL Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin susţin, la ora 12.00, la Camera Deputaţilor, la Sala Spiru Haret, o conferinţă de presă pentru anunţarea componenţei Cabinetului.

Miercuri dimineaţă, de la ora 10,00, structurile de conducere ale PSD (Comitetul Executiv Naţional), PNL (Consiliul Naţional Executiv) şi PC (Biroul Politic) se întrunesc în şedinţe separate pentru a fi votate propunerile pentru portofoliile din viitorul Cabinet.

Ponta a declarat, marţi seară, că în viitorul Guvern vor exista 24 de miniştri, inclusiv miniştri delegaţi, plus vicepremieri.

Ponta a mai spus că, în ceea ce priveşte Executivul, paritatea în cadrul Uniunii Social Liberale este de câte 13 portofolii de fiecare parte, fără a include funcţia de premier.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, marţi seară, că actualul ministru al Dezvoltării, Eduard Hellvig, cel al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, şi cel al Culturii, Puiu Haşotti, nu vor mai face parte din viitorul Guvern, însă vor activa pe anumite funcţii în Parlament.

Antonescu a declarat, într-o emisiune la Realitatea Tv , că secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, a făcut „opţiunea” de a renunţa la un nou mandat de ministru pentru a se ocupa de activitatea partidului şi de cea parlamentară, urmând să fie nominalizat ca vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

De asemenea, liderul PNL a precizat că şi actualul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi a renunţat la ideea unui nou mandat de ministru pentru a conduce Comisia de afaceri europene din Parlament, cu intenţia de a candida la europarlamentare.

Totodată, Antonescu a precizat că actualul ministru al Culturii, Puiu Haşotti, a fost cel care l-a anunţat că doreşte să părăsească Guvernul.

Premierul Victor Ponta a anunţat, luni, că secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, vor fi vicepremieri în noul Executiv, o a treia funcţie de vicepremier urmând să revină PNL.

„Pot să vă confirm faptul că am decis în cadrul ACS că UNPR, până la momentul la care vom finaliza procedurile de unificare, nu va avea portofolii în viitorul Guvern, însă dl Oprea va fi viceprim-ministru fără portofoliu şi mă va sprijini în ceea ce priveşte politicile de securitate naţională şi ordine publică. Există o funcţie de viceprim-ministru cu atribuţii în domeniul fiscal-economic care va reveni PNL, iar dl Dragnea va coordona tot ceea ce ţine de descentralizare şi dezvoltare regională”, a anunţat Ponta.

Numele vehiculate până acum

Vicepremieri

Liviu Dragnea – portofoliul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale

Gabriel Oprea – fără portofoliu (coordonează Apărarea şi Internele)

Daniel Chiţoiu – portofoliul Finanţelor

Buget – Liviu Voinea

Apărare – Mircea Duşa

Externe – Titus Corlăţean

Energie – Constantin Niţă (anterior fusese vehiculat numele lui Iulian Iancu)

Comunicaţii – Dan Nica

Administraţie şi Dezvoltare Regională – Liviu Dragnea

Fonduri Europene – Eugen Teodorovici

Educaţie – Remus Pricopie

Mediu – Rovana Plumb

Ministru coordonator pentru proiecte de infrastructură (în SGG) – Dan Şova

Ministerul Tineretului şi Sportului – Alin Petrache / Nicolae Bănicioiu

Finanţe – Daniel Chiţoiu

Sănătate – Eugen Nicolăescu

Cultură – Daniel Barbu

Agricultură – Daniel Constantin

Transporturi – Relu Fenechiu

Interne – Radu Stroe

Muncă – Mariana Câmpeanu

Păduri şi Ape – Lucia Varga

IMM, Turism şi Mediu de Afaceri – Maria Grapini (PC)

Justiţie – Mona Pivniceru

Industrie şi Comerţ – Varujan Vosganian

Miniştri delegaţi:

Dialog Social – Liviu Pop

Relaţia cu Parlamentul – Mihai Voicu

Diaspora şi Republica Moldova (departament care trece din SGG în MAE) – Cristian David / Ramona Mănescu

PACTUL DE COABITARE INCHEIAT CU BASESCU VA FI „DESECRETIZAT”AZI DE PREMIERUL PONTAPOCALIPSCA!

19 dec.

Victor Ponta va face public documentul semnat cu Traian Băsescu.

misterul-biletului-de-la-bruxelles-ce-contine-documentul-pe-care-i-l-a-dat-basescu-presedintelui-pe-183468

Săptămâna trecută premierul Victor Ponta aflat la o întâlnire nocturnă cu Traian Băsescu a semnat împreună cu preşedintele un document, care, 24 de ore mai târziu a fost înmânat ostentativ şi neprotocolar preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz.

Publicarea documentului, după anunţarea guvernului

Premierul Victor Ponta a declarat marţi seara că „mâine vom face public acordul, după ce anunţăm componenţa guvernului”. Ponta a făcut această declaraţie într-o emisiune la B1TV. El a menţionat că Băsescu este de acord cu publicarea documentului. „L-am întrebat pe preşedinte şi mâine, după ce finalizam toate discuţiile cu Guvernul, o să dau publicităţii acordul”, a spus Ponta. Premieru a precizat că încă „din luna septembrie” Traian Băsescu i-a propus o „formă de acord”, dar „nu s-a ajuns la o materializare”.

Ponta a mai afirmat că au existat o serie de tatonări „între intermediari” şi că a acceptat să semneze un acord cu Traian Băsescu pentru că „era necesar să facem o pace pentru România”. „Nu-mi place Băsescu şi mi-e greu să uit tot ce a zis despre mine, nici lui nu cred că i-a plăcut brusc Ponta, dar nu cred că trebuie să stau mereu cu sabia ca să ne luptăm”, a mai spus premierul.

Ponta spune că nu sunt secrete

Victor Ponta a mai declarat că în situaţia în care Traian Băsescu nu l-ar fi desemnat premier, ar fi declanşat procedurile de suspendare. „Dacă preşedintele numea pe altcineva premier atunci l-am fi suspendat şi am fi intrat intr-o nouă criză politică

(…) Repet nu există nimic în acordul acela că nu o să-l mai suspende USL-ul pe Băsescu. Nici vorbă. Acolo e vorba de statul de drept, de independența justiției, de modificarea Constituției. Președintele a vrut să trecem aia cu 300 de parlamentari. Am spus, stați așa, asta decide Parlamentul. Sunt niște principii care reflectă nu doar Constituția, ci și situația politică actuală”.

Totodată, premierul a mai arătat că preşedintele nu l-a informat că va da documentul liderilor europeni şi încă în faţa televiziunilor. „E o strategie a dânsului. Nu e nimic secret în acel document, dar trebuia să cădem de acord împreună când să-l facem public”. Ponta a precizat că Traian Băsescu a stabilit data întâlnirii şi că deşi i-a cerut să vină singur, a refuzat. „Eu am
comunicat că vreau neapărat să fiu însoţit şi de alte persoane, eu mă gândeam în primul rând la Crin Antonescu şi la Livu Dragnea şi mi-a spus, sigur, că da, dacă doreşti, veniţi toţi trei”.

De asemenea Victor Ponta a mai menţionat că ştie cine este persoana care a făcut public documentul. „Eu ştiu cine
a dat publicităţii documentul. Nu este niciunul din cei patru.(…) Vedeţi cine sunt prietenii politici ai lui Bogdan Chireac. (…) Repet, niciunul din cei patru, dar probabil cineva care a spus alcuiva…”

În paralel, Antonescu susţinea „desecretizarea” alt post TV

Exact în intervalul de timp în care premierul Ponta făcea respectivele declaraţii la B1TV, la Realitatea TV, Crin Antonescu susţinea că documentul semnat la Palatul Cotroceni trebuie dat publicităţii. „Cât mai curând acel text trebuie dat publicităţii, premierul nu are nimic de ascuns, v-o spun şi eu. Deşi, sincer să fiu, eu nu am parcurs textul ăla fiindcă e plictisitor şi eu am repins de plano ideea unui text între noi. Eu am vrut ca între noi şi domnul Băsescu să nu fie niciun text. Partenerul său de semnătură, recte domnul preşedinte, l-a dat nu doar să spunem persoanei politice foarte importante, domnului Schulz. A făcut în aşa fel încât
purtătorul de cuvânt al domnului Schulz să poată răspunde oricărui jurnalist din Europa. Drept urmare, dacă tot l-a făcut public dl Băsescu, atunci şi premierul Ponta este dezdegat şi poate da textul publicităţii”, a afirmat Crin Antonescu.

Întrebări care se impun

Dacă documentul reprezintă un acord de „pace” între cele două palate în interes naţional, de ce actorii principali au ţinut ca întâlnirea să fie secretă?
Ţinând cont de faptul că Traian Băsescu a solicitat încă din luna septembrie semnarea unui acord, de ce preşedintele nu şi-a păstrat în campania electorală neutralitatea constituţională şi a atacat suburban şi furibund USL şi pe liderii acestei alianţe? De asemenea, de ce „instituţiile statului de drept”, adică armele lui Traian Băsescu au hăituit reprezentanţii USL şi au continuat să
dezinformeze oficialii europeni.
Doar rezultatul alegerilor l-a determinat pe Traian Băsescu să solicite un acord cu Victor Ponta?
Există cumva şi „clauze confidenţiale” de genul exonerării de răspundere a Elenei Udrea, Adriean Videanu şi ceilalţi autori ai marelui jaf din perioada 2009-aprilie 2012?
Dacă tot a semnat un acord cu premierul, de ce Traian Băsescu nu a ieşit public să dezavueze mizeriile
scrise în ultimele zile în media străină de agenţii de influenţă portocalii?

DEPUTATII SI SENATORII SECOND-HAND DIN PARLAMENT!

19 dec.

Nume grele de politicieni, din PDL în special, au intrat în Parlament prin obţinerea unui al doilea sau chiar al treilea mandat suplimentar din colegiul în care au candidat. Practic, mulţi dintre ei nu prea au pe cine reprezentaîn Parlament.

deputati-ghimpele-630x419

Trei foşti miniştri şi preşedintele Camerei n-au convins electoratul.

În Camera Deputaţilor sunt 79 de parlamentari care au primit mandatul prin dublarea sau chiar triplarea unui loc în colegiul în care au candidat. Chiar dacă din punct de vedere legal cei 79 au aceleaşi drepturi cu toţi ceilalţi deputaţi totuşi, la nivel de reprezentare a electoratului cei în cauză sunt net inferiori, pentru că reprezintă un segment infim de alegători. Este şi motivul pentru care sunt numiţi parlamentari second-hand. Statistic, la Cameră, situaţia este următoare în ceea ce priveşte deputaţii de „mâna a doua”: PPDD – 39 deputaţi; ARD – 38 deputaţi (PDL – 34, Forţa Civică – 3, PNŢCD – 1); UDMR – 2 deputaţi.

În această categorie avea o serie de nume (foste) foarte grele. În primul rând avem fostul număr 3 în statul român, Roberta Anastase, fostă preşedinte a Camerei Deputaţilor; urmează foşti trei miniştri din cabinetele Boc şi Ungureanu. Este vorba de Valerian Vreme, Gheorghe Ialomiţianu şi Alexandru Nazare. Lista se continuă cu 14 deputaţi din abia încheiata legislatură. Îl avem în primul rând pe Nicu Mircea Toader, atotputernicul (fost) lider al deputaţilor fostului partid-stat PDL. Ceilalţi sunt: Costică Canacheu, Theodor Paleologu, Florin Geantă, Gabriel Andronache, Cezar Preda, Iulian Vladu, Constantin Dascălu, Tinel Gheorghe, Petru Movilă, Mihaela Stoica, Sanda Maria Ardelean (toţi PDL), Daniel Oajdea, Tudor Ciuhodaru (ambii PPDD). Lista este completată de doi senatori, Mihai Stănişoară (PDL) şi Romeo Nicoară (PPDD).

Mai sunt câteva nume cu notorietate care au ajuns în Cameră, nu prin uşa din dos, ci prin „mila legii”: Istvan Boniş (UDMR), Liviu Codârlă (PPDD) – foşti deputaţi între 2004 şi 2008, Florin Popescu (PDL), Eugen Chebac (PPDD) – până pe 10 iunie, preşedinţi de consilii judeţene, Mircia Muntean (PDL) – între 1996 şi 2012 primar al municipiului Deva, Liliana Mincă (PPDD) – fostă şefă a Loteriei Naţionale şi fostă componentă a echipei de zgomote a UNPR, Gigi Neţoiu (PPDD) – cunoscut din mediul fotbalistic şi Gheorghe Udrişte (PDL) – mulţi ani director la Metrorex. Mai este de semnalat că în 22 de colegii adversarii fostelor vedete devenite acum „second-hand” au fost candidaţi fără anvergură, iar în alte 15 colegii, adversarii au fost candidaţi de factură medie. Nu în ultimul rând, în colegiile care au dat trei deputaţi se poate spune că alegătorii au mers degeaba la urne, pentru că s-au ales toţi actorii „principali”.

Colegii cu trei deputaţi

Bucureşti

Colegiul Nr. 6 – Rodica Nassar (PSD / USL) + Ioan Mihăilă (PNŢCD / ARD) + Ovidiu Ioan Dumitru (PP-DD)

Dâmboviţa

Colegiul Nr. 4 – Ion Pârgaru (PNL / USL) + Radu Mihai Popa (PP-DD) + Florin Aurelian Popescu (PDL / ARD)

Colegii cu doi deputaţi

Bucureşti

Colegiul Nr. 4 – Dan Tudorache (PSD / USL) + Costică Canacheu (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 8 – Octavian Bot (PNL / USL) + Dan Cristian Popescu (FC / ARD)
Colegiul Nr. 9 – Daniel Budurescu (PNL / USL) + Theodor Paleologu (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 19 – Dinu Giurescu (PC / USL) + Cătălin Daniel Fenechiu (PP-DD)
Colegiul Nr. 20 – Chiriţă Dumitru (PSD / USL) + Romeo Florin Nicoară (PP-DD)
Colegiul Nr. 24 – Mihai Sturzu (PSD / USL) + Florian Daniel Geantă (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 25 – George Becali (PNL / USL) + Gheorghe Udrişte (PDL / ARD)

Argeş

Colegiul Nr. 3 – Simona Bucura-Oprescu (PSD / USL) + Mihai Deaconu (PP-DD)
Colegiul Nr. 6 – Radu Costin Vasilică (PSD / USL) + Ioana-Jenica Dumitru (PP-DD)
Colegiul Nr. 9 – Cătălin Rădulescu (PSD / USL) + CătălinTeodorescu – (PDL / ARD)

Bacău

Colegiul Nr. 5 – Viorica Marcu (PNL / USL) + Ion Melinte (PP-DD)
Colegiul Nr. 6 – Constantin Avram (PC / USL) + Valerian Vreme (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 7 – Ionel Palăr (PNL / USL) + Miron Smarandache (PP-DD)

Bihor

Colegiul Nr. 3 – Lucia Varga (PNL / USL) + Ioan Hulea (PP-DD)
Colegiul Nr. 4 – Gheorghe Costin (PNL / USL) + Liviu Laza-Matiuţa (PDL / ARD)

Botoşani

Colegiul Nr. 3 – Roxana Anuşca (PNL / USL) + Liliana Mincă (PP-DD)
Colegiul Nr. 5 – Mihai Baltă (PSD / USL) + Cristian Constantin Roman (FC / ARD)

Braşov

Colegiul Nr. 3 – Mihai Donţu (PNL / USL) + Maria Grecea (PP-DD)
Colegiul Nr. 5 – Emil Niţă (PSD / USL) + Gabriel Andronache (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 8 – Petre Roman (PNL / USL) + Gheorghe Ialomiţianu (PDL / ARD)

Brăila

Colegiul Nr. 2 – Vasile Varga (PNL / USL) + Alexandru Nazare (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 3 – Marian Dragomir (PSD / USL) + Marioara Nistor (PP-DD)

Buzău

Colegiul Nr. 5 – Marian Ghiveciu (PSD / USL) + Gheorghe Coman (PP-DD)
Colegiul Nr. 7 – Marcel Ciolacu (PSD / USL) + Cezar Preda (PDL / ARD)

Caraş Severin

Colegiul Nr. 1 – Ioan Benga (PSD / USL) + Valentin Blănariu (PP-DD)
Colegiul Nr. 5 – Ion Mocioalcă (PSD / USL) + Valeria Diana Schelean (PDL / ARD)

Călăraşi

Colegiul Nr. 1 – Daniel Florea (PSD / USL) + Maria Dragomir (PP-DD)
Colegiul Nr. 2 – Valeriu Steriu (UNPR / USL) + Iliuţă Vasile (PDL / ARD)

Constanţa

Colegiul Nr. 1 – Gheorghe Dragomir (PNL / USL) + Mihai Tararache (PP-DD)
Colegiul Nr. 3 – Ileana C. Dumitrache (PSD / USL) + Andrei Condurăţeanu (PP-DD)
Colegiul Nr. 9 – Remus Cernea (PSD / USL) + Dănuţ Culeţu (FC / ARD)
Colegiul Nr. 10 – Mădălin Voicu (PSD / USL) + Florin Gheorghe (PDL / ARD)

Dâmboviţa

Colegiul Nr. 8 – Carmen Moldovan (PSD / USL) + Iulian Vladu (PDL / ARD)

Dolj

Colegiul Nr. 1 – Constantin-Cosmin Enea (PNL / USL) + Gheorghe Neţoiu (PP-DD)
Colegiul Nr. 2 – Nicolae Vasilescu (PSD / USL) + Constantin Dascălu (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 8 – Daniel Iane (PNL / USL) + Ştefan Bucur Stoica (PDL / ARD)

Galaţi

Colegiul Nr. 2 – Laurenţiu Chirvăsuţă (UNPR / USL) + Mircea Toader (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 3 – George Scarlat (PNL / USL) + Eugen Chebac (PP-DD)

Giurgiu

Colegiul Nr. 3 – Ioan Viorel Teodorescu (PNL / USL) + Liliana Ciobanu (PP-DD)

Gorj

Colegiul Nr. 1 – Răzvan Rotaru (PP-DD) + Ion Cupă (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 5 – Vasile Popeangă (PSD / USL) + Niculina Mocioi (PP-DD)

Hunedoara

Colegiul Nr. 6 – Bogdan Ţâmpău (PNL / USL) + Mircia Muntean (PDL / ARD)

Ialomiţa

Colegiul Nr. 1 – Cristina Ancuţa Pocora (PNL / USL) + Mario Ernest Caloianu (PP-DD)
Colegiul Nr. 4 – Aurelian Ionescu (PC / USL) + Tinel Gheorghe (PDL / ARD)

Iaşi

Colegiul Nr. 3 – Constantin Adăscăliţei (PSD / USL) + Petru Movilă (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 8 – Gheorghe Emacu (UNPR / USL) + Camelia Bogdănici (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 9 – Cristina Nichita (PSD / USL) + Daniel Oajdea PP-DD
Colegiul Nr. 12 – Anton Doboş (PNL / USL) + Viorel Ionel Blăjuţ (PP-DD)

Ilfov

Colegiul Nr. 3 – Thuma Hubert Ştefan (PNL / USL) + Ştefan Burlacu (PP-DD)

Maramureş

Colegiul Nr. 1 – Mircea Dolha (PNL / USL) + Istvan Bonis (UDMR)
Colegiul Nr. 5 – Gheorghe Şimon (PSD / USL) + Nuţu Fonta (PP-DD)

Mehedinţi

Colegiul Nr. 1 – Rodin Traicu (PSD / USL) + Mihai Stănişoară (PDL / ARD)

Neamţ

Colegiul Nr. 2 – Vlad Marcoci (PSD / USL) + Mihaela Stoica (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 3 – Liviu Harbuz (PSD / USL) + Constantin Moisil (PP-DD)

Olt

Colegiul Nr. 5 – Dan Ciocan (PSD / USL) + Dumitru Niculescu (PP-DD)
Colegiul Nr. 7 – Alexandru Stănescu (PSD / USL) + Luminiţa Pachel Adam (PP-DD)

Prahova

Colegiul Nr. 6 – Dragoş Gunia (PDL / ARD) + Răzvan Ionuţ Tănase (PP-DD)
Colegiul Nr. 10 – Ion Eparu (PSD / USL) + Gabriela Lola Anghel (PP-DD)
Colegiul Nr. 11 – Paul Dumbrăvanu (PNL / USL) + Roberta Anastase (PDL / ARD)

Sibiu

Colegiul Nr. 4 – Ioan Axente (PSD / USL) + Iacob Puşcaş (PP-DD)

Suceava

Colegiul Nr. 1 – Alexandru Băişanu (PNL / USL) + Sanda Maria Ardeleanu (PDL / ARD)

Colegiul Nr. 9 – Dumitru Pardău (PNL / USL) + Cezar Cioată (PP-DD)

Teleorman

Colegiul Nr. 3 – Liviu Dragnea (PSD / USL) + Constantin Alin Bucur (PP-DD)
Colegiul Nr. 4 – Valentin Boboc (PSD / USL) + Lucian Militaru (PDL / ARD)

Timiş

Colegiul Nr. 1 – Horia Cristian (PNL / USL) + Cornel Mircea Sămărtinean (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 2 – Sorin Grindeanu (PSD / USL) + Zsolt Molnar (UDMR)

Colegiul Nr. 8 – Petru Andea (PSD / USL) + Adrian Nicolae Diaconu (PP-DD)

Tulcea

Colegiul Nr. 1 – Neviser Zaharcu (PSD / USL) + Vasile Gudu (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 2 – Marian Avram (PSD / USL) + Liviu Codirlă (PP-DD)

Vaslui

Colegiul Nr. 4 – Adrian Solomon (PSD / USL) + Tudor Ciuhodaru (PP-DD)

Colegiul Nr. 7 – Irinel Stativă (PSD / USL) + Sergiu Constantin Vizitiu (PDL / ARD)

Vâlcea

Colegiul Nr. 1 – Traian Dobrinescu (PNL / USL) + Romeo Rădulescu (PDL / ARD)

Colegiul Nr. 4 – Vasile Bleotu (PSD / USL) + Ion Cristinel Marian (PP-DD)

Vrancea

Colegiul Nr. 5 – Laurenţiu Ţigăeru Roşca (PNL / USL) + Neagu Murgu (PP-DD)
Colegiul Nr. 6 – Victor Roman (PSD / USL) + Florin Mihail Secară (PDL / ARD)

Doi foşti miniştri şi Vasile Blaga, pe lista „second-hand”

La Senat, situaţia este similară celei de la Camera Deputaţilor. Fostul preşedinte al instituţiei (deci fost numărul 2 în stat), şi totodată fost ministru, Vasile Blaga a prins in extremis Parlamentul prin efectul pervers al legii. Mai avem aici şi alţi doi miniştri – Ion Ariton şi Anca Boagiu – care nu au reuşit să convingă electoratul. Tot ca şi la Cameră, şi aici liderul senatorilor PDL (Cristian Rădulescu) a aşteptat redistribuirea finală. Dintre parlamentarii care s-au salvat pe lista „second-hand” se mai află: senatorul Dumitru Oprea, deputaţii Ruxandra Jipa şi Dan Marian (ambii PDL). Doi primari care au stat în atenţia media, Andrei Volosevici (PDL-Ploieşti) şi Antonie Solomon (PPDD – Craiova, un fost europarlamentar, Nicolae Vlad Popa (PDL), doi foşti parlamentari din legislaturi anterioare, Teiu Păunescu (PPDD) şi Mariu Bălu (PDL), ex relizatorul TVR, acum în exchipa de zgomote de la OTV, Tudor Barbu (PPDD) sunt celelalte nume cunoscute care trebuie să dea acatiste pentru că sunt acum senatori. Statistic, mandatele suplimentare au fost obţinute astfel: PPDD – 21, ARD – 17 (16 PDL, 1 PNŢC) şi 1 PNL.

Colegii cu trei senatori

Bucureşti

Colegiul 12 – Gabriel Mutu (PSD / USL) + Valeriu Todiraşcu (PNŢCD / ARD) + Florina Ruxandra Jipa (PP-DD)

Dolj

Colegiul Nr. 1 – Cristiana Irina Anghel (PC / USL) + Dinică Marinică (PDL / ARD) + Antonie Solomon (PP-DD)

Colegii cu doi senatori

Bucureşti

Colegiul 4 – Dumitru Pelican (PC / USL) + Anca Boagiu (PDL / ARD)
Colegiul 5 – Daniel Barbu (PNL / USL) + Cristian Rădulescu (PDL / ARD)

Argeş

Colegiul Nr. 2 – Şerban-Constantin Valeca (PSD / USL) + Iulian Cristache (PP-DD)

Bacău

Colegiul Nr. 4 – Damian Drăghici (UNPR / USL) + Dumitru-Marcel Bujor (PP-DD)

Bihor

Colegiul Nr. 3 – Valeriu-Victor Boeriu (PNL / USL) + Găvrilă Ghilea (PDL / ARD)

Bistriţa-Năsăud

Colegiul Nr. 2 – Ioan Deneş (PNL / USL) + Daniel Cristian Florian (PDL / ARD)

Botoşani

Colegiul Nr. 2 – Şerban Mihăilescu (UNPR / USL) + Corneliu Popescu (PP-DD)

Braşov

Colegiul Nr. 1 – Sebastian Grapă (PNL / USL) + Marius Coste (PP-DD)
Colegiul Nr. 3 – Ioan Ghişe (PNL / USL) + Vlad Nicolae Popa (PDL / ARD)

Brăila

Colegiul Nr. 2 – Cătălin Boboc (PNL / USL) + Cristian-Dănuţ Mihai (PP-DD)

Buzău

Colegiul Nr. 3 – Victor Mocanu (PSD / USL) + Constantin Popa (PP-DD)

Caraş-Severin

Colegiul Nr. 2 – Iosif Secăşan (PNL / USL) + Ion Simeon Purec (PP-DD)

Constanţa

Colegiul Nr. 2 – Nicolae Moga (PSD / USL) + Marian Vasiliev (PP-DD)
Colegiul Nr. 4 – Mircea Banias (PC / USL) + Gigi Christian Chiru (PDL / ARD)

Covasna

Colegiul Nr. 2 – Gergely Olosz (UDMR) + Marius Lucian Obreja (PNL / USL)

Dâmboviţa

Colegiul Nr. 3 – Valentin Calcan (PSD / USL) + Marius Ovidiu Isăilă (PDL / ARD)

Galaţi

Colegiul Nr. 1 – Daniel Butunoi (PSD / USL) + Marin Nicolae (PP-DD)

Gorj

Colegiul Nr. 1 – Dian Popescu (PNL / USL) + Tudor Barbu (PP-DD)

Hunedoara

Colegiul Nr. 1 – Cosmin Nicula (PSD / USL) + Haralambie Vochiţoiu (PP-DD)

Ialomiţa

Colegiul Nr. 1 – Marian Pavel (PSD / USL) + Ştefan Stoica (PP-DD)

Iaşi

Colegiul Nr. 1 – Varujan Vosganian (PNL / USL) + Ionel Agrigoroaei (PP-DD)
Colegiul Nr. 5 – Marin Burlea (PNL / USL) + Dumitru Oprea (PDL / ARD)

Maramureş

Colegiul Nr. 1 – Titus Liviu Paşca (PNL / USL) + Mihai Ciprian Rogojan (PDL / ARD)

Mehedinţi

Colegiul Nr. 1 – Şerban Nicolae (PSD / USL) + Marius Bălu (PDL / ARD)

Neamţ

Colegiul Nr. 2 – Ioan Chelaru (PSD / USL) + Leonard Cadăr (PDL / ARD)

Olt

Colegiul Nr. 2 – Mihai Niţă (PC / USL) + Teiu Păunescu (PP-DD)

Prahova

Colegiul Nr. 3 – Ion Luchian (PNL / USL) + Dan Aurel Ioniţă (PP-DD)
Colegiul Nr. 5 – Augustin Mitu (PSD / USL) + Andrei Liviu Volosevici (PDL / ARD)

Sibiu

Colegiul Nr. 1 – Sorin Ilieşiu (PNL / USL) + Ion Ariton (PDL / ARD)

Suceava

Colegiul Nr. 1 – Neculai Bereanu (PSD / USL) + Vasilica Steliana Miron (PP-DD)

Teleorman

Colegiul Nr. 1 – Nicolae Mohanu (PSD / USL) + Florinel Dumitrescu (PP-DD)

Timiş

Colegiul Nr. 3 – Matei Suciu (PSD / USL) + Vasile Blaga (PDL / ARD)
Colegiul Nr. 4 – Ilie Sârbu (PSD / USL) + Ioan Iovescu (PP-DD)

Vaslui

Colegiul Nr. 3 – Nelu Tătaru (PNL / USL) + Dan Mihai Marian (PDL / ARD)

Vâlcea

Colegiul Nr. 1 – Laurenţiu Coca (PSD / USL) + Florinel Butnaru (PP-DD)

%d blogeri au apreciat: